Profit: Dle Volniţchi, intrăm în perioada campaniei electorale cînd toate forţele din cadrul AIE au nevoie de rezultate economice pozitive pentru a convinge electoratul să le acorde vot de încredere la viitoarele alegeri. În acest context, care ar fi principalele rezultate economice înregistrate de Guvernul Filat pe parcursul unui an de activitate?
     Igor Volniţchi: Pentru început, trebuie să spunem că Guvernul Filat a preluat ţara într-o profundă criză economică. Astfel, în momentul realizării transferului de putere, prognoza anuală a deficitului bugetar raportat la Produsul Intern Brut era de 16%, echivalentul în cifre a peste 8 mlrd. lei. Cu alte cuvinte, dacă bugetul pentru anul 2009 era prognozat la nivelul de 17 mlrd. lei la partea venituri, atunci 8 mlrd. lei sau circa jumătate din bugetul ţării nu exista. Nu erau bani nici pentru cele mai elementare cheltuieli, situaţia fiind mai mult decît dezastruoasă, ţara riscînd să intre în incapacitate de plată în luna octombrie a anului trecut. Prin urmare, principala sarcină a Guvernului era să asigure supravieţuirea ţării, iar pentru aceasta era nevoie de realizarea unor măsuri energice. Prima a fost elaborarea şi aprobarea unui plan de relansare şi stabilizare economică a ţării, în baza căruia a fost obţinut suport din partea partenerilor de dezvoltare, în special din partea FMI-ului. Acest fapt ne-a permis să supravieţuim la prima etapă. La cea de-a doua etapă, Guvernul a demarat importante reforme structurale, care au vizat liberalizarea comerţului exterior, facilitarea activităţii de întreprinzător. Astfel, în primele trei luni ale anului curent am reuşit să depăşim recesiunea şi să înregistrăm prima creştere economică de 4,7%. Ar mai fi de menţionat că, în primele şapte luni ale anului curent, acumulările bugetare au atins un nivel cu mult peste limita anului trecut. Acest fapt ne-a permis să constatăm că economia ţării a fost salvată.
     Profit: În acelaşi timp, opoziţia, în campania sa electorală, va atrage atenţia asupra eşecurilor sau problemelor nesoluţionate de Guvern. Care ar fi acestea?
     I.V.: Evident că s-ar fi putut obţine rezultate şi mai bune cu condiţia că nu am fi moştenit ţara într-o stare dezastruoasă, iar actualul Guvern nu ar fi fost obligat să repare greşelile fostului Guvern, care prea mult timp a negat existenţa crizei.
     Profit: Care sînt cauzele care nu au permis Guvernului să realizeze toate sarcinile trasate? De exemplu, putem spune că divergenţele din cadrul AIE au avut un impact negativ asupra activităţii Guvernului?  
      I.V.: Nu ştiu dacă putem vorbi de careva divergenţe, chiar dacă au fost înregistrate unele puncte de vedere diferite, inclusiv în probleme principiale. Şi asta este absolut normal, deoarece AIE este o coaliţie a patru partide, care dincolo de faptul că au multe idei comune, au şi puncte de vedere diametral opuse. Acest lucru s-a văzut atunci cînd s-au pus în discuţie probleme importante pentru o parte a societăţii, dar contestate de cealaltă parte. În general, în actul guvernamental accentul politic nu prea s-a simţit. Fiecare dintre cele patru partide şi-a delegat în Guvern cei mai buni reprezentanţi, iar meritul conducerii Guvernului, în special al premierului Vlad Filat, a constat în faptul că a ştiut să omogenizeze această echipă şi să o facă să lucreze eficient. Toate disputele politice, cu unele mici excepţii, au rămas în afara pereţilor Guvernului. 
     Profit: Guvernul Filat a reuşit în mare parte să ţină sub control situaţia economică şi politică, deşi au fost şi dificultăţi. Vlad Filat s-a dovedit a fi un bun manager. De ce în această situaţie el doreşte să devină preşedinte, dar nu să-şi continue munca în calitate de Premier?
