Profitразделитель ссылочного текста ----

CCI a RM – „Avocatul” mediului de afaceri

Margareta MOCREAC | Comerţ & Perspective

Cu o istorie de 101 ani şi cu peste 1,100 de membri, inclusiv peste 60 din regiunea transnistreană, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) a Republicii Moldova este considerată, pe bună dreptate, unul dintre cei mai mari „avocaţi” ai businessului moldovenesc. Despre realizările şi planurile de viitor ale CCI a RM, cooperarea cu mediul de afaceri şi autorităţi, precum şi despre provocările cu care se confruntă „avocatul” mediului de afaceri, preşedintele CCI, Sergiu HAREA, a vorbit în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei Profit.

Profit: Dle Harea, în septembrie curent, CCI a RM a organizat participarea a zeci de companii moldoveneşti la două expoziţii în România - la Iaşi şi Baia Mare. Cum sunt priviţi antreprenorii moldoveni de către oamenii de afaceri şi consumatorii din România?

S.H.:
Unul dintre obiectivele pe care le-am stabilit în 2016, când am fost ales preşedinte al CCI, a fost promovarea produselor şi serviciilor moldoveneşti peste hotare. Piaţa RM este una mică, respectiv, exporturile sunt o necesitate, iar organizarea expoziţiilor peste hotare este un element cheie care contribuie la atingerea acestui scop.

În 2016, la scurt timp după preluarea conducerii CCI, am organizat prima expoziţie „Republica Moldova Prezintă” la Iaşi, la care au participat peste 100 de companii moldoveneşti. Produsele noastre au fost înalt apreciate de consumatorii ieşeni, mai multe companii moldoveneşti reuşind să stabilească relaţii de cooperare şi chiar să deschidă reprezentanţe la Iaşi. Ne favorizează faptul că vorbim aceeaşi limbă, suntem din acelaşi areal şi chiar avem aceleaşi gusturi.

Aş vrea să menţionez dedicaţia dlui Mihai Chirica, primarul de Iaşi, care întotdeauna a fost un mare admirator al produselor moldoveneşti.

În septembrie curent am organizat „Festivalul Vinului Moldovenesc” la Iaşi la care au participat 55 de companii moldoveneşti, inclusiv 27 din sectorul vinicol. Potrivit autorităţilor ieşene, la Festival au participat circa 20 mii de vizitatori. Tot în luna septembrie, am participat la „Festivalul Castanului” la Baia Mare cu prezenţa a circa 40 de companii autohtone şi peste 15 mii de vizitatori.

Considerăm că cifrele enunţate sunt destul de mari. În cadrul acestor festivaluri au fost semnate mai multe memorandumuri de înţelegere şi acorduri, s-au iniţiat colaborări care, sperăm să fie urmate şi de exporturi. Totodată, produsele moldoveneşti au ajuns şi pe pieţele din Braşov, Ploieşti, iar în 2020, planificăm să participăm la un şir de alte expoziţii în diferite oraşe din România, inclusiv la Vaslui, Piatra Neamţ, Cluj, Timişoara, etc. Considerăm că participarea la asemenea evenimente este foarte importantă, deoarece România este principalul nostru partener comercial, dar şi o punte pentru a intra pe piaţa UE.

Profit: Vă aflaţi la conducerea CCI a RM, cea mai mare asociaţie de business din Moldova, din anul 2016. Care sunt trei-patru cele mai mari realizări ale CCI în această perioadă?

S.H.:
Una dintre cele mai mari realizări este crearea unui sistem informaţional nou care permite oferirea tuturor serviciilor online, inclusiv depunerea cererilor pentru participarea la diverse expoziţii şi forumuri internaţionale sau pentru a primi un certificat de origine preferenţial etc. Aici aş menţiona şi dezvoltarea registrului membrilor CCI, care conţine informaţii detaliate despre companiile membre, doleanţele lor şi felul în care Camera le-a ajutat.

A doua mare realizare constă în faptul că am pus umărul la facilitarea comerţului. Am promovat şi dezvoltat Asociaţia Agenţilor Economici Autorizaţi şi Asociaţia Brokerilor Vamali şi am lansat serviciul draft survey. Un asemenea serviciu, care se ocupă de evaluarea cantitativă a mărfurilor care se exportă cu navele în portul Giurgiuleşti, nu a existat până acum în RM.

