Profit №_12_2023, decembrie 2023
Anna Akhalkatsi: Moldova necesită reforme structurale pentru a favoriza noi declanşatori ai creşterii economice
Pachetul legislativ privind reforma fiscală şi amnistia de capital a fost una dintre cele mai discutate probleme economice din Moldova, din momentul adoptării de către Parlament în iulie 2018. Au fost exprimate multe argumente pro şi contra. Anna Akhalkatsi, directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, afirmă că noile măsuri prezintă riscul subminării progreselor înregistrate de ţară în ultimii ani. Anna Akhalkatsi mai spune că existenţa mai multor amnistii într-un singur deceniu, cum este cazul Moldovei, reprezită ceva „extraordinar”. Potrivit oficialului, Moldova necesită reforme structurale pentru a favoriza noi declanşatori ai creşterii economice.
Profit: Dnă Akhalkatsi, aţi fost numită în funcţia de director pentru Moldova în august 2017. Cum descrieţi cooperarea cu autorităţile moldoveneşti în această perioadă? Cât de receptive sunt autorităţile la sugestiile şi recomandările Băncii Mondiale?
A.A.: Per ansamblu, am avut o bună cooperare cu autorităţile din Moldova. Am avansat în mai multe domenii, care fac din ţară un loc mai bun, mai curat şi mai favorabil incluziunii. Dar, pe viitor, continuă să existe o amplă agendă de reforme nefinalizate. Ca şi în alte ţări, unde Banca Mondială oferă sprijin, reformele pot prezenta provocări. Însă suntem încrezători că ele se vor solda cu succes. Guvernul dispune de o cohortă puternică de oameni calificaţi, dedicaţi, competenţi în diverse aspecte tehnice, şi aşteptăm cu nerăbdare să soluţionăm împreună aceste provocări. Într-adevăr, ţinând cont de natura proiectelor finanţate de Grupul Banca Mondială, omologul nostru nu este o singură persoană sau agenţie. Lucrăm la toate nivelurile şi cu multe instituţii publice – ministere şi agenţii, Cancelaria de Stat, Parlamentul, Preşedinţia, administraţia publică locală.
Sugestiile şi recomandările noastre sunt, în multe cazuri, mai acceptabile pentru unii şi mai puţin acceptabile pentru alţii. Complexitatea angajamentului nostru presupune identificarea campionilor şi stabilirea unui parteneriat cu aceşti campioni pentru a avansa şi a obţine sprijin amplu pentru reforme.
Este esenţială creşterea gradului de conştientizare privind necesitatea şi urgenţa reformelor în rândul omologilor noştri şi al publicului. Acesta trebuie să fie bazat pe analize şi realizat prin facilitarea transferului de cunoştinţe şi al celor mai bune practici internaţionale. Vorbim despre un domeniu în care Grupul Banca Mondială are experienţă solidă, iar omologii noştri recunosc şi ne apreciază recomandările.
Profit: La finele ultimei şedinţe de primăvară-vară a Parlamentului, majoritatea parlamentară a adoptat un pachet legislativ privind reforma fiscală şi amnistia de capital. Documentele au atras imediat critici atât din partea opoziţiei, cât şi din partea unor parteneri străini ai Moldovei. Care este poziţia Băncii Mondiale în raport cu legislaţia respectivă, în calitate de unul din principalii parteneri străini ai ţării?
A.A.: În ultimii ani, autorităţile au realizat progrese considerabile în reformarea sectorului bancar, sporind transparenţa în raportarea financiară a întreprinderilor de stat, simplificând procesele împovărătoare şi consumatoare de timp pentru obţinerea de autorizaţii şi licenţe de către întreprinderi, instituind regimul pentru declararea averii şi a conflictelor de interese, reformând sistemul de pensii pentru creşterea nivelului pensiilor în raport cu salariile, ca să numesc doar câteva domenii.
Multe reforme au fost susţinute de partenerii de dezvoltare, inclusiv în cadrul Operaţiunii recente pentru politici de dezvoltare în domeniul guvernanţei economice (suport bugetar), finanţată de Banca Mondială. Pachetul recent adoptat afectează două din reformele menţionate.
În primul rând, există probabilitatea că amnistia de capital va submina capacitatea sistemului de declarare a averii de a asigura o monitorizare eficientă a averii şi intereselor funcţionarilor publici. În al doilea rând, reducerea ratei contribuţiilor sociale va diminua câştigurile fiscale obţinute ca rezultat al reformei recente a sistemului de pensii şi va afecta eliminarea deficitului sistemului de pensii pe termen mediu.