     I.V.: Procesele de reformare a ţării, demarate de Vlad Filat şi echipa sa în cadrul actualului Guvern, vor fi continuate cu siguranţă. Însă pentru aceasta nu este obligatoriu ca Vlad Filat să rămînă Premier. Cu acelaşi succes el poate deveni şi un preşedinte bun, care, apropo, conform Constituţiei, este şeful puterii executive. Totodată, Vlad Filat personal a remarcat că, odată ce s-a dovedit a fi un Premier bun, cu acelaşi succes poate fi şi un preşedinte bun. Prin urmare, cel mai important este ca fiecare să-şi aducă aportul la dezvoltarea ţării, indiferent de postura pe care o deţine.
     Profit: Consideraţi că Vlad Filat ar trebui să renunţe la funcţia de Premier în timpul campaniei electorale?
     I.V.: Legislaţia în vigoare îi permite Premierului să nu fie degrevat din funcţie pe durata campaniei electorale. Nu cred că cineva care a urmărit cu atenţie evoluţia politică a Premierului i-ar putea reproşa la un moment dat că ar fi abuzat de resursele administrative. Premierul a avut un comportament corect şi s-a încadrat în limitele bunului-simţ, fără a mai vorbi de respectarea legislaţiei. Totodată, există şi un alt aspect deloc de neglijat. R.Moldova intră în două campanii electorale destul de dificile. Respectiv, în această perioadă, ţara, de asemenea, trebuie guvernată. Mai mult decît atît, în perioada respectivă urmează să aibă loc mai multe evenimente importante pentru viitorul R.Moldova. Este vorba, în primul rînd, de integrarea europeană şi de faptul că în această toamnă este preconizată o nouă rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere cu UE. Totodată, este important să trecem de la faza de dialog la cea de negociere şi implementare a unor acţiuni concrete în ceea ce priveşte Acordul de comerţ liber şi aprofundat cu UE, liberalizarea regimului de vize. Tot pentru această toamnă sînt preconizate importante vizite ale Premierului în China şi la Bruxelles. Fără a mai vorbi de faptul că intrăm într-o perioadă în care trebuie să asigurăm o stabilitate bugetar-fiscală pentru ca noua guvernare, chiar dacă va fi, practic, aceeaşi, să nu se ciocnească de problemele cu care ne-am confruntat anul trecut cînd, din păcate, nu a avut loc un transfer civilizat de putere. Toate acestea sînt procese foarte importante fără de care ţara nu poate trăi. Şi datoria Premierului este de a asigura continuitatea şi finalitatea logică a acestora, dincolo de procesul electoral.
     Profit: Dintr-o parte, se creează impresia unei lupte acerbe dintre Preşedinţie şi Guvern. Este, într-adevăr, o „luptă” sau se exagerează?
     I.V.: Este doar o impresie a felului în care stau lucrurile la acest capitol. Şi această impresie se explică prin faptul că aproape nouă ani am trăit cu toţii într-o acalmie politică totală, cînd atît conducerea Parlamentului, cît şi conducerea Guvernului doar mimau rolul care le revenea potrivit legislaţiei şi Constituţiei. Totul se decidea la Preşedinţie şi nimeni nu îndrăznea să vină cu propriile propuneri de soluţionare a unei sau altei probleme. Iată că această perioadă de aparentă acalmie ne-a atrofiat puţin simţurile, noi fiind deprinşi să vedem doar în roz relaţiile dintre instituţiile statului. Acum are loc un proces democratic autentic de colaborare. Atunci cînd procesul de cooperare dintre instituţiile statului nu decurge ca în ultimii nouă ani apare şi impresia că ceva nu este în regulă. În realitate, situaţia era anormală anume în perioada guvernării comuniste.
     Profit: Premierul a fost în SUA şi nu este exclus că va mai merge în această ţară, care este partenerul strategic al Moldovei pe planul vestic. În acelasi timp, relaţiile cu partenerul strategic de la est, Rusia, par să fie cu mult mai proaste. Premierul încă nu a efectuat, deocamdată, o vizită de lucru la Moscova. Care este cauza relaţiilor desul de reci cu Rusia şi ce ar trebui să se întreprindă pentru a le îmbunătaţi?