A treia mare realizare sunt expoziţiile şi forumurile investiţionale regionale organizate de CCI - în special expoziţia „Republica Moldova Prezintă” organizată peste hotare şi expoziţia tradiţională „Fabricat în Moldova” desfăşurată la Centrul Expoziţional Moldexpo. Aş vrea să menţionez faptul că în prezent nu dispunem de spaţii suficiente la Moldexpo pentru toţi doritorii. Am organizat mai multe forumuri investiţionale regionale la Cahul, Bălţi, Edineţ şi Chişinău.

A patra cea mai mare realizare este implementarea învăţământului dual care presupune pregătirea cadrelor calificate în cadrul întreprinderilor. Am reuşit să obţinem adoptarea, în 2018, a hotărârii de Guvern Nr. 70 prin care s-a aprobat regulamentul cu privire la organizarea programului de formare profesional-tehnică prin învăţământul dual. Dacă anterior învăţământul dual era implementat doar în cadrul a două companii, acum numărul acestora este de 85. În prezent, avem peste 1,000 de ucenici la întreprinderi - tineri care învaţă şi lucrează.

Profit: Dar ce nu aţi reuşit încă să realizaţi din ceea ce v-aţi propus?

S.H.:
Deocamdată, nu s-a reuşit adoptarea Legii Uceniciei pentru învăţământul dual. Avem nevoie de această lege pentru a stipula clar cine este ucenicul şi de ce facilităţi beneficiază companiile care angajează ucenici.

Profit: Cunoaşteţi starea mediului de afaceri din RM din prima sursă. Prin ce se deosebeşte anul 2019 de anii precedenţi la capitolul dezvoltarea mediului de afaceri?

S.H.:
O tendinţă foarte descurajatoare înregistrată în ultimii ani este faptul că numărul companiilor care se închid este mai mare decât al celor care se deschid. Aceasta este, într-adevăr, o mare problemă.
De asemenea, mă îngrijorează stagnarea dezvoltării economice în Europa, care este principala noastră piaţă de desfacere, dar şi instabilitatea în relaţiile economice cu Rusia.

Instabilitatea la nivelul legislaţiei este o altă mare problemă. Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate pentru a-şi putea planifica activităţile. Membrii Guvernului trebuie să ţină cont de faptul că împrumuturile oferite de FMI şi alte organizaţii internaţionale sunt ulterior rambursate de agenţii economici, respectiv, opinia lor nu trebuie neglijată. Abordarea autorităţilor, în acest caz, este un lucru care mă doare şi îi doare şi pe agenţii economici.

Profit: Unul dintre scopurile principale ale CCI a RM este sporirea competitivităţii şi capacităţii de inovare a IMM-urilor. Din discuţiile pe care le aveţi cu reprezentanţii ÎMM, care este starea lor reală la moment?

S.H.:
ÎMM-urile sunt cele mai vulnerabile la crizele economice locale, regionale şi internaţionale. ÎMM nu au cifre de afaceri de milioane, ele nu pot lua credite foarte scumpe de la bănci şi nu beneficiază de subvenţii din partea statului. Anume din această cauză ne confruntăm cu problemele despre care discutăm. CCI a RM se străduie să găsească pârghii cu ajutorul cărora să ajute ÎMM-urile - discutăm cu donatorii, îi convingem să ofere asistenţă ţării noastre, precum şi promovăm învăţământul dual.

Profit: Având peste 1,100 de membri, putem spune că CCI este cel mai mare „avocat” al mediului de afaceri din RM în faţa structurilor statului. Care sunt cele mai frecvente doleanţe ale mediului de afaceri în raport cu structurile statului? Ce fel de „lobby” vă solicită ele cel mai des?

S.H.:
CCI chiar este cel mai mare „avocat” al businessului din Moldova. Avem platforme pe care discutăm, iar apoi ne expunem părerea cu privire la diferite probleme economice.

Facem diferite sondaje în rândul membrilor noştri. Ultimul sondaj a fost realizat împreună cu experţii de la IDIS-Viitorul şi este întitulat „Corupţia - cea mai profitabilă afacere din RM”. Ca urmare a acestor discuţii, elaborăm propuneri autorităţilor publice locale şi centrale.

Toate aceste activităţi au scopul de a dezvolta şi a facilita dezvoltarea afacerilor în RM. Sunt un mare promotor al serviciilor şi produselor moldoveneşti.

Susţinerea producătorului autohton înseamnă sute şi mii de locuri de muncă acasă şi creşterea defalcărilor la bugetele naţionale şi locale.

