Profitразделитель ссылочного текста №_9_2020 (281), septembrie 2020

O decizie curajoasă

Tatiana CIOBANU | Vinificatori & Investiţii

Embargoul impus în 2006 de Federaţia Rusă, principala piaţă de desfacere pentru produsele vinicole moldoveneşti la acel moment, a determinat vinificatorii din Republica Moldova să caute noi posibilităţi pentru a-şi salva afacerile. Pentru directorul general al Grupului de companii Purcari&Bostavan Wineries, Victor Bostan, soluţia a fost vânzarea unei părţi din acţiuni în schimbul investiţiilor. Decizia a fost una dificilă, dar curajoasă, care a dat însă rezultatul scontat. În consecinţă, Vinăria Bostavan şi Vinăria Purcari deţin în prezent, potrivit acţionarilor, 50% din producţia de vin de calitate din Moldova.

Profit: Dle Bostan, vinificatorii au primit o lovitură grea după introducerea embargoului de către Federaţia Rusă în anul 2006. Mulţi dintre aceştia nu şi-au revenit nici până acum. Totuşi unele companii au reuşit să reziste şi chiar din anul 2007 până în prezent exportă vinuri atât în Rusia, cât şi pe alte pieţe, pentru a nu fi dependente de o singură piaţă de desfacere. Cum au depăşit această perioadă companiile la care Dvs. sunteţi acţionar principal şi proprietar?

Victor Bostan:
Desigur că embargoul din 2006 a fost o lovitură puternică pentru toate companiile vinicole din Moldova. În acea perioadă producătorii de vin exportau 90% din producţia lor în Rusia şi doar 10% - în alte ţări CSI. Evident că şi pentru Vinăria Bostavan embargoul a constituit o mare problemă, însă într-o perioadă relativ scurtă ne-am orientat la piaţa locală, dar şi spre piaţa din Polonia şi România. În acest fel, până la finele anului 2007 am reuşit să restabilim volumele de producţie în proporţie de 80%, dintre care 20% - vânzări în Moldova, aproape 30% - în Polonia, 15% - în România, iar 35% - în alte ţări precum Grecia, Turcia, Germania, Belgia, Olanda, SUA.

Profit: În anul 2006, dacă ar fi fost suficient de unite, credeţi că companiile ar fi reuşit să demonstreze că ceea ce s-a întâmplat a fost o situaţie de forţă majoră?

V.B.:
Cred că era posibil de a demonstra că embargoul a fost un „force major”, dar presiunile care au fost făcute din partea statului s-au dovedit a fi prea mari.

Profit: Aţi fost hotărât şi aţi admis în capitalul companiilor Dvs. investitori străini, ceea ce nu au făcut alţi vinificatori, mulţi dintre care, mai târziu, când situaţia s-a agravat, au regretat acest lucru. Cum aţi reuşit să priviţi atât de departe în viitor?

V.B.:
Ca rezultat al pierderilor de circa $10 mil. cauzate de embargoul impus de Rusia, a apărut necesitatea de a căuta un investitor. Prin urmare, am acceptat primul partener Detroit Investment împreună cu IFC. A fost o decizie corectă şi bine calculată, care a permis dezvoltarea afacerilor la un nou nivel, iar din 2007 până în prezent Vinăria Bostavan şi Vinăria Purcari sunt producătorii nr. 1 în Moldova. De asemenea, pot afirma cu certitudine că decizia de a admite capital nou în companie a fost corectă şi din punct de vedere tactic.

Profit: În ce condiţii IFC a intrat în capitalul companiilor Dvs. şi care sunt angajamentele sale investiţionale?

V.B.:
IFC a intrat în condiţii foarte avantajoase atât pentru mine ca acţionar cât şi pentru ei, în calitate de investitori, îndeplinindu-şi toate condiţiile investiţionale. Astfel, pe parcursul a trei luni, IFC a făcut un studiu detaliat cu o echipă formată din şapte profesionişti internaţionali specializaţi în domenii precum finanţe, producţie, agricultură etc... Ulterior, au fost discutate condiţiile şi adoptată decizia de a investi. IFC a investit $5 mil. în holding şi a primit o cotă-parte de acţiuni de 6,5%. După o perioadă de timp însă Detroit Investment şi-a vândut acţiunile companiei Horizont Capital, care a investit $15 mil. în anul 2010, iar în prezent deţine o cotă majoritară mai mare de 50%.

