Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Piaţa de capital este oglinda economiei

Margareta MOCREAC | Piaţă & Perspective

La 20 de ani de la declararea independenţei, Republica Moldova nu dispune încă de o piaţă de capital viabilă, competitivă, lucrativă şi profitabilă. Cauzele sunt atât de ordin obiectiv, cât şi subiectiv. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Artur Gherman, vorbeşte despre principalele probleme cu care se confruntă în prezent piaţa de capital din Moldova, cine şi cum ar putea ajuta această piaţă să facă un salt calitativ înainte şi care sunt punctele forte, dar şi prevederile discutabile ale noii legi cu privire la piaţa de capital.

Profit: Dle Gherman, piaţa de capital din Moldova se află în prezent într-o perioadă destul de dificilă, iar mulţi experţi o caracterizează ca fiind „mai mult moartă decât vie”. În opinia Dvs., care sunt cele mai acute probleme cu care se confruntă la moment piaţa de capital din ţara noastră? Pot acestea fi divizate în probleme de ordin intern şi extern?

Artur Gherman:
Eu nu aş dramatiza situaţia şi nu aş folosi adjectivul „moartă”. Piaţa este vie, însă la un nivel determinat de diferite cauze obiective. Suntem ceea ce suntem şi nu este corect să aşteptăm ca cea mai săracă ţară din Europa, cu un model economic încă destul de neclar, să aibă o piaţă de capital sau o Bursă de Valori ca cea din Singapore. Zicala banală care spune că piaţa de capital este oglinda economiei este foarte relevantă în cazul situaţiei curente din Moldova.

Cea mai mare problemă a pieţei de capital din Moldova nu este de ordin extern (de fapt, nici nu există probleme de ordin extern din moment ce piaţa noastră, practic, nu este integrată în piaţa financiară internaţională), ceea ce înseamnă că toate problemele sunt de ordin intern. Astfel, principala problemă este că nu am reuşit încă să facem un salt calitativ înainte. Am avut parte de cantitate, mai ales în perioada privatizării, şi avem volum în prezent, dar, cu regret, piaţa de capital nu a devenit încă o piaţă activă (o platformă modernă pentru tranzacţii) care să atragă capital utilizând diferite instrumente financiare.

O altă problemă este faptul că CNPF nu are un preşedinte de mai bine de opt luni. Pentru o piaţă care se confruntă cu probleme de creştere şi consolidare, când multe legi noi cu privire la sectorul financiar nebancar sunt elaborate şi discutate în Parlament, lipsa unei conduceri strategice are, desigur, un impact negativ nu doar asupra pieţei de capital, dar şi asupra rolului CNPF şi a percepţiei acesteia drept cea mai înaltă structură regulatorie din ţară în domeniul financiar nebancar. Este regretabil faptul că alianţa de guvernare amână luarea unei decizii la acest capitol.

Profit: În opinia Dvs., care dintre problemele enumerate nu necesită nici timp şi nici bani, ci doar atenţie din partea structurilor regulatorii şi a conducerii ţării?

A.G.:
Toate problemele necesită atât timp cât şi bani, şi nu doar din partea CNPF sau a liderilor ţării. Există trei aspecte principale: cadrul regulator, climatul investiţional macroeconomic, precum şi mentalitatea şi viziunea acţionarilor. Cu alte cuvinte, trebuie să existe un cadrul legal clar şi stabil cu reglementări „blue sky”, care ar oferi garanţii investitorilor. De asemenea, trebuie să existe investitori care să fie atraşi de o rată a randamentului la investiţii atât sigură, cât şi mai mare decât cea oferită de bănci pentru depozite sau de cea a banilor ţinuţi sub saltea, precum şi corporaţii al căror management/acţionari ar realiza că  pentru a creşte şi a face faţă concurenţei tot mai acerbe este nevoie de a atrage noi mijloace financiare.

În opinia mea, Moldova dispune de o bază legală solidă pentru o piaţă de capital mai activă şi mai diversificată. Desigur, mai sunt necesare şi unele ajustări, mai ales la capitolul reducerii cheltuielilor pentru investitori. În plus, Guvernul a adoptat o strategie pentru dezvoltarea sectorului financiar pentru următorii ani, inclusiv o nouă reformă regulatorie care prevede armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană (acquis communautaire). Mai multe legi au fost deja aprobate de Parlament sau sunt la etapa de discuţie în forul legislativ. În acelaşi timp, climatul investiţional al ţării a fost grav afectat de recentele aşa-zise „atacuri raider” asupra câtorva bănci de frunte şi a unei companii de asigurări din Moldova. Care investitor serios va veni pe o piaţă unde oricine se poate trezi dimineaţa fără companie, casă sau soţie în urma adoptării unor decizii judecătoreşti destul de dubioase şi stranii? Dacă dorim să avem o economie prosperă şi eficientă, atunci proprietatea privată ar trebui să fie sacră şi protejată de stat într-un mod egal şi corect.

