Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Cum a fost luna pentru...

Vlad Filat, Prim-Ministru al Republicii Moldova Pentru Vlad Filat luna septembrie, mai bine zis începutul lunii, a fost unul mai mult decît pesimist. Nevalidarea rezultatelor referendumului constituţional din 5 septembrie i-a spulberat visele premierului de a deveni Preşedinte al R.Moldova, cel puţin în viitorul apropiat. Premierul se vedea deja în fotoliul de Preşedinte, drept confirmare a acestui fapt servind propriile sale declaraţii precum că „un premier bun poate fi şi un Preşedinte bun”. De fapt, Vlad Filat, în calitatea sa şi de lider al PLDM, a fost dublu pierdant al acestui referendum. Pe de o parte, visul de a deveni Preşedinte s-a îndepărtat, iar pe de altă parte, Filat nu a reuşit să realizeze una din principalele sale promisiuni în calitate de lider de partid – modificarea articolului 78 al Constituţiei, astfel încît şeful statului să fie ales de către popor. Cu siguranţă, eşecul referendumului a reprezentat o lecţie dură nu doar pentru Vlad Filat, dar şi pentru ceilalţi lideri ai Alianţei de guvernare, care au fost şi sînt prea siguri în forţele proprii şi refuză să conştientizeze faptul că Partidul Comuniştilor nu şi-a încheiat, deocamdată, rolul său în istoria contemporană a R.Moldova.

Vlad Filat, Prim-Ministru al Republicii Moldova

Pentru Vlad Filat luna septembrie, mai bine zis începutul lunii, a fost unul mai mult decît pesimist. Nevalidarea rezultatelor referendumului constituţional din 5 septembrie i-a spulberat visele premierului de a deveni Preşedinte al R.Moldova, cel puţin în viitorul apropiat. Premierul se vedea deja în fotoliul de Preşedinte, drept confirmare a acestui fapt servind propriile sale declaraţii precum că „un premier bun poate fi şi un Preşedinte bun”. De fapt, Vlad Filat, în calitatea sa şi de lider al PLDM, a fost dublu pierdant al acestui referendum. Pe de o parte, visul de a deveni Preşedinte s-a îndepărtat, iar pe de altă parte, Filat nu a reuşit să realizeze una din principalele sale promisiuni în calitate de lider de partid – modificarea articolului 78 al Constituţiei, astfel încît şeful statului să fie ales de către popor. Cu siguranţă, eşecul referendumului a reprezentat o lecţie dură nu doar pentru Vlad Filat, dar şi pentru ceilalţi lideri ai Alianţei de guvernare, care au fost şi sînt prea siguri în forţele proprii şi refuză să conştientizeze faptul că Partidul Comuniştilor nu şi-a încheiat, deocamdată, rolul său în istoria contemporană a R.Moldova.

Marian Lupu, lider al Partidului Democrat din Moldova

Nevalidarea referendumului constituţional privind modificarea procedurii de alegere a şefului statului se pare că a creat unele avantaje pentru liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, care astfel şi-a eliminat principalul contracandidat la funcţia de preşedinte al ţării - Vlad Filat. În aceste condiţii, Marian Lupu a rămas din nou în ochii electoratului drept principalul candidat la Preşedinţie. Ţinînd seama de faptul că în rezultatul formării Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) după alegerile parlamentare din 29 iulie, Marian Lupu, partidul căruia a decis, de fapt, soarta AIE, nu s-a ales cu nici o funcţie importantă în stat, acesta nu va mai tolera o astfel de situaţie după alegerile din 28 noiembrie. Cu atît mai mult, cu cît „lovitura de graţie” dată AIE la finele lunii de către premierul Filat, prin care acesta şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului privind acordarea a cîte 130 de lei persoanelor socialmente vulnerabile, a spulberat din şansele Alianţei de a guverna ţara, în actuala componenţă, şi după alegeri. Din cauza orgoliilor prea mari de care dau dovadă liderii AIE, democraţii riscă, a cîta oară, să piardă puterea în stat.  

Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova

Pentru liderul PCRM, dar şi pentru întreaga sa formaţiune, luna a fost de două ori bună şi odată rea. O dată a fost bună la începutul lunii, cînd referendumul constituţional a fost declarat nevalabil din cauza prezenţei scăzute la urne, şi a doua oară - la finele lunii, cînd preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a semnat, în sfîrşit, „mult aşteptatul” decret privind dizolvarea Legislativului şi anunţarea datei alegerilor parlamentare anticipate. Astfel, PCRM şi-a văzut visul împlinit – de a se pomeni în campanie electorală pentru a „bate ultimul cui în sicriul Alianţei de guvernare”. Pe de altă parte, Mihai Ghimpu nu putea semna acest decret fără a mai pune în „ghimp” în coastele PCRM-ului, principalul partid de opoziţie. La una din ultimele şedinţe ale Parlamentului, preşedintele interimar a cerut deputaţilor, la solicitarea Procurorului General, ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Voronin, pentru ca acesta să fie „reţinut, percheziţionat şi trimis în instanţa de judecată”, pe motiv că nu a luat măsurile necesare pentru menţinerea ordinii publice la 7 aprilie 2009. La rîndul său, conducerea PCRM consideră că acest lucru nici pe departe nu dezavantajează partidul, ba, dimpotrivă, “îi va asigura nu 50%, dar 80% din sufragii în rezultatul alegerilor anticipate”.

Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova

În luna precedentă Mihai Ghimpu a semnat, în sfîrşit, decretul privind dizolvarea Parlamentului şi a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate pentru 28 noiembrie. Odată cu aceasta, etapa de glorie a lui Mihai Ghimpu se apropie de sfîrşit. Este puţin probabil ca şi în rezultatul alegerilor anticipate „istoria să se repete”, astfel ca Mihai Ghimpu să deţină din nou două din cele mai importante funcţii în stat. Cu siguranţă, acest lucru nu-l vor permite nici PCRM-ul, dar nici actualii lideri ai Alianţei de guvernare. La finele lunii, Mihai Ghimpu a fost confirmat în funcţia de preşedinte al Partidului Liberal pentru un nou mandat de patru ani, chiar dacă a declarat că „a obosit să se afle în fruntea partidului”. Ceea ce l-a determinat însă să accepte această funcţie au fost „angajamentele asumate pe care trebuie să le ducă la bun sfîrşit”.

Sergiu Mocanu, lider al Mişcării „Acţiunea Populară”

În luna septembrie Mişcarea Antimafie, condusă de fostul consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu, s-a transformat într-un proiect politic. După aproape două luni de luptă cu „mafia”, Sergiu Mocanu s-a lansat în marea politică la cîrma unui partid politic, practic, necunoscut pe arena politică moldovenească, „Pentru Neam şi Ţară”. După ce „i-a spus pe nume mafiei din R.Moldova” şi nu a fost auzit şi susţinut de actuala guvernare, Mocanu a decis să se implice singur în campania electorală şi să ducă la urechile oamenilor mesajul său antimafie. Şi aşa cum Mişcarea „Acţiunea Populară” nu a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei, Mocanu a decis să folosească platforma juridică a Partidului „Pentru Neam şi Ţară” pentru a se implica în politică şi a „nu admite structurilor mafiote să controleze organele puterii de stat”. În aceste condiţii, campania antimafie lansată de el la începutul lunii august a fost calificată, chiar şi de cei care l-au susţinut la început, drept pistă de lansare în politică.

Andrei Stratan, preşedinte al Partidului Republican

Pentru fostul ministru al afacerilor externe, Andrei Stratan, luna precedentă a însemnat un nou început. După ce s-a detaşat de PCRM în 2009, Andrei Stratan, care nu a fost membru al acestui partid, ci doar văzut de unii drept candidat din partea PCRM la funcţia de preşedinte, a decis să-şi facă singur intrarea în politică. În încercarea de a reveni în politică, Andrei Stratan a ales calea deja bătătorită de alţi politicieni de la Chişinău - de a prelua partide înregistrate, dar care nu au obţinut pînă în prezent mari succese pe plan politic. Astfel, Andrei Stratan a devenit lider al Partidului Republican, care deşi are o istorie de 11 ani pe arena politică moldovenească, nu a înregistrat careva succese importante. Acest lucru însă nu-l descurajează pe proaspătul şef de partid, Andrei Stratan, care este convins că PR va trece primul test – va acumula, cel puţin, 4% din voturi şi va accede în Parlament în urma alegerilor din 28 noiembrie.

Dorin Chirtoacă, primar general al municipiului Chişinău

Surpinzător sau nu, dar odată ce se apropie de sfîrşitul mandatului de patru ani de primar general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă lansează un şir de proiecte de anvergură. Printre acestea se numără proiectul de construcţie a  locuinţelor pentru familiile tinere şi bugetari din municipiu - „Prima Casă”, prelungirea bulevardului Mircea cel Bătrîn, reparaţia capitală a bulevardului Alba Iulia,  procurarea a 90 de troleibuze noi şi reamenajarea Parcului „Valea Morilor”. Cu siguranţă, prin aceste iniţiative primarul încearcă să-şi promoveze imaginea în calitate de bun gospodar, dar şi să-şi îmbogăţească substanţial portofoliul de realizări pe parcursul unui mandat în calitate de primar. Rămîne de văzut dacă aceste iniţiative, lansate pe ultima sută de metri, îl vor ajuta pe Dorin Chirtoacă, popularitatea căruia pare să fie în scădere, să obţină încrederea electoratului pentru un nou mandat.

Comentarii [5]

Comentariu
  • 04.07.2013 12:40:10
  • 13.11.2014 10:08:47
  • 20.08.2015 03:43:44
  • 01.06.2017 05:10:48
  • 07.08.2020 01:24:41

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
16
Afişări de site:
2122476
Vizitori unici:
4255356

WebArt Pro