Profitразделитель ссылочного текста ----

Manager ambiţios

Margareta MOCREAC | Domeniu & Performanţe

Venitul din activitatea operaţională în sistemul forestier naţional al Republicii Moldova pentru anul 2014 a fost de circa 287 mil. lei, iar profitul anual de 6,3 mil. lei. Noul/vechiul director al Agenţiei de stat Moldsilva, Ion Cebanu, are stabilit un obiectiv ambiţios: majorarea semnificativă a profitului din domeniu, care la moment, spune el, este mai mic decât al multor SRL-uri. Directorul Moldsilva este ferm convins că serviciile auxiliare cum ar fi comercializarea ciupercilor, pomuşoarelor şi plantelor, dar şi serviciile de recreare şi cele de vânătoare, pot contribui semnificativ la majorarea profitului, care la moment este asigurat în proporţie de 80% de tăierea copacilor şi comercializarea lemnului. Ion Cebanu se declară prietenul pădurarilor şi contează pe sprijinul acestora la eradicarea corupţiei şi a ilegalităţilor din sistem.

Profit: Dle Cebanu, aţi fost numit, pentru a doua oară, în funcţia de director al Agenţiei Moldsilva în septembrie curent. Ce v-a surprins plăcut şi ce v-a întristat atunci când aţi preluat această funcţie?


I.C.:
În spatele meu se află harta Republicii Moldova. Locurile marcate cu verde reprezintă fondul forestier al ţării, cele peste 400 mii ha de pădure, care includ zone cum ar fi Plaiul Fagului, Pădurea Domnească, pădurile din Soroca, Codrii Orheiului şi Codrii Tigheciului, Prutul de Jos, Lacul Beleu şi Lacul Manta. Sunt zone extraordinare şi absolut pitoreşti, care pot surprinde plăcut pe oricine, dar pe care, din păcate, multă lume din Moldova nu le cunoaşte.
Cât priveşte lucrurile care mă întristează, acestea sunt mai multe. Agenţia Moldsilva are în subordine 24 de întreprinderi silvice, care funcţionează în regim de autofinanţare. Multe dintre ele în loc să aducă venit la bugetul de stat, dimpotrivă, activează în pierdere şi au datorii. Obiectivul nostru principal este să demonstrăm că Moldsilva poate fi o structură profitabilă. În mare parte aşa şi este, doar că la moment profitul este destul de mic. În 2014, profitul net pe ramură a fost de 6,3 mil. lei. În total, veniturile din activitatea operaţională pentru anul 2014 a fost de 287 mil. lei.


Profit: Care sunt principalele servicii prestate de Agenţia Moldsilva?


I.C.:
Activitatea de bază a întreprinderilor subordonate Agenţiei Moldsilva este tăierea şi comercializarea lemnului, ceea ce reprezintă peste 80% din totalul de servicii şi, respectiv, de profit. Cea mai mare parte a profitului este asigurată de zona de centru – Hînceşti, Călăraşi, Străşeni, Orhei.


Ne-am propus drept scop să diminuăm această cifră prin prestarea altor servicii cum ar fi colectarea şi comercializarea ciupercilor, a diferitor pomuşoare şi plante. La ultima întrunire cu şefii de întreprinderi silvice au fost date indicaţii clare privind prestarea unui număr cât mai mare de servicii auxiliare nu doar cele de tăiere şi comercializare a lemnului. Mă bucur şi undeva mă folosesc de faptul că activez într-un sistem paramilitar unde, de obicei, ordinele nu se discută, dar se execută. Dacă ai intenţii bune atunci reuşeşti să le foloseşti în favoarea ramurii. Domeniul forestier trebuie să aducă profit şi nu de doar 6 mil. lei.


Profit: Care este situaţia la moment cu tăierea pădurilor. Ne putem permite acest lux?


I.C.:
Aş vrea să menţionez că în multe cazuri suntem obligaţi să facem aşa numitele tăieri de regenerare. Dacă nu facem acest lucru, atunci mulţi copaci se vor usca şi nimic altceva nu va creşte în loc. Să vă aduc un exemplu. Dacă nu sunt tăiaţi la timp, copacii de plop încep să putrezească din interior, pot cădea şi chiar cauza daune. Atunci când copacii sunt tăiaţi la timp, lemnul poate fi comercializat şi astfel obţinem venituri şi chiar profit.


