Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Aurelia Braguţa

Mariana TABUNCIC | 10 lucruri despre

De 13 ani, doctorul în economie, Aurelia Braguţa, este preşedintă a Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri din Republica Moldova, timp în care a reuşit, alături de alţi colegi, să încurajeze mulţi tineri să iniţieze afaceri sau să se angajeze în câmpul muncii în Republica Moldova. Având o pregătire profesională solidă, obţinută atât în ţară cât şi peste hotare, fiind o fire energică şi plină de iniţiativă, Aurelia Braguţa învaţă tinerii cum să realizeze un business-plan de nota „10”, cum şi de unde să obţină finanţare şi care sunt „ingredientele” necesare pentru ca, în final, să dezvolţi o afacere de succes. Despre rezultatele obţinute în toţi aceşti ani, despre dificultăţile cu care se confruntă tinerii în acest proces deloc uşor, dar şi despre cum este să fii soţia deputatului Valeriu Streleţ, aflaţi din „10 lucruri despre Aurelia Braguţa”.

1. Studiile care m-au format

Am absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, după care am urmat studiile de doctorat la Bucureşti cu tema „Căi de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii”. În anul 2002 am absolvit Şcoala de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi Şcoala Europeană „Ovidiu Şincai”, susţinând masteratul în management politic. În paralel, am realizat o serie de activităţi care m-au ajutat să aplic cunoştinţele acumulate în timpul studiilor. În 2000 am preluat conducerea Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri din Moldova, organizând primul târg al locurilor de muncă. Pe atunci evenimentul constituia ceva absolut nou pentru Moldova. De fapt, fiind la Bucureşti, am văzut multe lucruri noi şi mi-am zis de ce să nu le realizăm şi la noi. Am implicat în acest proces mai multe companii, iar astăzi târgul locurilor de muncă a devenit un eveniment solicitat care ajută angajatorii şi angajaţii să se găsească unii pe alţii. De asemenea, în cadrul ASEM m-am aflat la începuturile creării Incubatorului de Afaceri pentru studenţi, precum şi a Centrului de Plasament şi Relaţii cu Agenţii Economici unde practicam diferite activităţi care urmau să ajute studenţii să se angajeze la practică sau în câmpul muncii.

2. Începuturi dificile

În anul 2000, când am preluat conducerea Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri din Moldova, problemele cu care se confruntau tinerii erau legate, în special, de lipsa accesului la internet şi, respectiv, la informaţie. Tinerii aveau nevoie de aceste resurse şi atunci a apărut ideea creării unui Centru care le-ar permite studenţilor să aibă acces la informaţiile specifice angajării şi dezvoltării carierei în viitor. O practică foarte reuşită a fost invitarea managerilor de resurse umane din cadrul companiilor pentru a explica tinerilor studenţi care sunt criteriile la care atrag atenţie în timpul angajării. Astfel, încetul cu încetul, gheaţa s-a spart şi contactul dintre angajaţi şi angajatori a devenit unul nu atât de rigid. Acum, când tehnologiile informaţionale au cunoscut o dezvoltare vertiginoasă, problema lipsei de informaţii a dispărut. În schimb, tinerii au nevoie de mai mult suport şi de mai multe practici de stimulare a initiaţivei în vederea dezvoltării carierei şi afacerii.

3. Tinerii vor rezultate imediate

Când am creat Incubatorul de Afaceri în cadrul ASEM, credeam că vom fi invadaţi de solicitări din partea studenţilor pentru a iniţia o afacere. Dar lipsa de cunoştinţe, de abilităţi şi, nu în ultimul rând, de resurse financiare i-a făcut reticenţi pe mulţi dintre ei. Pentru a iniţia o afacere, nu este suficient să ai doar cunoştinţe sau doar bani. Ambele „ingrediente” sunt necesare. Mai mult, trebuie să ştii să progresezi şi să ai un mentor care să te încurajeze în permanenţă. Pentru a susţine tinerii, i-am învăţat cum să facă un business-plan de calitate, organizând şi un Concurs al business-planurilor încă în anul 2003. La acea vreme, Asociaţia nu acorda susţinere financiară pentru iniţierea unei afaceri, noi ne-am propus să stimulăm doar iniţiativa. Acum, cu susţinerea finanţatorilor, le oferim granturi de la 3 la 10 mii de euro pentru a pune pe picioare o afacere. Tinerii noştri vor să obţină rezultate imediate şi fără a depune prea mult efort. Aşa ceva însă este, practic, imposibil. Pentru a avea o afacere de succes, trebuie să munceşti nu opt ore pe zi, dar mult mai mult.

