Profit №_12_2023, decembrie 2023
Retorica businessului devine mai accesibilă
În primii ani de independenţă, ţările din spaţiul postsovietic s-au confruntat cu aceeaşi problemă – criza încrederii publice în business. De aceeaşi soartă a avut parte şi Moldova, unde formarea capitalului iniţial la fel era însoţită de repulsie socială.
În ultimii ani, businessul a format relaţii civilizate moderne cu statul şi cu sine, manifestîndu-se ca un partener ordonat al Guvernului şi al societăţii. Vocea lui nu doar că a fost auzită: businessul a început să fie ascultat în luarea deciziilor, pentru că era deja mai organizat şi nu prezenta interese de grup, ci obiective şi sarcini colective – toate acestea în contextul bunăstării businessului şi, cel mai important, securităţii social-economice a statului. Antreprenorii s-au învăţat să-şi conjuge eforturile şi să caute împreună căi de dezvoltare. A apărut Camera Americană de Comerţ, Asociaţia Investitorilor Străini, Camera Franceză de Comerţ şi alte organizaţii de acest gen. Însă mai rămînea loc şi pentru altele, cel puţin pînă nu demult, cînd a fost înfiinţată o nouă uniune – Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM).
Noua asociaţie nu-şi pune ca scop să ocupe locul organizaţiilor enumerate mai sus, ci, dimpotrivă, doreşte să li se alăture pentru susţinerea oamenilor de afaceri în aspiraţia de dezvoltare a ţării. Şi aceasta vine să confirme faptul că businessul moldovenesc a intrat într-o nouă fază de evoluţie. În faza în care protecţia proprietăţii private se potriveşte cu interesul pentru dezvoltarea stabilă a economiei naţionale şi regionale printr-un dialog deschis cu conducerea şi cu organizaţiile alternative. În faza noului nivel de relaţii între antreprenor, stat şi cetăţean. În faza încrederii societăţii în business şi a partenerilor externi în Moldova.
Vladimir PLAHOTNIUC, preşedintele Consiliului de Administraţie al AOAM: Moldova este o ţară cu un statut geopolitic deosebit. Cu regret, această amplasare deosebită a ţării nu a fost folosită pînă în prezent. Poate că aceasta este şi vina noastră, a oamenilor de afaceri, care ar fi trebuit să ne unim cu mult mai devreme, pentru a realiza la nivel privat ceea ce guvernele noastre nu au reuşit să realizeze la nivel diplomatic. Anume acest gînd şi acest scop ne-au determinat să creăm această organizaţie. În calitate de preşedinte al asociaţiei, vă asigur că vom fi parteneri cinstiţi şi constructivi, ale căror proiecte publice şi private au un singur scop – dezvoltarea Moldovei.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri a propus o viziune absolut nouă asupra dezvoltării social-economice a RM în contextul integrării europene a ţării, care se bazează pe principii de supremaţie a democraţiei şi a legii, a pieţei libere şi a reformelor, dar şi a cunoştinţelor. Europa are nevoie de ţări partenere cu o viziune nouă şi, dacă Moldova îşi va face tema pentru acasă în privinţa atingerii democraţiei adevărate şi a unui consens social, atunci ea poate deveni un exemplu de urmat pentru întreaga regiune estică. Aceasta este realitatea pe care o vede în persoana Moldovei omul politic şi ex-prim-ministrul Franţei, Dominique de Villepin. El vede în Asociaţia Oamenilor de Afaceri locomotiva care va putea scurta drumul Moldovei spre UE.
Dominique DE VILLEPIN: Pentru orice stat care merge pe calea integrării europene este important să înţeleagă esenţa şi perspectivele UE. Există doar o singură strategie de succes – democraţia, piaţa liberă, învăţămîntul, influenţa regională. O ţară care are relaţii excelente cu Rusia, CSI, România ar atrage atenţia Uniunii Europene. În acest caz, Europa ar spune că cu ajutorul Moldovei ea a devenit mai mare şi mai influentă. Consolidarea comunităţii locale de afaceri prin înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova va contribui pe viitor în mod inevitabil la consolidarea parteneriatului cu ţările Uniunii Europene, în special cu antreprenorii din Franţa.
Economia cunoştinţelor predomină în lume, iar Moldova, care dispune de forţă de muncă de calificare înaltă, de experienţă, acumulată de moldovenii de peste hotare, va putea să devină istoria succesului în acest sens. De asemenea, Moldova este deschisă pentru reforme economice şi Raportul Global al Băncii Mondiale a demonstrat că ţara are capacitatea de a se reforma în termene foarte reduse. Fostul premier francez înţelege că pe oamenii simpli îi îngrijorează schimbările şi subliniază rolul politicienilor – să explice populaţiei că reformele de azi vor conduce la dezvoltarea stabilă a ţării şi la creşterea bunăstării vieţii în viitor.
Realizarea consensului social, ca unul din factorii ce asigură bunăstarea la nivel naţional, este stipulată în statutul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova. Ceea ce o deosebeşte cel mai mult de alte uniuni de întreprinzători constă în faptul că membrii AOAM sînt persoane fizice – manageri de succes, care cunosc nu doar situaţia macroeconomică în ţară, dar şi necesităţile fiecărui lucrător în parte. Această combinaţie unică a cunoştinţelor teoretice şi practice a problemelor comune ale statului, a principiilor de funcţionare a unei companii în parte şi a necesităţilor fiecărui angajat formează acel business care poate să devină, într-adevăr, motorul puternic al economiei moldoveneşti. Iar fondatorii AOAM sînt dispuşi să-şi împărtăşească experienţa, succesul şi posibilităţile cu statul şi societatea.
