Profit: Dle Stratan, care este firul roşu care trece prin Programul de activitate al PR şi cu care speraţi să atrageţi electoratul de partea Dvs.?
     Andrei Stratan: Indiscutabil, firul roşu al Programului nostru este consolidarea statalităţii R.Moldova şi promovarea unei politici interne şi externe înţelese, în primul rînd, de cetăţenii noştri. Totodată, dorim să dezvoltăm R.Moldova ca o ţară independentă şi suverană. În opinia noastră, toate aceste lucruri vor fi posibil de realizat doar în cazul în care vom face mai puţine promisiuni şi vom încerca să consultăm mai mult electoratul. Noi sîntem ferm convinşi că platforma de dezvoltare a R.Moldova trebuie să fie elaborată de comun acord cu cetăţenii. În ceea ce priveşte dezvoltarea economică a ţării, consider că este foarte important ca R.Moldova să fie văzută drept o ţară care are atît importuri, cît şi exporturi. În acest context, aş dori să menţionez că pe lîngă negocierile care sînt necesare de a fi purtate cu structurile internaţionale, cum ar fi FMI sau BM, trebuie să discutăm şi la direct cu partenerii care ar dori să ne asiste la realizarea unor proiecte. Pentru aceasta însă este necesar de a ne determina care sînt priorităţile de dezvoltare a economiei statului. Atît timp cît nu vom avea o claritate la acest capitol, va fi foarte complicat să privim în complex posibilităţile de dezvoltare economică a ţării.
     Profit: Ce V-a determinat să conduceţi PR, care este un partid minor şi, potrivit experţilor, nu are prea mari şanse de succes?
     A.S.: În ultima perioadă de timp, am avut mai multe discuţii cu reprezentanţii unor partide politice, inclusiv cu cei ai căror partide în anii precedenţi au obţinut succese electorale şi au avut chiar şi prezenţă în Parlament. Am avut şi propuneri de a conduce aceste formaţiuni politice. În rezultatul consultărilor cu echipa, care mă va însoţi în această activitate politică, am considerat însă că ar fi mai corect să ne axăm pe relansarea activităţii unui partid care nu s-a manifestat pînă în prezent. Analizînd detaliat activitatea PR, am ajuns la concluzia că noi sîntem în stare să reactivăm acest partid, care credem că nu a avut pînă în prezent posibilitatea de a se dezvolta şi de a-şi manifesta potenţialul său politic în cadrul campaniilor electorale. Acest lucru îl vom face noi şi sperăm să reuşim.
     Profit: Care este electoratul pe care mizează PR la alegerile parlamentare, deoarece pînă în prezent acesta nu a avut electoratul său?
     A.S.: Pentru început, trebuie să spunem că PR va avea o orientare de centru stînga. Din considerentul că nu am avut pînă acum un electorat, am început să lucrăm concomitent în toate raioanele ţării. Surpriza a fost că nu ne-am aşteptat la un interes atît de mare faţă de PR din partea cetăţenilor. Acest fapt ne-a insuflat suficientă încredere şi optimism pentru a obţine un rezultat electoral destul de bun.
    Profit: Vorbiţi de un interes pe care mai multă lume îl manifestă faţă de PR. Cum credeţi, prin ce se explică acest interes?
    A.S.: Probabil că ceva se întîmplă în societate. Toţi ne-am aşteptat la o schimbare cardinală în dezvoltarea politică, economică şi socială a statului, dar, în final, ne-am pomenit doar cu developarea unor probleme, care s-au agravat şi mai mult în această perioadă. Probabil, într-o primă etapă, acest lucru a prezentat un interes pentru societate, dar dacă nu există finalitate, atunci apar o mulţime de semne de întrebare. Cu regret, formaţiunile politice îşi fac interesul propriu, liderii politici îşi fac publicitate, iar cetăţenii rămîn cu aceleaşi promisiuni din cadrul campaniilor electorale. Acest lucru nu mai mulţumeşte azi pe nimeni. Cu siguranţă, anume acesta este motivul pentru care cetăţenii vor căuta şi sînt sigur că vor găsi forţele politice şi liderii politici care să-i atragă într-un dialog sincer, deschis şi fără promisiuni deşarte. Cetăţenii trebuie să fie implicaţi în toate procesele care au loc în ţară, iar politicienii nu trebuie să-şi aducă aminte de ei doar în cadrul campaniilor electorale. Astăzi, cînd spectrul politic moldovenesc este atît de bulversat şi de confuz, cînd aşteptările electoratului au fost în mare parte înşelate,  consider că o a treia forţă politică este absolut necesară în R.Moldova. Partidul pe care-l reprezint are pretenţia de a fi această a treia forţă, care va oferi o nouă şansă de dezvoltare ţării noastre şi îi va consolida independenţa.