În final, suntem îngrijoraţi, că pachetul legislativ propus va reduce mobilizarea veniturilor, afectând capacitatea de plată a cheltuielilor sociale şi investiţiile de capital necesare. Am comunicat aceste considerente autorităţilor şi sincer credem că măsurile respective periclitează progresele realizate în ultimii ani.
Profit: Referitor la reforma fiscală, unii experţi susţin, că bugetul va suporta pierderi în sumă de până la 2,4 mlrd. lei, urmare a deciziei de înlocuire a cotelor impozitului pe venit de 7% şi 18%, cu o cotă unică de 12%. La rândul lor, autorităţile susţin că aceasta va stimula sectorul real al economiei şi va spori numărul contribuabililor. Cât de reală este această posibilitate?
A.A.: Experienţa multor ţări prezintă puţine dovezi pentru a confirma eficacitatea impozitării veniturilor la cotă unică în raport cu creşterea numărului de contribuabili sau consolidarea creşterii. În acelaşi timp, dovezile sugerează, că tranziţia spre impozitarea veniturilor la cotă unică se poate solda cu venituri bugetare mai mici. Volumul redus al veniturilor înseamnă mai puţine drumuri, mai puţine şcoli reabilitate, mai puţin sprijin social – şi lista poate continua.
Comparând experienţa unor cazuri recente, şi anume cele din Rusia, Ucraina, Republica Slovacă, Georgia şi România, un document al Fondului Monetar Internaţional (FMI) denotă că toate aceste ţări, cu excepţia Rusiei, au înregistrat o scădere a veniturilor obţinute din impozitul pe venit ca rezultat al reformei. Referitor la Rusia, creşterea colectărilor din impozitului pe venit nu poate fi atribuită introducerii unei cote unice, deoarece sunt realizate modificări concomitente de asigurare a conformităţii fiscale şi s-a produs o majorare substanţială a salariilor reale ca rezultat al revenirii la mai multe tendinţe normale după criza din 1998. Astfel, la prima vedere, putem conchide că, chiar şi atunci când eforturile de asigurare a conformităţii sau a activităţii profesionale sunt îmbunătăţite în cadrul unui regim de impozitare unică, acestea nu par a fi suficiente pentru compensarea pierderilor de colectări din impozitul pe venit. Trebuie de remarcat, că Republica Slovacă şi Georgia au compensat deficitul colectărilor din impozitul pe venit prin adoptarea unor reforme suplimentare, care au sporit veniturile din impozitele indirecte, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată (TVA). Acesta nu pare a fi cazul Moldovei, unde, în cadrul pachetului recent aprobat, cota TVA a fost redusă pentru hoteluri, restaurante şi cafenele, şi unde sistemul fiscal include deja câteva scutiri TVA.
Profit: Banca Mondială a prognozat în Moldova o creştere economică de 3,8% în 2018 şi 3,7% în 2019. Va modifica Banca Mondială prognozele din cauza acestei reforme?
A.A.: Suntem în proces de evaluare şi discuţii cu autorităţile privind toate elementele reformei. Din dovezile disponibile, după cum am menţionat mai sus, nu este clar dacă reforma va impulsiona creşterea economică. Pe baza celor mai recente date, creşterea produsului intern brut (PIB) în perioada 2018-2019 va fi, probabil, puţin mai mare decât prognoza precedentă. Într-adevăr, estimăm că ritmul creşterii economice va fi determinat de creşterea puternică a consumului. Creşterea economică va fi situată la un nivel mai mic de 4% pe termen mediu şi va rămâne dependentă de consum graţie remiterilor susţinute şi creşterii recente a salariilor publice. Cu o mare parte din populaţia Moldovei locuind şi muncind deja peste hotarele ţării, iar ataşamentul imigranţilor de generaţie următoare faţă de Moldova diminuându-se în timp, ţara are nevoie de noi declanşatori ai creşterii economice. Aceasta va necesita reforme structurale esenţiale pentru a reduce în continuare corupţia, a permite o concurenţă loială între întreprinderi şi a garanta competenţele lucrătorilor, care sunt necesare pe piaţa muncii.
Profit: Ca rezultat al reformei fiscale, persoanele care câştigă, să zicem, 60 000 şi 200 000 de lei anual vor plăti acelaşi impozit pe venit de 12%. Cât de corectă este această abordare?
A.A.: Creşterea prestaţiilor personale va atenua impactul asupra celui mai sărac segment al populaţiei, însă salariaţii cu venituri medii vor trebui, probabil, să contribuie mai mult la totalul colectărilor din impozitul pe venit, în timp ce segmentul mai înstărit al populaţiei va contribui mai puţin. În acest sens, cota unică va reduce, probabil, progresivitatea sistemului pentru contribuabili.