În context menţionăm că în fondul forestier au loc diferite tipuri de lucrări silvice: tăieri de produse principale, secundare şi diverse. Acestea sunt aprobate de o serie de instituţii de stat, inclusiv Moldsilva şi Inspectoratul Ecologic de Stat. Sunt tăieri legale şi ele trebuie efectuate, deoarece cetăţenii RM au nevoie de lemn de foc. La moment ţara este asigurată sută la sută cu lemn de foc de provenienţă locală.


Profit: Dar lemn de lucru, de exemplu pentru fabricarea mobilei, avem?


I.C.:
Majoritatea copacilor care se taie sunt folosiţi în calitate de lemn de foc şi doar o mică parte, circa 10%, este utilizat în calitate de lemn de lucru. Unul dintre obiectivele noastre este să majorăm cantitatea de lemn de lucru şi respectiv veniturile agenţiei. Cifrele vorbesc de la sine: un metru cub de lemn de foc costă 350-600 de lei, în timp ce un metru cub de lemn de lucru costă 600-1500 de lei. Dorim să punem capăt practicii când lemnul este tăiat după alţi parametri şi nu mai poate fi utilizat ca lemn de lucru, ci doar ca lemn de foc.


Profit: Ce alte obiective aveţi stabilite pentru perioada imediat următoare?


I.C.:
Anul acesta scopul nostru este să împădurim 2 500 ha de terenuri. De asemenea, ne propunem să îmbunătăţim şi calitatea terenurilor nou împădurite. La moment peste 40% din pădurile republicii sunt cele de salcâm şi frasin. Considerăm că dacă zona este bună pentru creşterea stejarului, atunci trbuie să plantăm stejar, nu salcâm. Mai ales că stejarul este specie autohtonă.


De asemenea, aş vrea să menţionez că în cadrul procesului de împădurire cooperăm cu primăriile care ne dau terenuri. Moldsilva face lucrările de împădurire, iar peste 5-10 ani primăriile primesc înapoi în gestiune aceste terenuri împădurite. Marea noastră problemă este că de multe ori, după ce sunt transmise la balanţa primăriilor, pădurile nu mai sunt îngrijite, şi chiar sunt tăiate ilegal.


Un alt obiectiv major este să punem în aplicare un sistem de trasabilitate a lemnului. Acest lucru ar însemna să avem posibilitatea să introducem într-o bază specială de date numărul de înmatriculare al vehiculului şi să primim informaţii privind ocolul silvic unde lemnul respectiv a fost tăiat, cine şi când a procurat acest lemn şi care este destinaţia lui. Implementarea acestui sistem ar diminua foarte mult din ilegalităţile care se petrec la ora actuală şi ar scoate la iveală vânzările ilegale.


Profit: Cât la sută din totalul de vânzări îl reprezintă vânzările ilegale?


I.C.:
Este foarte greu să estimezi aceste cifre. Cineva vorbea de încă un buget. Alţii nu sunt de acord cu aceste afirmaţii, susţinând că este foarte greu de făcut un calcul real în condiţiile în care unele lucrări statistice continuă să fie executate pe hârtie. În plus, mulţi cetăţeni sunt plecaţi peste hotare, iar alţii au trecut la cărbune şi gaz, respectiv, nu putem calcula cu exactitate cantitatea de lemn consumată anual de către populaţia ţării şi compara această cifră cu cantitatea de lemn comercializată oficial de Moldsilva.


Profit: Dar ce cantitate de lemn se taie anual în Moldova?


I.C.:
Legal, anual se taie circa 550 mii metri cubi. Cifra se menţine aproximativ la acelaşi nivel pe parcursul ultimilor ani.


Profit: Cu câţiva ani în urmă presa a scris că Moldova exportă lemn în România. Este adevărat acest lucru?


I.C.:
Într-adevăr, în trecut au fost efectuate anumite exporturi. La ora actuală, Agenţia Moldislva şi întreprinderile din subordine nu exportă lemn. Nu este exclus însă că exporturi ilegale mai au loc. Facem tot posibilul pentru a contracara aceste activităţi.