     Profit: În raionul în care aţi fost responsabil pentru alegerile din 5 aprilie 2009, PCRM a obţinut un rezultat bun, peste 50%. Consideraţi că aceşti alegători vor vota acum cu Dvs.?
     A.S.: Mizez inclusiv pe alegătorii din raionul Rezina, cu care m-am întîlnit de nenumărate ori în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. De fapt, includerea mea în lista electorală a PCRM, pe locul 22, a fost o adevărată surpriză pentru mine. Nu mi-a fost solicitată opinia dacă vreau sau nu să fiu înscris pe listă sau dacă doresc să fiu responsabil anume de raionul Rezina, cu atît mai mult cu cît nu sînt de baştină şi nici nu am rude acolo. Probabil, cineva a planificat această repartizare, urmărind scopul ca ministrul de externe în exerciţiu, necunoscînd situaţia din acest raion, să demonstreze un nivel scăzut de implicare în cadrul campaniei electorale, acesta servind drept un argument pentru a efectua ulterioare mişcări în ceea ce priveşte persoana mea. Spre regretul lor, efectul a fost contrar celui scontat. În raionul Rezina, PCRM a obţinut unul dintre cele mai bune scoruri electorale. Trebuie să recunosc că în acea perioadă nu numai că nu am fost susţinut de staff-ul electoral al partidului, dar am fost şi blocat în activitate. Cu toate acestea, eu mi-am îndeplinit conştiincios obligaţiunile, am vorbit sincer cu alegătorii şi cred că şi ei au rămas cu amintiri plăcute despre prezenţa mea în acest raion.
     Profit: Ce s-a întîmplat după 5 aprilie de nu V-aţi regăsit în listele electorale pentru alegerile din 29 iulie?
     A.S.: Probail că anume cei care au avut interesul să mă înscrie pe locul 22 au contribuit la excluderea mea din lista electorală pentru cea de-a doua campanie electorală. Trebuie să recunosc că noi, cei de la ministerul de externe, pe tot parcursul activităţii am avut o altă viziune faţă de soluţionarea problemelor ce ţin de politica externă, decît cei care-l înconjurau pe Preşedintele Voronin. Iar profesionalismul acestora a fost demonstrat în rezultatul campaniei electorale din 29 iulie 2009.
     Profit: Nu credeţi că aveţi prea puţin timp la dispoziţie pentru a Vă face cunoscut opiniei publice în calitate de lider de partid?
     A.S.: Într-adevăr, avem foarte puţin timp, dar ne-am mobilizat şi vom utiliza toate posibilităţile pe care le avem pentru a fi prezenţi în fiecare raion. Totodată, vom utiliza întregul potenţial al echipei care mă susţine în această activitate. Cu atît mai mult cu cît este vorba de persoane care s-au manifestat doar pozitiv în activitatea lor profesională. Am inclus în listă oameni care activează în toate domeniile – economie, finanţe, medicină, protecţie socială, agricultură, învăţămînt. Din discuţiile pe care le-am avut pînă acum, cred că sîntem bine înţeleşi de alegători şi nu vom fi blocaţi în desfăşurarea campaniei electorale de către alţi concurenţi electorali.
     Profit: Dvs. aţi fost primul ministru de externe care la Summit-ul miniştrilor de externe al OSCE din 2004 aţi numit armata rusă dislocată în stînga Nistrului drept una de ocupaţie. Pînă la Dvs. de la o astfel de tribună nimeni din primele persoane ale statului nu s-a exprimat în astfel de termeni. Atitudinea Dvs. faţă de această problemă s-a schimbat în prezent?
     A.S.: Pentru început trebuie să spunem că de atunci şi pînă în prezent soluţionarea conflictului transnistrean nu a progresat. S-au întreprins diferite măsuri pentru a găsi o formulă mai reuşită de soluţionare a problemei transnistrene în formatul 5+2,  apoi au urmat negocieri în formatul 3+2. În opinia noastră, cel mai favorabil şi corect pentru Moldova este formatul 5+2. Părerea mea este că nici într-un caz nu trebuie să încercăm să soluţionăm problema în dialog direct cu unii parteneri externi implicaţi în soluţionarea conflictului transnistrean. În acelaşi timp, trebuie să ne clarificăm şi cu statutul prezenţei armatei ruse în Moldova. În opinia mea, prezenţa armatei ruse după 20 de ani de la declanşarea conflictului, este mai mult decît inutilă. Noi nu avem la moment conflicte sau alte divergenţe cu cetăţenii din stînga Nistrului şi cred că acestea nici nu vor fi. În aceste condiţii, apare întrebarea firească: „În interesul cui staţionează această armată şi ale cui interese le apără?” 