4. Visam să devin profesoară şi farmacistă

Îmi amintesc că în copilărie am trecut prin mai multe etape în ceea ce priveşte alegerea viitoarei profesii. Am dorit să fiu şi profesoară, şi farmacistă. Mai mult timp mi-am dorit să fiu şi avocat, dar în ultimul an de şcoală am decis totuşi să fiu economistă. Copilăria mea a fost marcată şi de studiile muzicale. Am absolvit şcoala muzicală pentru copii din orăşelul Corneşti, unde timp de şapte ani am cântat la vioară. Studiile muzicale mi-au cultivat unele calităţi artistice, iar muzica face parte din viaţa mea şi în prezent. Prefer diferite genuri de muzică, evident, să fie muzică bună ...

5. Sunt o fire activă

În general, sunt o fire activă, energică şi îmi vine greu când nu sunt implicată în activităţi. Atunci când s-a născut prima fetiţă am stat acasă trei luni şi aveam impresia că nu îmi ajunge aer. Nu pot face o pauză în activitate. Fiecare însă are destinaţia sa. Eu mă simt bine atunci când sunt ocupată şi muncesc pentru a realiza ceva pentru dezvoltarea comunităţii. Asta nu înseamnă că nu acord suficient timp familiei. Familia este cea care îmi creează confortul spiritual necesar, care mă inspiră şi care mă face fericită.

6. Trebuie să educăm copiilor valori

Astăzi, în era tehnologiilor informaţionale, este destul de dificil să-ţi educi copiii în spiritul unor valori autentice. Da, este mult mai simplu să-i aşezi în faţa televizorului sau a calculatorului şi să-ţi cauţi de treburi. Dar asta nu rezolvă prea multe. Copiilor trebuie să le acorzi suficientă atenţie, să le explici unele lucruri importante şi să comunici în permanenţă cu ei. Doar astfel le vom dezvolta spiritul comunicării, al sociabilităţii şi le vom educa valori necesare pentru a face faţă provocărilor vieţii. Este prea simplu şi iresponsabil din partea noastră să-i lăsăm doar în lumea desenelor animate.  


7. În familie discutăm despre familie

Suntem o familie comunicabilă şi discutăm foarte mult. În acelaşi timp, cu soţul avem stabilită o regulă pe care ne străduim să nu o încălcăm – în familie discutăm doar despre familie, prieteni, planuri de viitor, evenimente care ne umplu viaţa de bucurie. Problemele de serviciu rămân întotdeauna după uşă.
 
8. Tata este cel mai ocupat
 
Împreună cu Valeriu educăm patru copii - doi băieţi şi două fetiţe. Băieţii sunt deja mari, au temelia pusă şi se află în lumea lor. Fetele sunt mai mult pe seama mea pentru că tata este mereu ocupat – pleacă dimineaţa şi vine seara. Să fii soţia unui deputat nu cred că aduce mari schimbări în felul de a fi sau îţi oferă anumite beneficii. Fiecare îşi are responsabilităţile sale şi funcţia de deputat nu este o excepţie, deci fiecare îşi face munca. Important este să comunicăm, să ne împărtăşim impresiile şi să manifestăm respect unul faţă de altul.

9. Îmi place să citesc …

Lectura este cea care mă relaxează şi îmi creează o stare de confort. Am citit multe cărţi care au lăsat în sufletul meu impresii frumoase. Printre ele se numără „Regele Verde” de Paul Loup Sulitzer, „Atlas Shrugged” (Atlas şi-a îndreptat aripile) de Ayn Rand, „Financiarul” de Theodore Dreiser. Aceste cărţi redau modul cum personajele au reuşit să construiască ceva cu forţele lor, ţinând seama de circumstanţele create şi cât de important este să ai stabilite unele scopuri. De asemenea, îmi plac cărţile biografice şi istorice. În timpul liber, care nu prea este, mai prefer să fac sport sau să mergem la cinematograf, cu condiţia să fie un film bun.

10. … şi să călătoresc
 
Am călătorit mult. Am participat la diverse programe de perfecţionare peste hotare, conferinţe internaţionale, traininguri, vizite de lucru şi de documentare. Cele mai multe vizite au urmărit scopul de a vedea cum se dezvoltă afacerile în alte state. În linii generale, Moldova nu arată rău la capitolul dezvoltarea afacerilor. Cea mai mare problemă a noastră însă este corupţia. Adevărul trist este că dacă nu dai mită, nu rezolvi multe lucruri care sunt fireşti. Fiecare trebuie să-şi facă lucrul la locul său de muncă. Paradoxal însă este că deşi salariile bugetarilor nu sunt mari, toţi vor să vină la aceste salarii pentru că ştiu că trăiesc din mita pe care o cerşesc, inclusiv de la cei care vor să facă ceva pentru această ţară. Sper că programul e-Guvernare va curma, cel puţin parţial, această practică vicioasă şi oamenii de afaceri vor avea mai puţine impedimente în dezvoltarea afacerii.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 26.10.2013 05:28:11
  • 01.07.2016 05:06:59
  • 13.01.2017 08:17:26
  • 21.05.2017 05:43:51

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
21
Afişări de site:
2118222
Vizitori unici:
4242806

WebArt Pro