Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Drumul către UE este de lungă durată

Natalia CIUBAROV | Ambasador & Misiune

În doi ani de guvernare democrată opţiunea europeană a R.Moldova a fost adusă plenar la cunoştinţa instituţiilor şi ţărilor europene. Acestea au salutat decizia Moldovei de a intra în marea familie europeană, dînd asigurări că vor susţine intenţiile sale de integrare europeană. Una dintre ţările care s-a angajat în acest proces este Polonia. Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în Moldova, E.S. Bogumił Luft, susţine că drumul către UE este unul dificil şi de lungă durată, însă Moldova demonstrează voinţă de apropiere faţă de UE. Bogumił Luft crede că este prea devreme pentru a vorbi despre Moldova ca despre o „poveste de succes”, însă este sigur că există mari şanse pentru ca acest lucru să devină într-o bună zi adevărat.

Profit: Dle Ambasador, în perioada 29-30 septembrie, la Varşovia a avut loc Summit-ul Parteneriatului Estic (PE). Ce impact credeţi că a avut acest Summit asupra PE?

B. L.:
În primul rînd, noi considerăm că acest eveniment a avut drept scop să dea un impuls dezvoltării proiectului numit Parteneriatul Estic, aflat la începutul realizării. Acest proiect are o istorie scurtă, iar prin organizarea Summit-ului PE la Varşovia am încercat să dăm un nou imbold colaborării dintre partenerii PE şi UE. În acelaşi timp, trebuie să ştiţi că Parteneriatul Estic nu este anticamera UE. Aceasta este politica de colaborare a UE propusă celor şase ţări (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina şi Moldova) care, considerăm noi, au o voinţă de colaborare mai strînsă cu UE. În cadrul PE dorim să dezvoltăm proiecte concrete, menite să susţină aceste ţări în transformările interne în domeniul politic, social şi cel economic, care vor face aceste state mai capabile pentru conlucrare cu UE. Pentru acele ţări din PE, care au ambiţii să devină în viitor membre ale Uniunii, acesta este o şansă de pregătire eficientă pentru asemenea perspectivă.

Profit: R.Moldova spera ca la acest Summit să fie adoptată o rezoluţie prin care acestor şase ţări să li se dea undă verde pentru aderarea la UE.

B. L.:
Dar ce înseamnă pentru Dvs. undă verde pentru aderare? Eu cred că într-un anumit fel această undă verde din partea UE există deja. UE a declarat acum 20 de ani că toate ţările europene care împărtăşesc aceleaşi valori europene, care au voinţă şi disponibilitate pot deveni membri UE. Eu cred că problema nu este aici. Drumul către UE este unul dificil şi de lungă durată. Pentru a reuşi, este nevoie de multă răbdare şi efort. Polonia şi-a exprimat voinţa politică de aderare la UE încă la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, dar a fost acceptată în UE aproape 15 ani mai tîrziu. În tot acest interval de timp, în Polonia au fost realizate reforme foarte intense. Cel mai important lucru însă este că aceste reforme au fost făcute de toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică. Toată clasa politică împreună cu societatea au lucrat 15 ani pentru această aderare.

Profit: Care este atitudinea europenilor faţă de extinderea Uniunii, luînd în consideraţie situaţia economică destul de complicată din Italia, Grecia şi alte ţări din UE? Nu este un secret că o parte din statele UE sînt reticente faţă de un nou val de extindere a UE.

B. L.:
Este important să precizăm din start că din momentul aderării la UE ţara în cauză nu poate fi săracă. Trebuie să existe o perioadă în care să se dezvolte şi să se apropie de standardele UE. Dacă ţara respectivă nu este suficient de bine pregătită, pentru ea această aderare nu va fi de niciun folos. Aderarea la UE nu înseamnă că UE se ocupă de această ţară, aşa cum un părinte îşi îngrijeşte copilul. În momentul aderării, ea trebuie să fie deja o ţară suficient de competitivă şi pregătită pentru o colaborare cu ţările UE. Acest lucru a durat pentru toate ţările. Succesul depinde într-o foarte mare măsură de ţara, care vrea să se apropie de UE. Pentru aceasta este nevoie de multă răbdare, muncă şi speranţă.

Profit: De aproape doi ani în Europa se vorbeşte despre Moldova, ca despre „o istorie de succes”, în special în cadrul PE. Noi însă nu ne putem explica de ce Moldova este „o istorie de succes”, dacă în doi ani nu prea am avut parte de reforme sau creşteri economice simţite de cetăţeni, ci de criză politică. În aceste condiţii cum de s-a întîmplat ca Moldova să devină „o istorie de succes”?

B. L.:
Creşterea economică o aveţi şi destul de mare, însă din cauza faptului că nivelul de pornire a fost destul de jos, ea nu se observă în mod spectaculos. În acelaşi timp, Dvs. trăiţi aici şi de aceea nu observaţi schimbarea. Eu cunosc Moldova încă din anii ’90 ai secolului trecut. Dar înainte de a fi numit în calitate de ambasador, nu am fost în Moldova timp de cinci ani. Prin urmare, cînd am venit în septembrie 2010, am fost surprins de cît de mult s-au schimbat lucrurile aici. Consider că nu ar trebui să fiţi atît de critici. Bineînţeles că doriţi ca aceste reforme să aibă loc cît mai rapid, dar trebuie să înţelegeţi că acest proces este destul de dificil. Cel mai important lucru constă în faptul că Moldova este o ţară în care se vede voinţa de apropiere faţă de UE.