Profit: Cu ce alte probleme, provocări se confruntă Moldsilva la moment şi care necesită o rezolvare urgentă?


I.C.:
În primul rând, este absolut necesar ca programul de împădurire să fie continuat. Pe lânga aceasta, trebuie continuate reformele în cadrul agenţiei. La ora actuală avem un fond forestier împărţit în 24 de întreprinderi silvice care, la rândul lor, au 80 de ocoale silvice. Sigur că întreprinderile din centru, având o calitate lemnoasă mai bună, trăiesc mai bine. În acelaşi timp, întreprinderilor de la sud, precum cele de la Comrat, Cahul, Prutul de Jos, le este mult mai complicat, iar unele dintre ele nici nu se pot întreţine. Reieşind din această situaţie, propunem să avem o singură întreprindere la nivel central, în locul Agenţiei Moldsilva, care să dispună de 40-50 de filiale/ocoale silvice în teritoriu. Acest lucru ar duce la diminuarea aparatului administrativ. În plus, ar exista un control mai eficient asupra teritoriilor care vor fi gestionate de un număr mai mic de ocoale silvice.


Profit: La ce etapă se află această reformă?


I.C.:
Prima etapă, subordonarea Agenţiei Moldsilva Ministerului Mediului, este deja în desfăşurare. Următoarea etapă ţine de chestiuni juridice. Implementarea proiectului este susţinută de Banca Mondială. Proiectul de reformă a fost aprobat, iar la moment are loc procesul de implementare.


Profit: Câţi bani se vor economisi odată cu implementarea acestui proiect?


I.C.:
Calculele abia se fac şi vor fi prezentate ceva mai târziu. Dar vreau să menţionez că implementarea acestui proiect va permite subvenţionarea zonelor cu o calitate lemnoasă mai slabă.


Profit: Dar ce zic întreprinderile din zonele profitabile?


I.C.:
Pădurea este un bun de care trebuie să avem grijă şi pe care trebuie să-l transmitem generaţiilor viitoare, iar dacă o parte a pădurilor este în stare bună, iar altă parte este în stare proastă aceasta este problema noastră, a tuturor. Reforma administrativă despre care am vorbit ar putea soluţiona parţial această problemă. O altă propunere vizează implementarea proiectului de trasabilitate a lemnului, care acum este testat la Ocolul Silvic Vatici şi este implementat de către Fondul Global pentru Natura Sălbatică (WWF România), în cadrul Proiectului ENPI FLEG II. Scopul final al introducerii acestui sistem de monitorizare în sectorul forestier naţional este reducerea tăierilor ilegale şi combaterea evaziunii fiscale din domeniu, dar şi îmbunătăţirea reputaţiei pădurarilor, care, trebuie să recunoaştem, fac un lucru necesar şi bun.


Până la urmă trebuie să spunem lucrurilor pe nume şi să recunoaştem că în acest sistem există corupţie şi ea trebuie eliminată.


În ultima perioadă, ne-am învăţat doar să tăiem copacii. Or, pădurea nu înseamnă doar acest lucru. Am menţionat deja că pădurea mai înseamnă şi alte produse adiacente cum ar fi ciupercile, pomuşoarele, plantele, alte servicii, inclusiv cele de recreare sau de vânătoare. Să vă dau un exemplu. Nişte antreprenori de la Bălţi au strâns şi exportat în Franţa peste 32 tone de melci. Fiecare kilogram de melci le-a adus un profit curat de 1 dolar. Ţinând cont de faptul că o asemenea cantitate de melci a fost strânsă din pădurile din apropierea oraşului Bălţi, unde fondul forestier nu este cel mai bun, vă daţi seama ce cantitate de melci poate fi strânsă din regiunile cu un fond forestier mult mai bun.


Un alt exemplu. Întreprinderea Silvică Şoldăneşti a strâns circa 700 kg de floare de calendulă, pe care le-a comercializat la preţul de 96 de lei per kg, câştigând aproximativ 60 mii lei. Această sumă este un plus în bugetul întreprinderii, fără a tăia niciun copac. Deci, scopul nostru este diversificarea acestor activităţi destul de profitabile.