Profit: În discuţii cu jurnaliştii revistei noastre, reprezentanţii unor mari companii din Moldova au declarat că reintroducerea impozitului la cota zero pe profitul reinvestit, aşa cum a fost în cazul guvernului comunist, s-ar solda cu efecte economice mai mari decât reducerea contribuţiei sociale a angajatorilor de la 23% la 18%. Care este opinia dvs.?
A.A.: Nu am analizat impactul reintroducerii unui impozite la cota zero pe profitul reinvestit. Prin urmare, nu am putea să-l confirmăm sau infirmăm. Vorbind la general, decizia de reinvestire a veniturilor depinde mai mult de nevoile întreprinderii decât de ratele impozitării. Suplimentar, deciziile investiţionale depind preponderent de calitatea instituţiilor şi a infrastructurii unei ţări.
Totuşi, să nu uităm că reducerea contribuţiei sociale a angajatorilor va reduce câştigurile fiscale obţinute din reforma recentă a sistemului de pensii. Am vorbit mai devreme despre asta. Guvernul va trebui să identifice o sursă alternativă de venituri pentru a acoperi cheltuielile de pensii sau să reexamineze pachetul de pensii.
Profit: Aş vrea să discutăm acum despre legea privind amnistia fiscală. Din punctul de vedere al unui observator neutru precum Banca Mondială, cât de justificată este această lege într-o ţară ca Moldova şi în condiţiile politice şi economice actuale?
A.A.: Suntem foarte îngrijoraţi de amnistie şi de ceea ce înseamnă amnistia pentru cetăţenii obişnuiţi. Aceasta creează o lacună în sistem şi îl face vulnerabil la influxul de fonduri ilicite în sistemul financiar. Deşi pot fi implementate controale, ele reprezintă o povară suplimentară atât pentru entităţile din sectorul privat implicate în proces, cât şi pentru instituţiile de supraveghere şi asigurare a conformităţii.
Momentul amnistierii nu este oportun, ţinând cont de faptul că Moldova continuă să-şi consolideze mecanismele şi instituţiile de control după aşa-numitul „landromat” şi fraudă bancară. După cum am menţionat mai devreme, Banca Mondială este, de asemenea, îngrijorată de impactul acestei legi asupra eficacităţii regimului de declarare a averii. Am constatat modul în care aceste amnistii fiscale au afectat eficacitatea sistemelor de declarare a averii în alte ţări. Permite-ţi-mi să explic: funcţionarii publici şi membrii familiilor lor sunt obligaţi prin lege să îşi declare anual averea în Moldova. Dacă există o variaţie nejustificată a averii între declaraţii, instanţa poate cere confiscarea averii nejustificate. Pachetul legislativ recent adoptat creează oportunitatea de a justifica de facto o avere, care ar fi inexplicabilă în alte circumstanţe. Este prea devreme să discutăm modul în care aceste prevederi vor fi aplicate şi interpretate de diverşi actori, dar lacunele create de lege reprezintă o cauză majoră pentru îngrijorare. Această incertitudine apare la o etapă, când aşteptările conexe sistemului de declarare a averii au fost deosebit de mari, având în vedere lansarea sistemului de evidenţă electronică şi consolidarea cadrului legal, ambele sprijinite de Banca Mondială prin intermediul Operaţiunii pentru politici de dezvoltare în domeniul guvernanţei economice.
Profit: Unii experţi susţin că perioada legalizării fondurilor între 1 octombrie şi 1 februarie sugerează că legea a fost elaborată pentru a se conforma intereselor anumitor persoane. Este o perioadă prea scurtă, prea lungă sau normală pentru astfel de proceduri?
A.A.: Nu cred că există o „amnistie fiscală tipică”. Durata diferă de la o ţară la alta, iar ţara trebuie să decidă asupra modalităţilor.
Profit: Au existat cazuri când Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale au salutat amnistia fiscală? În general, care sunt situaţiile când o astfel de acţiune ar putea fi considerată bună pentru o economie?
A.A.: Cu siguranţă, sunt binevenite ideile care promit repatrierea averii care ar trebui să se afle în interiorul Moldovei. Dar ele trebuie să fie eficiente, fără a-i recompensa pe cei responsabili de dispariţia activelor. Există argumente pro şi contra pentru amnistiile fiscale.