Profit: Cum apreciaţi activitatea firmelor exportatoare şi ce estimări aveţi pentru anii 2019-2020?

S.H.:
Am în faţă datele statistice care arată că, din păcate, în anul 2019 ritmul de creştere este mai mic decât cel prognozat. În ianuarie-iulie curent, exporturile au crescut cu doar 3,5%. Din păcate, poziţia produselor noastre a scăzut pe multe pieţe.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, s-au micşorat exporturile din RM către Marea  Britanie, Italia, Franţa, Serbia, Austria, Grecia, Kazahstan, Lituania, Georgia, chiar şi China. Acest lucru înseamnă că trebuie să diversificăm pieţele, dar şi produsele pe care le exportăm. Suntem într-o permanentă competiţie.

În acelaşi timp, au crescut exporturile spre România, Elveţia, Polonia, Germania, Cehia. Avem o anumită creştere la capitolul exporturi în Rusia.

 

Căutarea de pieţe noi, netradiţionale, este un lucru bun. În acest context, aş evidenţia forumurile de afaceri cu participarea agenţilor economici din Indonezia şi India organizate de CCI în toamna anului curent. Considerăm piaţa indiană una foarte importantă şi sperăm că un număr cât mai mare de companii moldoveneşti vor reuşi să realizeze exporturi către această piaţă.Forumurile pe care le organizăm sunt un prim pas în acest sens. Scopul principal este de a pune oamenii de afaceri moldoveni faţă în faţă cu cei străini pentru ca ei să se cunoască, să stabilească relaţii şi să înceapă să negocieze. De exemplu, la forumul moldo-indonezian, câteva companii moldoveneşti au primit invitaţii de a vizita Indonezia şi a negocia exportul de cereale în această ţară asiatică şi importul de peşte în RM.

Uneori procesul de negocieri poate dura de la 6 la 12 luni. De obicei, la expoziţiile „Fabricat în Moldova” avem delegaţii din 5-10 ţări şi de multe ori anume în urma participării la aceste expoziţii se stabilesc relaţii bune de colaborare şi încep exporturile.

Profit: În calitate de preşedinte al CCI, aţi participat la multe evenimente peste hotare şi aţi observat cum se dezvoltă mediul de afaceri în alte ţări. Dacă aţi face o comparaţie, ce nu-i ajunge businessului moldovenesc pentru a se dezvolta la fel de rapid ca, de exemplu, cel din Ucraina, România, Belarus? Este vorba de bani, know-how, experienţă, mentalitate sau altceva?

S.H.:
Din păcate, la toate capitolele menţionate ne mişcăm cu o viteză mai mică comparativ cu ţările vecine.

Este nevoie de o viteză mai mare la stadiul de elaborare şi implementare a legilor. Vorbim de ani de zile de problemele care există în sistemul judecătoresc, dar foarte puţin se întreprinde pentru a schimba lucrurile. Aceasta este şi una dintre cauzele care determină investitorii străini să nu se grăbească să vină în Moldova.

Dat fiind faptul că economia RM este una mică, trebuie să fim mai deschişi şi mai rapizi în toate procesele, inclusiv cel de preluare a know-how-urilor, deoarece nu suntem unicii în regiune care dorim să atragem investitori străini.

Aş vrea să subliniez aici faptul că mediul de afaceri şi statul trebuie să fie în aceeaşi luntre pentru a putea rezista concurenţei în regiune şi în lume.


Profit: Cum apreciaţi cooperarea cu noua guvernare? De ce fel de sprijin aţi dori să beneficiaţi din partea Guvernului?

S.H.:
Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, adoptată în 1999, spune clar că CCI a RM este o instituţie non-guvernamentală, apolitică şi non-comercială care prezintă, în ansamblu, interesele mediului de afaceri din RM. Conform legii, statul nu intervine în activitatea CCI. Organele de conducere ale CCI a RM sunt: Congresul, Consiliul, Biroul Executiv şi Preşedintele. Congresul, conform legii, se convoacă o dată la 5 ani cu participarea delegaţilor aleşi de către membrii Camerei. Congresul alege Consiliul (75 persoane) şi Preşedintele CCI a RM. Consiliul, la rândul său, alege Biroul Executiv al Camerei în număr de 15 persoane, membre ale Consiliului CCI a RM.

Activez în cadrul CCI din anul 2000 şi pe întreg parcursul acestei perioade Camera s-a străduit să fie o instituţie în afara politicului, care discută şi depune eforturi pentru a soluţiona problemele mediului de afaceri indiferent de partidul sau coaliţia care se află la guvernare.