Liderii politici din Moldova mai au încă multe de făcut pentru a repara situaţia şi a reîntoarce credibilitatea investitorilor în Moldova. Investitorii şi corporaţiile vor reacţiona, practic, „peste noapte” atunci când va fi necesar şi va veni timpul.

Profit: Cum aţi caracteriza piaţa de capital din Moldova ţinând cont de numărul şi volumul tranzacţiilor efectuate prin intermediul Bursei de Valori?

A.G.:
Capitalizarea Bursei de Valori a atins 6,8 mlrd. lei (!) în 2011, fiind cu 33% mai mare decât în 2010 şi cu 49% mai mare decât în 2009. În acelaşi timp, în 2011 a fost înregistrat cel mai mare volum de tranzacţii pe piaţa secundară de pe parcursul ultimilor 10 ani (cu excepţia anului 2008) – 1 940 mil. lei. Această creştere semnificativă s-a datorat în mare parte majorării numărului de tranzacţii civile, inclusiv a investiţiilor în capitalul social şi a tranzacţiilor care au avut la bază decizii judecătoreşti.

În acelaşi timp, Bursa de Valori a înregistrat o scădere a volumului de tranzacţii, majoritatea acestora fiind tranzacţii de privatizare. Toate cele expuse reprezintă un argument în plus că piaţa de capital din Moldova se află la etapa de concentrare a drepturilor de proprietate şi de regrupări şi nu a trecut încă la o etapă nouă calitativă.

Profit: Este adevărat că doar câteva zeci din cele peste 1 000 de companii prezente la Bursa de Valori efectuează tranzacţii, în timp ce restul 95% „practic, nu dau nici un semn de viaţă”?

A.G.:
Potrivit datelor prezentate de Bursa de Valori, la 31 decembrie 2011, 1 017 societăţi pe acţiuni erau admise pentru vânzări, dintre care 12 erau în listing, iar 1 005 - în non-listing. Numărul companiilor ale căror acţiuni au fost vândute-cumpărate prin intermediul Bursei de Valori în 2009-2011 este destul de stabil: 289 de companii în 2009, 240 - în 2010 şi 245 - în 2011.

Desigur, cele mai tranzacţionate acţiuni sunt cele care aparţin companiilor atractive, în timp ce restul, după cum aţi menţionat şi Dvs., nu demonstrează prea multă vitalitate. Astfel, în 2011, volumul acţiunilor tranzacţionate în listing s-a majorat până la circa 52 mil. lei sau cu 32,2 mil. lei mai mult în comparaţie cu 2010 şi cu 47,6 mil. lei mai mult faţă de 2009. Creşterea s-a datorat în mare parte tranzacţiilor cu acţiunile băncilor comerciale.

Profit: Unii experţi susţin că piaţa de capital din Moldova nu utilizează pe deplin potenţialul minim de care dispune. Împărtăşiţi acest punct de vedere?

A.G.:
Definiţi potenţialul? Dacă vă referiţi la capacităţile tehnice pentru tranzacţionare, atunci trebuie să spun că avem o infrastructură capabilă să facă faţă unui volum mult mai mare de tranzacţii. Din acest punct de vedere, într-adevăr, întreg potenţialul nu a fost încă valorificat.

Dacă vă referiţi la volumul tranzacţiilor, atunci, probabil, că veţi fi surprinsă să aflaţi că după capitalizarea Bursei raportată la PIB Moldova se află, practic, la acelaşi nivel cu ţări care au aderat recent la UE, de exemplu, România şi Bulgaria. Desigur, acestea sunt cifre relative, deoarece nu putem compara PIB-ul sau venitul pe cap de locuitor din Moldova cu cel din ţările UE.

Dar dacă vă referiţi la necesităţile de investiţii ale companiilor şi la posibilităţile financiare ale potenţialilor investitori, atunci sunt de acord – rămânem în urma tendinţelor. Personal, sunt de părere că economia este o disciplină destul de materială la fel ca şi fizica: nimic nu apare din nimic şi nimic nu dispare în nimic - orice lucru îşi are cauzele, efectele, postulatele şi legile sale. De aceea, nu putem să ne aşteptăm la o piaţă de capital strălucitoare în condiţiile în care economia se luptă din greu să înregistreze o creştere de, cel puţin, câteva procente.

Profit: Situaţia deplorabilă de pe piaţa de capital poate fi explicată prin lipsa interesului companiilor în comercializarea acţiunilor prin intermediul Bursei de Valori sau prin numărul mic de asemenea companii în principalele sectoare ale economiei naţionale?