Profit: Deja de doi ani Moldova suferă de criză politică şi cred că sîntem buni de Cartea Recordurilor la acest capitol. Este o problemă pentru UE că Moldova nu are preşedinte?

B. L.:
În primul rînd, nu cred că majoritatea europenilor cunosc faptul că Moldova nu are preşedinte. Toţi cei care se interesează de politică, înţeleg că problema este legată de Constituţie, care nu a prevăzut o asemenea situaţie. Cel mai important însă este că opoziţia şi guvernarea trebuie să discute. Acest lucru este foarte clar pentru toate ţările care au o cultură politică avansată. Asta nu înseamnă că cultura politică în Moldova este proastă. Îmi amintesc cum era în Polonia în anii ’90. De asemenea, au fost situaţii paradoxale în viaţa politică, dar am trecut peste asta şi am progresat. Consider că, pentru a reuşi, este nevoie de multă responsabilitate şi imaginaţie din partea politicienilor. În acest proces însă un rol important îi revine şi societăţii civile. Democraţia depinde mult şi de cetăţenii responsabili ai ţării. Într-o societate democrată viaţa oamenilor depinde mai puţin de ceea ce face Guvernul la un moment dat. Felul cum arată ţara lor depinde în mare parte de cetăţenii acestei ţări.

Profit: Moldova a promis partenerilor de dezvoltare din UE că va implementa o serie de reforme, acestea însă întîrzie din cauza crizei politice. Va dispărea deschiderea fără precedent a UE faţă de Moldova dacă nu se va înregistra un progres vizibil la capitolul reforme?

B. L.:
În primul rînd, consider că este imposibil ca lucrurile să continue tot aşa. În al doilea rînd, cînd a demarat procesul de reforme în Polonia, politicienii au subliniat din start că reformele nu sînt făcute pentru a demonstra UE că sîntem elevi buni. Reformele trebuie făcute pentru cetăţeni, indiferent dacă ţara lor este sau nu primită în UE. Prin urmare, cetăţenii şi autorităţile moldoveneşti trebuie să conştientizeze faptul că realizează aceste reforme pentru ei, pentru ca Moldova să fie o ţară în care vor cu toţii să trăiască. O ţară bogată, liberă în care sînt respectaţi cetăţenii şi drepturile lor. Trebuie să înţelegeţi că nu faceţi asta pentru Bruxelles. De fapt, asta şi este singura modalitate de a-i convinge pe oficialii de la Bruxelles că Moldova este o „poveste de succes”.

Profit: Cum apreciaţi relaţiile economice moldo-poloneze?

B. L.:
Cu regret, relaţiile economice dintre Moldova şi Polonia nu sînt foarte impresionante, însă trebuie să recunoaştem că ele sînt în creştere. În acest an, în istoria relaţiilor noastre economice a avut loc un eveniment extrem de important, cînd compania poloneză de stat Krajowa Spolka Cukrowa a cumpărat fabrica falimentară de zahăr din Cupcini. Este cea mai mare investiţie poloneză în Moldova. Avem încrederea că interesul investitorilor polonezi va creşte în momentul în care această tranzacţie se va dovedi una de succes. Cunosc deja cîteva întreprinderi poloneze interesate să investească în Moldova. În ceea ce priveşte schimburile comerciale, dintre toate ţările UE, Polonia este cel mai mare importator de vinuri din Moldova. Vinul moldovenesc este destul de bine cunoscut în Polonia. Pot spune că dacă Polonia ştie tot mai mult despre Moldova, atunci acest lucru se întîmplă datorită vinului.

Profit: Pentru a se dezvolta, Moldova are nevoie de investiţii străine. Pe cît de atractivă este economia Moldovei, de exemplu, pentru investitorii din Polonia? Ce ar trebui să facem pentru a interesa investitorii polonezi?

B. L.:
Problemele cu care se confruntă la moment R. Moldova la capitolul atractivităţii investiţionale sînt similare cu cele, pe care le-au avut şi alte ţări care au scăpat de comunism. Birocraţia este prea mare. O problemă importantă este, de asemenea, slăbiciunea sistemului juridic şi corupţia. La moment, şi competitivitatea în Moldova este slabă. Însă există o reală speranţă de îmbunătăţire a întregii situaţii. Anume acest lucru îi poate determina pe potenţialii investitori polonezi să vină în Moldova să ocupe locul pe  această piaţă acum, chiar dacă este mai dificil. Atunci cînd va fi mai uşor, vor veni şi alţii, dar deja locul va fi ocupat. Pentru aceasta însă este nevoie de speranţă, iar noi avem speranţa că lucrurile în Moldova se vor schimba, iar ţara Dvs. va deveni una prosperă şi atractivă din punct de vedere investiţional.■

 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 26.07.2015 03:42:51
  • 04.04.2019 10:42:25

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
25
Afişări de site:
2280414
Vizitori unici:
4728654

WebArt Pro