Referitor la eficacitate, experienţa ţărilor denotă, că eficienţa depinde, într-adevăr, de schimbările în ”asigurarea conformităţii” după amnistie. Cu alte cuvinte, autorităţile trebuie să se asigure că, după amnistie, va exista o schimbare fundamentală a capacităţii administraţiei fiscale de a identifica veniturile sau averea ascunsă şi de a aplica în mod corespunzător sancţiunile şi penalităţile asociate evaziunii fiscale. Tipul de amnistii variază în funcţie de tipurile de venituri sau avere, astfel încât nu este posibilă o generalizare pentru a spune când amnistia poate fi bună sau rea pentru o economie.
Un lucru este cert: existenţa mai multor amnistii timp de un deceniu – cazul Moldovei – este o situaţie ieşită din comun şi ştim că, până în prezent, amnistiile nu s-au soldat cu o repatriere semnificativă de capital.
Profit: Legea cetăţenie-pentru-investiţii este o altă lege controversată aprobată de autorităţi şi criticată vehement de către opoziţie. Care este poziţia Băncii Mondiale privind legea respectivă? Au cerut autorităţile opinia Băncii Mondiale în acest sens?
A.A.: Banca Mondială nu a examinat această lege. De asemenea, opinia noastră nu a fost solicitată.
Profit: În luna septembrie, Guvernul a anunţat că PIB-ul Moldovei a crescut cu 5,2% în al doilea trimestru al anului 2018 şi cu 4,5% în prima jumătate a anului. Experţii pro-guvernamentali declară că aceasta este o creştere spectaculoasă, în timp ce experţii pro-opoziţie au dubii privind realitatea creşterii. Alţii susţin, că aceasta s-a datorat modificării metodologiei de calcul. Care este opinia Băncii Mondiale?
A.A.: Ştim că metodologia este modificată. Acesta este un proces valid şi suntem în aşteptarea modificărilor de la baza acestuia. Analizăm în prezent versiunea recentă. Estimăm, totuşi, ca creşterea economică se va stabiliza la nivelul de aproximativ 4% în următorii trei ani şi va rămâne dependentă de consum. Astfel, Moldova trebuie să identifice noi surse pentru o creştere durabilă a sectorului privat şi crearea locurilor de muncă.
Profit: Banca Mondială finanţează în prezent mai multe proiecte în Moldova. În opinia dvs., care este cel mai reuşit proiect sau care proiect nu a prezentat dificultăţi la implementare?
A.A.: Considerăm că proiectele sunt reuşite doar atunci când obţin rezultate măsurabile şi produc o diferenţă în viaţa poporului moldav. Eu îl consider succes atunci când proiectul oferă acces la educaţie copiilor cu dizabilităţi. Atunci când şase fermieri din satul Costeşti formează un grup care investeşte în depozite frigorifice şi poate iniţia exportul producţiei la preţuri mai mari decât în trecut. Atunci când sistemul de încălzire funcţionează bine în timpul iernii şi locuitorii oraşului Chişinău au încălzire în locuinţele lor. Atunci când drumurile locale sunt construite şi utilizate pentru a facilita transportul persoanelor şi comerţul. Atunci când vecinul meu beneficiază de tratament calitativ la unitatea de asistenţă medicală primară şi dispune de acces la medicamente adecvate. Atunci când fiecare cetăţean este capabil să acceseze serviciile publice on-line, fără să plătească mită. Atunci când proprietarul unei întreprinderi mici beneficiază de servicii de consultanţă adecvate, iar întreprinderea îşi extinde activităţile şi generează locuri de muncă.
Cele mai de succes sunt proiectele care corespund priorităţilor ţării şi, cel mai important, sunt susţinute de angajamentul integral al partenerilor guvernamentali. Permiteţi-mi să vă dau exemplul proiectului Transformarea electronică a guvernării. Acesta a fost un proiect extrem de inovator, dar complex, implementarea căruia a durat mult timp. Dar proiectul a beneficiat de angajamentul integral al guvernului, care a făcut posibilă implementarea sa. Astfel, proiectul s-a soldat cu un impact transformator asupra cetăţenilor obişnuiţi şi asupra dezvoltării generale a ţării. Au fost lansate douăzeci şi opt de servicii sectoriale şi intersectoriale, iar pentru cele mai populare produse, precum dosarul penal şi aplicaţiile de licenţiere electronică, aproximativ 99% din clienţi au marcat tranziţia spre aplicaţiile online. Treizeci şi nouă de instituţii publice şi-au migrat sistemele informatice pe MCloud – aproximativ jumătate din toate autorităţile publice centrale.
Profit: Dar implementarea căror proiect(e) durează mai mult şi din ce motive?