Profit: Vânătoarea este, de asemenea, unul dintre serviciile auxiliare pe care Moldsilva le poate presta? Pădurile din Moldova ar putea reprezenta interes pentru vânătorii de peste hotare?


I.C.:
Pentru aceasta este necesar de creat anumite condiţii. În prezent, acest serviciu este în delăsare deşi, organizat bine, ar putea aduce profit. În Moldova pot fi vânaţi vulpi, iepuri şi mistreţi. La nivel european, serviciul de vânătoare este foarte căutat. Din păcate, în Moldova mulţi vânători uită de faptul că luând în arendă anumite terenuri împădurite, ei au obligaţia nu doar de a împuşca, dar şi de a hrăni animalele, de a ajuta la ocrotirea şi reproducerea lor.


În plus, sunt multe cazuri când pe terenurile împădurite, mai ales în apropierea Chişinăului, au fost ilegal construite case de locuit.


Profit: Cum luptăm cu acest fenomen?


I.C.:
În primul rând, aş vrea să menţionez că procesul de dare în arendă a terenurilor forestiere a fost suspendat în august 2012. La moment, se foloseşte doar ceea ce a fost dat în arendă anterior, iar Moldsilva intenţionează să majoreze de câteva ori plata pentru aceste servicii. Astfel, plata pentru arendă pentru construcţii în spaţii forestiere se va majora de 4-5 ori şi va ajunge la câteva zeci de mii de lei pe hectar.  


De asemenea, vom lupta cu cei care nu respectă legislaţia chiar dacă dispun de avize de la Inspecţia Ecologică etc. Vă daţi seama că nu oameni simpli au construit castele cu trei nivele în pădure, cu încălcarea normelor ecologice şi sfidarea bunului simţ. Verificăm încă o dată toate documentele.
Metoda de dare în arendă a pădurilor pentru vânătoare, de asemenea, se va schimba. Preţul va fi micşorat, dar suprafaţa terenului arendat va fi majorată până la minimum 500 ha pe care arendaşii vor avea dreptul doar să vâneze nu şi să construiască vile. Vom face aceste schimbări având în vedere că în prezent se atestă următoarea situaţie: unii vânători iau în arendă doar câte două hectare de pădure în fiecare dintre cele patru colţuri ale unui teren de 1 000 de hectare, dar vânătoarea are loc pe tot spaţiul de 1 000 de hectare. Această abordare nu este corectă, deoarece un mistreţ, de exemplu, nu poate trăi în două hectare. El are nevoie de minimum 100 de hectare.


Profit: Care este poziţia Dvs. faţă de recentele proteste ale vânătorilor care au cerut Ministerului Mediului să ridice interdicţia de a vâna iepuri şi păsări.


I.C.:
Consider că vânătorii au exagerat. Moldsilva susţine poziţia Ministerului Mediului având în vedere că în acest domeniu este necesar de făcut regulă. Noi vrem să scăpăm de arendaşii care nu aduc profit.


Profit: Care este profitul de la arenda pădurilor?


I.C.:
Peste 6 mil. lei anual. Acesta este un alt fond extrabugetar din care noi trăim. Mulţi arendaşi sunt în proces de judecată şi nu plătesc pentru terenurile arendate.


Profit: Dispuneţi de resursele financiare necesare pentru implementarea proiectelor de care aţi vorbit?


I.C.:
Pentru proiectul de împădurire este nevoie de 30 mil. lei pentru anul curent. În 2016 s-ar putea să avem nevoie de o sumă mai mare, deoarece, pe lângă împădurirea altor 2 500 ha va trebui să avem grijă de ceea ce împădurim anul acesta. Şi tot aşa până în anul 2018. Banii pentru acest proiect vin din Fondul Ecologic, dar identificăm şi surse financiare externe.  


În acelaşi timp, proiectul Prutul de Jos este finanţat în totalitate de donatori externi, iar cel legat de trasabilitatea lemnului este finanţat atât de autorităţi, cât şi de donatorii internaţionali. Dar nu cred că la moment problema nr. 1 la acest capitol sunt resursele financiare, atâta timp cât avem anumite elemente de corupţie în sistem. Dacă există date statistice care vorbesc despre faptul că încă un buget se învârte în jurul Molsilva fără a intra în legalitate, atunci cred că trebuie să facem tot posibilul ca cel puţin o parte din aceste sume, care nu este exclus să fie exagerate, să ajungă în bugetul de stat.