A.G.:
Cred că ambele cauze stau la baza situaţiei actuale de pe piaţa de capital. Într-un limbaj mai simplu, învestitorii ar fi interesaţi să investească din trei considerente principale: obţinerea unor dividende atractive, obţinerea unor randamente speculative (delta pe creştere de capital) şi obţinerea controlului asupra unor întreprinderi. Până la moment, în Moldova s-a observat, în majoritatea cazurilor, dacă nu chiar în toate, cea de-a treia paradigmă. Schimbarea de paradigmă va avea loc atunci când Moldova, într-adevăr, se va integra în economia UE şi cea internaţională, iar companiile vor realiza că au nevoie de mai mult capital pentru a face faţă concurenţei sau pentru a creşte mai repede.

Profit: Potrivit unor experţi, majoritatea societăţilor pe acţiuni sunt în aşteptarea investiţiilor, care, din păcate, nu vin sau volumul lor este cu mult mai mic decât cel aşteptat. Sunteţi de acord cu aceste opinii?

A.G.:
Mai degrabă nu sunt de acord. Există bani şi există loc pentru creştere – totul depinde de alegerea corectă a modelului de afaceri. Fenomenul de „a sta şi a aştepta” se explică, probabil, prin faptul că este mai uşor de trăit în acest mod, exploatând compania, bucurându-te de viaţă, în timp ce lipsa unei concurenţe reale permite o asemenea indulgenţă. Banii vor veni doar către cei care vor îndrăzni.

Profit: Cum ar putea piaţa de capital să ajute la atragerea unui număr mai mare de investiţii străine şi locale în economia ţării?

A.G.:
Poate face acest lucru având la bază următorii piloni: 1) stat bazat pe drept, reguli clare şi un nivel înalt al eticii corporative; 2) liberalizare şi debirocratizare; 3) ajustarea cât mai rapidă la standardele pieţei de capital internaţionale/UE. Din acest punct de vedere, sperăm că noua lege privind piaţa de capital, adoptată recent de Parlament, va servi drept o forţă motrice şi un catalizator atât pentru investitorii străini, cât şi pentru cei locali.

Profit: De ce oportunităţi dispune în prezent Moldova pentru a-şi dezvolta piaţa de capital? Cine şi cum ar putea să o ajute să beneficieze de aceste oportunităţi?

A.G.:
În primul rând, Moldova trebuie să decidă ce model economic doreşte să urmeze şi ce doreşte să devină: un apendice agricol al UE, o platformă pentru incubatoare de afaceri şi parcuri tehnologice, un fel de zonă liberă pentru stocarea şi transferul de date, un centru liberal pentru servicii financiare sau un exportator continuu de forţă de muncă? Locul şi rolul pieţei de capital, precum şi realizarea oportunităţilor depind în mare măsură de modelul de dezvoltare ales.

În al doilea rând, am spus în repetate rânduri că nu în zadar în 2007 a fost implementată reforma instituţională şi a fost creat un megaregulator în persoana CNPF care reglementează şi supraveghează nu doar activitatea pieţei de capital, dar şi cea a sectorului de asigurări şi microfinanţare, precum şi a asociaţiilor de economii şi împrumut. În calitate de vicepreşedinte al CNPF, consider că unul dintre principalele obiective ale Comisiei este integrarea acestor trei sectoare financiare nebancare într-o singură structură eficientă şi viabilă cu circulaţie liberă a capitalului şi acces la investiţii.

În al treilea rând, există semnale care demonstrează un nou interes al investitorilor străini, în special este vorba de înregistrarea recentă a Bursei de Valori Chişinău. Sper că cei care stau în spatele acestei iniţiative (Bursa de Valori de la Viena) au luat în calcul toate avantajele şi dezavantajele unei asemenea investiţii. O altă companie străină, Vienna Insurance Group, manifestă interes faţă de sectorul de asigurări din Moldova. Acest interes pentru piaţa de capital din Moldova ne dă motive pentru optimism şi speranţă în efectuarea saltului calitativ despre care am vorbit.

Profit: Unii experţi consideră că o decizie care ar obliga companiile mari să comercializeze între 5 şi 10% din acţiuni la Bursa de Valori ar da un nou impuls dezvoltării pieţei de capital din Moldova. Care este părerea Dvs. cu privire la acest subiect? Credeţi că acest lucru ar putea fi realizat cu ajutorul unor pârghii administrative?

A.G.:
Este un punct de vedere discutabil. Personal, nu susţin ideea utilizării pârghiilor administrative pentru a obliga companiile să-şi coteze un anumit procent din acţiuni la bursă. Cotarea liberă (free float) este, desigur, un factor pozitiv doar atunci când acest fenomen este, într-adevăr, liber. Companiile vor putea fi obligate să-şi scoată un anumit procent din acţiuni la vânzare doar o singură dată, deoarece nimeni nu va putea impune noii proprietari să scoată la vânzare acţiunile recent cumpărate – altfel riscăm să ajungem la o absurditate.