     I.V.: Este o aparenţă faptul că relaţiile cu Rusia ar fi reci. În Programul său de guvernare, Executivul a menţionat clar ţările cu care îşi doreşte un parteneriat strategic. Rusia este una din aceste ţări, la fel ca şi SUA. Treptat, acest lucru se realizează. Probabil că faza care vizează ultimele luni nu este tocmai favorabilă dezvoltării relaţiilor reciproc avantajoase dintre R.Moldova şi Rusia, dar asemenea faze au mai fost şi anterior. Ele sînt depăşite, după care iarăşi intervine o perioadă mai bună în relaţiile bilaterale. Premierul a menţionat, în cadrul unui interviu pentru o publicaţie din Rusia, că în SUA are invitaţie, în China are invitaţie, la  Moscova însă nu are invitaţie. Şi asta nu din cauza faptului că nu s-ar fi dorit acest lucru, ci deoarece are loc un proces permanent de discuţii dintre cele două părţi, iar problemele se soluţionează la alt nivel şi nu este necesară neapărat o deplasare la Moscova. De exemplu, de ce ar fi mers Premierul la Moscova,  dacă  a avut o întrevedere cu Vladimir Putin la Ialta, alta - la Sankt Petersburg sau atunci cînd a fost necesar s-a discutat la telefon. Cu alte cuvinte, există probleme, dar ele se soluţionează în mod operativ. Totodată, au loc diverse întîlniri bilaterale la nivelul miniştrilor, viceminiştrilor sau la nivelul comisiei interguvernamentale mixte moldo-ruse. Dacă va fi însă cazul, se va merge şi la Moscova.
     Profit: De ce Guvernul consideră necesară reintroducerea impozitului pe venit în condiţiile în care autorităţile nu sînt în stare să facă investiţii, acest lucru fiind realizat în mare parte de companii, care îşi reinvestesc profitul obţinut? A calculat cineva costul şi impactul acestei reforme?
     I.V.: Această prevedere se conţine în Programul de stabilizare şi relansare economică a ţării, dar se încadrează şi în negocierile pe care actualul Guvern le-a avut cu FMI. Imediat după preluarea puterii, Guvernul a examinat rezultatele pretinsei reforme de liberalizare a economiei, realizată de comunişti, şi s-a văzut că efectele nu au fost nici pe departe cele scontate. În al doilea rînd, s-a luat în calcul practica altor ţări la acest capitol, care au un asemenea impozit. Guvernul a luat decizia de a reintroduce impozitul pe venit începînd cu anul 2012, pentru a le oferi agenţilor economici o perioadă de acomodare şi de ajustare a politicilor la noile cerinţe. Totodată, calculele efectuate de Guvern au demonstrat că în cazul reintroducerii impozitului pe venit, acumulările la bugetul de stat se vor majora estimativ cu 500-600 mil. lei. Dar, desigur, totul depinde de activitatea agenţilor economici.      
      Profit: Viticultura şi vinificaţia sînt două ramuri-cheie ale economiei naţionale. Ambele se confruntă cu probleme mari pe principala piaţă de desfacere, cea a Rusiei. Serviciul Veterinar de Stat rus „Rospotrebnadzor” a declarat în repetate rînduri că „autorităţile nu sînt în stare să asigure calitatea producţiei”. Experţii consideră aceste declaraţii o palmă grea dată Guvernului şi, în primul rînd, Premierului. De ce Primul-Ministru nu întreprinde acţiuni mai active în vederea soluţionării acestei probleme?
     I.V.:  Este foarte important ca în soluţionarea unor probleme de acest gen să se respecte un anumit nivel al discuţiilor. De vreme ce partea rusă a abordat problema la nivelul şefului „Rospotrebnadzor”-ului, evident, polemica nu era de nivelul Primului-Ministru. Atunci cînd a fost solicitat să comenteze declaraţiile medicului-şef sanitar de stat rus, Ghennadi Onişcenko, şi capacitatea Guvernului de a gestiona anumite procese, Premierul a spus că lui Onişcenko trebuie să-i răspundă şeful Serviciului Veterinar din Moldova. În cazul în care sînt probleme la capitolul calitatea vinului, atunci problema trebuie discutată la nivel de experţi şi de ministru al agriculturii. Ori de cîte ori a fost nevoie şi a cerut-o nivelul de polemică, Premierul Filat a intervenit în soluţionarea problemelor. Mai mult decît atît, chestiunea exportului vinului moldovenesc în F.Rusă a fost abordată minimum de trei ori în cadrul discuţiilor dintre Premierul moldovean  şi omologul său rus, Vladimir Putin - la Ialta, la Sankt Petersburg şi în cadrul unei discuţii telefonice în luna ianuarie.