Pentru început, directorul general al Asociaţiei, Adrian Candu, a propus autorităţilor să răspundă la întrebarea dacă este chiar atît de importantă taxa zero pe profit, avînd în vedere că investitorii îşi direcţionează întregul profit spre dezvoltare. Sau poate ar fi mai bine să ne uităm la TVA, să permitem procurarea pămînturilor, să simplificăm procedura de obţinere a permisului de şedere pentru a stimula investitorii străini? Aceasta este limba businessului: transparenţa. Cu un astfel de business statul poate comunica uşor.
Adrian CANDU: Vrem ca în ţară să mai apară o voce, pentru ca economia Moldovei să se dezvolte dinamic, iar businessul să prospere. Deviza noastră este: spem successus alit – progres şi speranţă!
Vicepremierul şi ministrul economiei, Valeriu Lazăr, care „a crescut” în business, înţelege cît de important este ca statul şi businessul să se audă şi să se vadă. Şi dacă Ministerul Economiei a devenit mai deschis pentru oamenii de afaceri, aceasta se datorează doar faptului că şeful acestuia se trage din cercurile de afaceri. Nu trebuie să faci politică publică în stat, dacă nu ai experienţă antreprenorială oricît de mică.
Valeriu LAZĂR: Noi, cei de la Guvern, trebuie să auzim ce spune businessul, care nu doar că prezintă statului problemele, dar şi propune căi de soluţionare. Sîntem gata şi vrem să simţim pe propria piele presiunea din partea businessului, pentru a elabora împreună un parteneriat de afaceri eficient. Ajutaţi-ne şi noi vă vom ajuta.
Prima rugăminte a statului către membrii Asociaţiei este să-l ajute să găsească soluţia şi să se ridice la un nivel nou, stabil de competitivitate a economiei moldoveneşti. Cine dacă nu sectorul real al economiei cunoaşte acest lucru cel mai bine?! Moldova, în pofida tuturor avantajelor amplasării sale geografice, este o ţară mică şi nu-şi poate permite luxul de a aplica astfel de metode de sporire a competitivităţii pe care le utilizează statele mari. Ea nu poate să facă abuz de deprecierea monedei naţionale, aşa cum face, de exemplu, Japonia, care intră pe pieţele valutare externe pentru a deprecia yenul şi a menţine competitivitatea ţării, pentru a depăşi mai uşor criza. Metoda micşorării salariilor, la care recurg destul de des mai multe ţări, inclusiv din regiunea Europei de Est, la fel nu poate fi aplicată în Moldova: aceasta măsură nepopulară poate avea consecinţe sociale şi politice serioase. De aceea guvernatorul Bancii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, consideră că pentru Moldova creşterea productivităţii muncii e una optimă, luînd în consideraţie că cea mai importantă resursă a ţării este forţă de muncă.
Dorin DRĂGUŢANU: Acest lucru este posibil prin atragerea investiţiilor mari şi aplicarea celor mai bune modele ale partenerilor de cooperare economică. Sînt sigur că, prin activitatea sa, Asociaţia Oamenilor de Afaceri va contribui la stabilirea unei cooperări strînse cu vecinii. Astfel de organizaţii ajută businessul din diferite ţări să se cunoască unul pe altul, să întărească încrederea reciprocă – aceasta trebuie să devină coloana vertebrală a cooperării regionale.
Businessul este cea mai bună diplomaţie. Acesta este în stare să apropie două ţări, aşa cum nu o face nici un politician sau ministru. Iar întrucît piaţa nu poate să se înscrie în hotarele unui singur stat, integrarea businessului devine un imperativ al lumii contemporane.
Eugen DIJMĂRESCU, ministru al finanţelor al României (1990), fost viceguvernator al Băncii Naţionale a României: Cred că sarcina Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova constă în dezvoltarea unui parteneriat triplu: cu statul, cu societatea şi cu partenerii străini. În acelaşi timp, colaborarea cu statul trebuie să conducă la diminuarea influenţei sale asupra businessului şi la creşterea rolului politicilor publice care reies din sectorul real al economiei.
Organizaţiile regionale de profit şi-au anunţat susţinerea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova. Congresul Internaţional al Industriaşilor şi al Antreprenorilor, Confederaţia Patronatelor din România, comunitatea ştiinţifică rusă au salutat crearea acesteia. Ei sînt unanimi în opinia că, în dezvoltarea economică, Moldova trebuie să acţioneze pornind de la interesele sale naţionale şi să urmeze calea de dezvoltare a cooperării atît cu Estul, cît şi cu Vestul. Poate că pentru prima dată în Moldova membrii AOAM au fost cei care au vorbit într-un limbaj pe înţelesul tuturor: partenerii sociali, inclusiv statul şi populaţia, colegii de afaceri şi partenerii regionali. Pur şi simplu, atunci cînd faptele vorbesc, comunicarea devine cu adevărat accesibilă. Cu un asemenea avantaj businessul moldovenesc are şanse de succes, în pofida faptului că noua asociaţie are o sarcină destul de dificilă – să însoţească Moldova pe calea grea a dezvoltării europene, a atingerii bunăstării ţării în ansamblu şi a fiecărui cetăţean în parte.
Adauga-ţi comentariu