Profit: În viziunea Dvs., de ce alţi vinificatori nu au mers pe calea care permitea menţinerea poziţiilor companiilor pe piaţă?

V.B.:
Pentru că este foarte complicat. Asemenea decizii  nu se iau uşor şi trebuie să dai dovadă de profesionalism şi spirit de echipă.

Profit: Care este situaţia curentă a companiilor la capitolul vii, capacităţi de procesare, volumul de producţie, vânzări, profit?

V.B.:
În prezent, Vinăria Bostavan şi Vinăria Purcari deţin aproximativ 16% din producţia globală de sticlă şi 50% din producţia de vin de calitate în Moldova. De asemenea, compania pe care o conduc are în proprietate 650 ha de viţă de vie situată în două podgorii: la Oneşti – 80 ha şi la Cuza-Vodă – 570 ha. Vinăria Purcari deţine 250 ha, care sunt plantate pe colinele din preajma vinăriei. Vinăria Bostavan produce, vinde şi exportă anual peste 10 mil. sticle de vin, în timp ce Vinăria Purcari produce, vinde şi exportă 750 mii sticle de băuturi alcoolice.

Profit: Ce prevede planul de dezvoltare a companiilor pentru perspectiva imediată şi cea îndepărtată? Cum se înscrie acest plan în programul naţional de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei?

V.B.:
Pentru Republica Moldova producerea vinului va rămâne principala ramură de dezvoltare. Guvernul a început restructurarea sectorului vitivinicol, care este un program excelent şi sper că va fi susţinut de Parlament. Acest program va da o nouă viaţă acestei ramuri importante pentru economia naţională.

Profit: Dispun companiile pe care le conduceţi de cantităţi suficiente de struguri din recolta proprie sau toamna achiziţionaţi cantitatea lipsă de pe piaţă?

V.B.:
În prezent, Vinăria Purcari se asigură 100% cu struguri de pe plantaţiile proprii. Vinăria Bostavan este asigurată cu 60-65% de struguri de pe plantaţiile proprii, iar 35-40% sunt achiziţionate de la micii producători.

Profit: Banca Europeană de Investiţii a acordat Moldovei 75 mil. euro pentru viticultură şi vinificaţie. Primele trei credite obţinute de companiile vinicole arată că resursele au fost de trei ori mai scumpe decât condiţiile în care statul a obţinut bani de la bancă. Cum explicaţi Dvs. acest lucru?

V.B.:
La costul creditului BEI se adaugă costurile de risc pentru Moldova şi costurile băncilor locale. În rezultat, vinificatorii accesează de la bănci credite de 2-3 ori mai scumpe. Cred că băncile locale ar trebui să-şi reducă de două ori adaosul pentru eliberarea acestor credite.

Profit: De ce, în opinia Dvs., statul nu ţine cont de dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei?

V.B.:
Dimpotrivă, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Guvernul, a elaborat un proiect excelent şi binevenit de restructurare a ramurii vitivinicole, care urmează să fie adoptat de Parlament. Sperăm cu toţii că acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp. Acest program este un model nou de gestionare şi dezvoltare a sectorului vitivinicol. Cu vreo 50 de chateaux-uri vinicole (ca în Bordeaux), cu minimum 50% din vinurile produse consumate în Moldova şi cu un adevărat Drum al Vinului, care să promoveze cultura şi rafinamentul vinului moldovenesc, cred că vom reuşi să facem vinul moldovenesc cunoscut peste hotarele ţării.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 20.05.2013 09:30:00
  • 03.07.2014 06:06:37
  • 27.03.2015 02:00:17
  • 21.08.2015 02:51:43

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
9
Afişări de site:
1876648
Vizitori unici:
3559639

WebArt Pro