     Profit: După 5 aprilie 2009, în calitate de ministru de externe aţi acordat un interviu în care îl lăudaţi pe Vladimir Voronin, dar îi criticaţi pe cei din anturajul lui. Opinia Dvs. faţă de PCRM s-a schimbat pe parcursul anului care a trecut?
     A.S.: Pe parcursul activităţii mele în calitate de ministru nu am fost implicat în problemele activităţii interne ale PCRM şi nici nu am avut apartenenţă politică la acesta. În virtutea funcţiei pe care am deţinut-o, Preşedintele Voronin, fiind şeful meu direct, deoarece, conform Constituţiei, şeful statului este responsabil de politica externă, am avut relaţii bune cu Vladimir Voronin. Mai mult decît atît, rămîn şi în continuare pe poziţia unei atitudini corecte faţă de dl Voronin, căci altfel nici nu poate fi. De fapt, este regretabil că în R.Moldova se practică o atitudine nu tocmai corectă faţă de foştii conducători ai statului. Această politică permanentă de a răsfoi activitatea anterioară şi a de a ponegri tot ceea ce s-a făcut în anii precedenţi, nu cred că ne creează o imagine favorabilă ca stat, care are aspiraţia de a se democratiza pentru a fi acceptat în familia europeană. Cred că a sosit  timpul ca în Moldova să vină o conducere care s-ar dezvăţa să vorbească urît despre predecesorii săi. Cu siguranţă, acest obicei creează o impresie de neseriozitate în faţa partenerilor noştri. Fiecare ţară trebuie să aibă demnitate.
     Profit: Dvs., în calitate de fost ministru de externe, V-aţi evidenţiat prin accelerarea dialogului cu UE în vederea aderării R.Moldova la UE. Acum, după ce şi Guvernul Filat a înregistrat anumite succese în acest sens, consideraţi că integrarea europeană este un obiectiv realizabil într-un viitor previzibil sau nu?
     A.S.:  Integrarea europeană a fost întotdeauna un obiectiv de dezvoltare a ţării, dar dacă el este previzibil sau nu, depinde foarte mult de noi. Este foarte bine că în prezent există o continuitate în dialogul cu UE. Nimeni nu a încercat să caute ce a eşuat în acest dialog, ci a fost preluată temelia relaţiilor cu UE, pusă de fosta guvernare. Toţi s-au gîndit că, odată cu schimbarea conducerii R.Moldova, se va produce un miracol, iar UE îşi va deschide porţile în faţa R.Moldova. Acest lucru însă nu s-a întîmplat şi aceasta pentru că există nişte criterii clare ale UE, care sînt egale pentru toţi, indiferent de care forţă politică este la putere într-o ţară sau alta. Aderarea noastră la UE trebuie să fie precedată de realizarea unor reforme şi de respectarea anumitor condiţii. Pentru început, trebuie să încercăm să ne soluţionăm problemele la noi acasă, să întreprindem eforturi pentru a ne racorda standardelor europene în diverse domenii şi să demonstrăm că nu vom afecta securitatea spaţiului european. Abia apoi putem să cerem. Cert este însă că turbulenţele din interiorul ţării nu ne apropie de UE, ci, dimpotrivă, ne îndepărtează.
      Profit: Cum apreciaţi politica externă a R.Moldova, în special, faţă de vecinii noştri, România şi Ucraina, dar şi faţă de partenerii de dezvoltare, SUA şi UE?
      A.S.: Opinia mea este că trebuie să fim diplomaţi în dialogul pe care dorim să-l promovăm cu vecinii. Această închinăciune în faţa unuia şi o atitudine nu tocmai corectă faţă de alţii trezeşte nu doar nemulţumiri, dar şi reacţii negative. Eu mă situez ferm pe poziţia că autorităţile R.Moldova trebuie să aibă o verticalitate şi o politică identică pentru toţii partenerii. Acelaşi mesaj trebuie să-l ducem şi la Bruxelles, şi la Moscova, şi la Washington, şi la Bucureşti, şi la Kiev. Doar atunci vom fi înţeleşi de toţi şi, cel mai important lucru, respectaţi. Totodată, este foarte important să nu încercăm să-i transformăm pe prietenii noştri în duşmani.