Profit: Cum luptăm cu corupţia în Moldova unde nepotismul se simte la el acasă?


I.C.:
Cred că problema poate fi rezolvată de sus în jos, cea mai bună metodă fiind cea a exemplului propriu. Pădurarii trebuie să ştie un lucru – ei sunt cei care răspund pentru tăiere. Ei sunt cei care păzesc pădurea şi trebuie să fie conştienţi de faptul că atunci când vine naşul, cumătrul, şeful sau oricine altcineva şi îi roagă să taie 2-3 copaci spunându-le că ei vor rezolva cumva situaţia, nu au nici o garanţie că va fi anume aşa. Până la urmă, cel care răspunde este pădurarul. De aceea, atunci când sunt îndemnaţi să facă anumite lucruri mai puţin legale, să fie foarte şi foarte atenţi. Îi îndemn pe toţi să lucreze doar legal, corect şi cinstit. Să aibă toată încrederea în mine şi să facă lucrurile corect. Să anunţe agenţia atunci când depistează ilegalităţi. În persoana mea pădurarii au un prieten. În acest context aplicaţia privind trasabilitatea lemnului ar rezolva foarte multe probleme.


Profit: La ce etapă se află acest proiect?


I.C.:
După cum am menţionat anterior, Ocolul Silvic Vatici (Î.S.Orhei) este  selectat ca ocol pilot pentru dezvoltarea şi testarea sistemului de evidenţă şi trasabilitate a masei lemnoase (aplicaţie software). Şi în această vară s-a desfăşurat instruirea personalului silvic atât teoretic cât şi practic de către specialişti în vederea utilizării aplicaţiei software. Activitatea face parte din planul de acţiuni al Programului ENPI FLEG II de „dezvoltare a unui sistem de monitorizare a circuitului de masă lemnoasă şi acordarea suportului necesar instituţiilor de resort privind aplicarea legislaţiei pentru asigurarea eliminării activităţilor ilegale”.


Profit: Care este numărul pădurarilor care în prezent activează în ramura silvică din R. Moldova?


I.C.:
Peste 1 000 de pădurari. Numărul angajaţilor celor 24 de întreprinderi silvice este de peste 4000, iar al angajaţilor aparatului central al Agenţiei Moldsilva de 45. În total, în sistem activează până la 5 mii de persoane. Reforma la care am făcut referinţă trebuie să se axeze şi pe salarizare. Un pădurar cu experienţă de muncă primeşte doar 3 mii lei. Un director de întreprindere silvică 6-8 mii lei.

Comentarii [9]

Comentariu
  • 26.10.2015 02:17:00 Vizitator
    Dl. Munteanu, din pacate coruptia este la ia acasa printre padurari. Parintii mi-au povestit recent cum locuitorii dintr-un sat din raionul Orhei, care sunt in relatii bune cu padurarul, obtin lemne de foc fara a achita nici un ban!!!
  • 28.10.2015 06:39:42 Lidia
    Nu cred ca in Moldova sunt padurarii cinstiti!!!
  • 28.10.2015 06:41:50 David
    Director este la locu potrivit, bravo, numai innainte!
  • 29.10.2015 08:42:33 Colita
    In asa saracie la sate ce pot sa fac padurarii?
  • 30.10.2015 08:56:02 Efim
    Eu sincer cred ca el vre sa face ceva pentru stat si pentru generatii noi...c
  • 03.11.2015 06:00:46 Boris
    Ghimpu are in echipa sa chiteva managerii buni si foarte buni...
  • 10.11.2015 08:56:32 Efim
    El este vesel, se vada ca are dispozitia buna ce nu este rau de loc!
  • 18.11.2015 09:39:12 Serhio
    Se observa ca nu este deloc corupt, nu prea ii plac banisorii, si este gata sa munceasca din greu pentru tara. )))) Cu ochiul liber se vede. In Moldova la asa posturi oameni normali nu mai ajung, sau neam, sau partid sau bani.
  • 18.05.2017 06:04:27

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
9
Afişări de site:
1797878
Vizitori unici:
3267145

WebArt Pro