Grădina Botanică din Chişinău are o istorie de peste 60 de ani. Amplasată pe o suprafaţă de 104 ha la intrarea în Chişinău dinspre Aeroport, ea reprezintă o adevărată oază de linişte pentru cei care vor să scape de aglomeraţia zilnică a oraşului. Ca obiect arhitectural peisagistic Grădina Botanică este într-o poziţie foarte avantajoasă faţă de alte Grădini Botanice din lume.
Varietatea landşaftului permite amplasarea unei diversităţi de specii de plante din diferire regiuni floristice. Anual, Grădina Botanică este vizitată de circa 200 mii de cetăţeni, care au posibilitatea să viziteze colecţiile expoziţionale în care se află peste 10 mii de specii de plante. Din numărul total al vizitatorilor însă, doar 7-8% reprezintă turiştii străini. Potrivit directorului Grădinii Botanice, Alexandru Teleuţă, acest lucru are şi o explicaţie – Grădina Botanică nu este inclusă în circuitul turistic naţional al R.Moldova, iar în colecţiile floristice nu persistă elementele naţionale.

Alexandru TELEUŢĂ: Este evident că un turist nu vine în Moldova pentru a vedea sculpturile antice. Alegînd Moldova drept destinaţie turistică, aceştia doresc să vadă elementele noastre tradiţionale, care, cu regret, nu pot fi întîlnite la Grădina Botanică. Reieşind din aceste considerente, am elaborat un proiect prin care intenţionăm să creăm expoziţii în care să fie prezente elemente naţionale. Pentru început, am planificat inaugurarea Poienii poveştilor, în cadrul căreia vor fi expuse personaje din fabulele lui Alexandru Donici, poveştile lui Ion Creangă şi ale altor autori autohtoni. Dacă vom reuşi să obţinem suport financiar pentru elaborarea acestor personaje, atunci Grădina Botanică va deveni, cu siguranţă, mai atractivă pentru turiştii străini, dar şi pentru cei locali.

Deşi s-au făcut mai multe demersuri către Agenţia Turismului a R.Moldova în vederea includerii Grădinii Botanice în circuitul turistic naţional, deocamdată, nu au fost înregistrate succese. În aceste condiţii, administraţia instituţiei încearcă să se descurce singură pentru a-şi face un nume.

În prezent, conducerea Grădinii Botanice este în căutarea finanţatorilor pentru construcţia unei oranjerii expoziţionale de fond, în care să fie expuse cele peste 2,5 mii de specii de plante tropicale şi subtropicale aflate în colecţiile instituţiei. La moment, oranjeria de fond este păstrată într-o seră pentru creşterea legumelor, care nu corespundere cerinţelor actuale pentru expunerea acestei diversităţi de plante tropicale. Deşi Grădina Botanică are o colecţie foarte bogată de astfel de plante, posibilităţile de expunere sînt foarte limitate. Cu trei ani în urmă, instituţia a obţinut din partea statului 11 mil. lei pentru elaborarea proiectului acestei oranjerii de fond şi demararea lucrărilor de construcţie. Din cauza crizei financiare internaţionale însă banii au fost retraşi, reuşindu-se doar elaborarea schiţei de proiect.

Potrivit acesteia, oranjeria de fond ar avea o suprafaţă de 4,3 mii m.p., fiind împărţită în cîteva secţii în care vor fi expuse plante tropicale acvatice, specii de păduri umede tropicale, plante subtropicale pomicole, plante de pustiu etc. De asemenea, oranjeria va fi dotată cu o sală de conferinţe, cafenea şi o sală pentru recepţii oficiale.

Din lipsă de fonduri din partea statului pentru susţinerea unui astfel de proiect, instituţia încearcă să atragă fonduri din străinătate, iniţiind deja discuţii pe acest subiect cu un grup de investitori italieni. Costurile pentru construcţia oranjeriei de fond au fost estimate la circa 200 mil. lei.

Alexandru TELEUŢĂ: În cazul în care există bani, oranjeria poate fi construită pe parcursul a doi ani. Cu atît mai mult cu cît condiţiile noastre climaterice nu necesită crearea unor sisteme sofisticate de menţinere a regimului termic, care să asigure creşterea normală a plantelor tropicale pe timp de iarnă şi vară. În cazul în care investitorii străini îşi vor exprima disponibilitatea de a construi această oranjerie, atunci tot ce vor construi va fi proprietatea lor, pe care ei o vor gestiona şi exploata. Una dintre condiţiile noastre este menţinerea colecţiilor de plante tropicale. Investitorul va colecta banii pentru vizitarea oranjeriei, iar astfel, împreună, vom contribui la educaţia ecologică a populaţiei.

Ca şi în cazul altor instituţii finanţate din bugetul de stat, principala problemă a Grădinii Botanice este insuficienţa surselor financiare alocate pentru întreţinerea instituţiei şi salarizarea angajaţilor. Bugetul pentru anul 2011 este de doar 6 mil. lei, faţă de trei-patru ani în urmă cînd acesta era de 13 mil. lei. Din cauza crizei financiare şi activităţile antreprenoriale ale instituţiei au fost reduse, practic, la jumătate, din aceste activităţi fiind obţinute doar circa 2 mil. lei anual. Conducerea instituţiei speră şi la o conlucrare cu primăria municipiului Chişinău la capitolul amenajării spaţiilor verzi, în acest sens fiind deja în proces de elaborare un program de renovare verde a oraşului.■