Membrii CCI pot fi şi sunt simpatizanţi ai diferitor partide, însă acest lucru nu trebuie să le afecteze activitatea.

Solicitarea noastră către noua guvernare este să avem un dialog permanent, nu de la caz la caz. Cu ajutorul autorităţilor, dorim să soluţionăm problemele mediului de afaceri. Dezvoltarea businessului este prioritatea cheie a CCI.

Aş vrea, de asemenea, să menţionez că membri ai CCI sunt şi circa 60 de companii din regiunea transnistreană. Probabil suntem unica structură din RM care are reprezentanţă în această regiune. Ajutăm companiile transnistrene să efectueze exporturi.

Profit: Deci, companiile din regiunea transnistreană sunt interesate de această colaborare?

S.H.
Desigur! Ele cooperează cu noi şi achită cotizaţii de membru benevol. De ce ar face acest lucru dacă nu ar vedea rezultate?

Profit: Care este mărimea cotizaţiei de membru al CCI?

S.H.:
Aceasta depinde de mărimea companiei, dar cea mai mare cotizaţie nu depăşeşte suma de 2,000 lei anual. În acelaşi timp, CCI mai prestează contra plată o serie de servicii care ne permit să ne acoperim costurile.

Profit: În RM activează mai multe camere de comerţ bilaterale (AMCHAM, CCI-Franţa, China, Italia, România). Cum calificaţi cooperarea cu aceste structuri? Sau este totuşi vorba de concurenţă?

S.H.:
CCI nu concurează cu camerele bilaterale. Potrivit legii, CCI dă aviz pozitiv pentru crearea acestor camere. Avem o cooperare foarte bună cu toate camerele bilaterale. În prezent, CCI are semnate acorduri de colaborare cu peste 80 de instituţii camerale din diferite ţări. Conlucrăm foarte bine cu CCI din UE, CSI şi din ţările bazinului Mării Negre. Apropo, prima Cameră de Comerţ şi Industrie a fost creată în oraşul francez Marseille în anul 1604. În prezent, nu există ţară în lume care să nu aibă o instituţie de acest fel.

Profit: Care sunt cele mai importante proiecte pentru anul 2020?

S.H.:
Unul dintre obiectivele stabilite pentru 2020 este lansarea Academiei Start-up-urilor. Potrivit proiectului, orice companie nou înregistrată va fi imediat contactată de reprezentanţii CCI şi întrebată de ce are nevoie şi cum poate fi ajutată pentru a creşte şi a se dezvolta. Un alt obiectiv stabilit pentru anul viitor este crearea Academiei Exportatorului, în cadrul căreia dorim să învăţăm sau să aprofundăm cunoştinţele companiilor în domeniul exporturilor.

De asemenea, ne-am propus să extindem numărul membrilor CCI. Calitatea de membru al CCI este una benevolă, dar cele peste 1,100 de companii membre vorbesc despre faptul că ele au încredere în noi şi în capacitatea noastră de a mişca lucrurile în RM spre bine, împreună. În 1918, când a fost înfiinţată, CCI avea doar 35 de membri. Numărul lor a crescut treptat.  Pe parcursul mandatului meu de preşedinte al CCI, circa 200 de companii noi au devenit membre ale Camerei.

Profit: Cum aţi dori să vedeţi CCI în următorii 5-10 ani?

S.H.:
Nu sunt un visător, sunt un pragmatic. Văd CCI la fel de dinamică şi alături de mediul de afaceri, cum a fost întotdeauna. Sper să-şi majoreze numărul de membri, dar şi de activităţi. Pe parcursul anilor am demonstrat că putem soluţiona o serie de probleme mult mai uşor împreună. De asemenea, vreau să văd CCI într-o economie în creştere. Într-o asemenea economie este mult mai interesant să lucrezi decât într-o economie aflată în recesiune sau stagnare. De asemenea, văd CCI cooperând intens cu autorităţile publice centrale şi locale.■

 

Comentarii [3]

Comentariu
  • 04.11.2019 04:05:09 Vica
    El este bun si efectiv manadger, bravo lui!
  • 12.11.2019 03:37:52 Vlad
    Palata nu are posibilitati mare si aici este o problema mare.
  • 20.12.2019 09:09:49

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
9
Afişări de site:
1797873
Vizitori unici:
3267122

WebArt Pro