A.A.: Pot grupa astfel de proiecte în patru categorii. În primul rând, proiectele inovatoare durează întotdeauna mai mult timp. Dar inovaţia este un precursor al dezvoltării. Am constatat că proiectele inovatoare durează mai mult din cauza naturii lor şi din cauza necesităţii de a obţine angajamentul clientului şi a înţelegerii impactului pe termen lung.
A doua categorie include proiectele care implică realizarea unor măsuri provocatoare şi reforme de politici. Aceste măsuri sunt, deseori, dificil de implementat deoarece nu sunt foarte populare din punct de vedere politic şi necesită recunoaşterea largă a publicului. Deseori, ele duc lipsă de angajament sau disponibilitate din partea împrumutatului de a întreprinde astfel de acţiuni.
A treia categorie implică proiecte investiţionale obişnuite, implementarea cărora poate dura mai mult timp, deoarece se bazează pe sistemele naţionale şi, prin urmare, depind de capacitatea instituţională, care este limitată sau insuficientă în unele cazuri. În cele din urmă, proiectele complexe de infrastructură necesită timp pentru realizare, având în vedere multitudinea de contracte de achiziţii publice, capacităţile tehnice insuficiente, valorile mici ale contractelor pentru asigurarea unei concurenţe extinse etc.
Profit: Ce proiecte planifică Banca Mondială pentru Moldova şi ce condiţii ar trebui să fie întrunite pentru a obţine finanţarea?
A.A.: Grupul Banca Mondială a aprobat în 2017 Strategia de parteneriat cu ţara pentru o perioadă de patru ani, care a fost agreată cu autorităţile. Strategia include o gamă largă de activităţi, inclusiv operaţiuni de împrumut, cum ar fi proiectele investiţionale şi sprijinul bugetar, fonduri fiduciare, pe care le administrăm din numele altor parteneri. Strategia noastră are trei domenii de angajament: guvernanţa economică, guvernanţa serviciilor şi dezvoltarea competenţelor, adaptarea la schimbările climatice fiind o temă transversală. Deşi am stabilit un set clar de activităţi pentru primii doi ani ai Strategiei, am decis că ultimii doi ani care vizează perioada 2020-2021 vor rămâne flexibili pentru a se adapta priorităţilor şi necesităţilor emergente.
Referitor la planurile de viitor: capacitatea noastră de a oferi în prezent suport bugetar este afectată negativ de pachetul legislativ recent adoptat. Aceasta înseamnă că suportul bugetar va fi disponibil pe viitor doar dacă va fi abordat impactul negativ al pachetului legislativ. Recomandarea noastră constă în abrogarea amnistiei de capital sau introducerea unor modificări semnificative pentru a atenua potenţialele riscuri discutate mai sus.
În ceea ce ţine de împrumuturile investiţionale, proiectele potenţiale vizează interconectarea sistemului de aprovizionare cu energie electrică din Republica Moldova cu cel din România şi un posibil nou proiect în sectorul educaţiei. Proiectul menţionat în domeniul energetic are drept scop creşterea capacităţii de transmisie şi îmbunătăţirea fiabilităţii sistemului de transmisie al Republicii Moldova pentru a permite schimburile de energie cu pieţele europene şi pentru a spori securitatea energetică a Moldovei. În privinţa ultimului, suntem în faza incipientă de identificare, împreună cu autorităţile, a unui posibil scop a proectului.
Referitor la potenţialul proiect în domeniul educaţiei, suntem la etapa de identificare, împreună cu autorităţile, a domeniului de acţiune posibil. Ca şi în cazul oricărei alte operaţiuni de împrumut, ciclul de pregătire a proiectului necesită timp şi o analiză solidă, bazată pe dovezi, a necesităţilor într-un anumit sector, a priorităţilor guvernamentale şi a capacităţii tehnice atât pentru pregătirea şi implementarea proiectului, cât şi pentru consultarea părţilor interesate. Banca şi Guvernul negociază activităţile şi sumele individuale ale proiectelor şi agreează reciproc un set de condiţii care urmează a fi realizate până la intrarea în vigoare a proiectului – printre altele, aranjamente de implementare şi capacitate fiduciară adecvate, angajamentul adecvat al împrumutatului pentru activităţile specifice proiectului şi prevederi juridice, etc. În curând vom lansa Analiza performanţelor şi a lecţiilor însuşite, care va evalua progresele în implementarea Strategiei de parteneriat şi va contribui la definirea priorităţilor ulterioare.
Grupul Banca Mondială a fost un partener de încredere pentru Moldova în ultimii 26 de ani şi vom continua să depunem toate eforturile în beneficiul populaţiei Moldovei.■
Adauga-ţi comentariu