De fapt, în Moldova avem cotare liberă a acţiunilor, iar majoritatea acţiunilor tranzacţionate aparţin principalelor bănci incluse în listing. Sunt sigur că de îndată ce vom avea IPO-uri, numărul acţiunilor aflate în vânzare liberă se va majora semnificativ fără aplicarea măsurilor administrative.

Profit: În opinia Dvs., care sunt punctele forte ale noii legi cu privire la piaţa de capital aprobată recent de Parlament?

A.G.:
Noua lege cu privire la piaţa de capital a fost elaborată în conformitate cu recomandările Comisiei Europene în scopul stabilirii unei zone de comerţ liber între Moldova şi UE. Proiectul de lege prevede schimbări radicale atât cu privire la instrumentele folosite de piaţă, cât şi cu privire la participanţii profesionişti de pe piaţă.

Printre avantajele principale ale acestei legi aş menţiona faptul că, spre deosebire de legea veche, care stipula 10 activităţi profesionale pe piaţa de capital, noua lege prevede doar trei tipuri de licenţe. În plus, noua lege nu doar stipulează un număr mai mare de instrumente financiare, dar, de asemenea, se referă la procedura de emitere; legea mai prevede crearea unui fond special pentru compensarea investitorilor şi o listă mai amplă de organizaţii pentru plasamente colective. Noua lege, de asemenea, interzice efectuarea tranzacţiilor pentru care s-a utilizat informaţie privilegiată şi se referă explicit la persoanele care au acces la acest tip de informaţie. Legea conţine încă multe alte schimbări pozitive care, indiscutabil, vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării şi accelerării pieţei de capital din Moldova.

Profit: Dar care sunt punctele slabe ale acestei legi?

A.G.:
Cât priveşte punctele slabe – pe care eu le-aş numi prevederi discutabile – atunci mai mulţi participanţi profesionişti ai pieţei de capital din Moldova şi-au exprimat îngrijorarea şi atitudinea faţă de diferite prevederi ale legii. Astfel, registratorii se opun acestei legi deoarece aceasta nici nu-i menţionează măcar, iar înregistrarea transferului de proprietate rămâne un subiect deschis. Principalele chestiuni care trezesc îngrijorarea sunt următoarele: piaţa de capital din Moldova este destul de imatură pentru asemenea schimbări radicale care vor zdruncina piaţa în următorii ani, iar noile cerinţe, mai înalte, faţă de capitalul participanţilor profesionişti ai pieţei de capital sunt greu de realizat de către companiile locale, lucru care va crea avantaje participanţilor străini. Pentru aceştia din urmă, noua lege prevede liberalizarea accesului la piaţa de capital din Moldova.

Profit: Noua lege cu privire la piaţa de capital prevede capitalizarea principalilor jucători de pe piaţă, în primul rând, a Bursei de Valori, a depozitarului central şi a fondurilor de investiţii. Sunt aceste măsuri justificate în cazul Republicii Moldova?

A.G.:
În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că aceste măsuri nu vor fi introduse peste noapte, ci pe parcursul a 7-10 ani. Deşi părerea mea este că acest lucru poate fi făcut timp de 5 ani. Astfel, jucătorii locali vor avea timp suficient pentru a se mobiliza şi recapitaliza. În al doilea rând, noi toţi dorim să avem o piaţă eficientă şi progresivă, dar acest lucru nu poate fi realizat de către companii de investiţii cu un capital statutar de câteva mii de euro.

Cerinţe mai mari faţă de nivelul de capitalizare înseamnă o responsabilitate mai mare a jucătorilor şi o încredere mai mare în piaţă din partea potenţialilor investitori.

Profit: Cât de curând vor apărea pe piaţa de capital din Moldova speculanţi, în sensul bun al acestui cuvânt, care vor mişca piaţa în sus şi în jos, obţinând profit din diferenţa costului de vânzare şi cumpărare a acţiunilor?

A.G.:
Speculanţii nu vor veni pe o piaţă mică cu un număr şi un volum limitat de acţiuni, unde nu există IPO-uri şi derivative, cel puţin, aşa-numitele contracte futures. Deci răspunsul este unul destul de simplu: atunci când toate aceste instrumente financiare vor apărea pe piaţa de capital din Moldova, speculanţii vor apărea peste noapte. Deşi eu nu i-aş numi speculanţi – acest cuvânt nu mai are o conotaţie pozitivă – ci, mai degrabă, jucători ai pieţei de capital care riscă.■

 

Comentarii [3]

Comentariu
  • 08.08.2012 03:37:31 MD 2012
    piata de capital din Moldova practic nu se vede, iar noua lege mai degraba o va duce la sapa de lemn decit o va dezvolta. Cineva din oficiali are tare mare interes in implementarea acestei legi pentru asi intari si mai mult influenta - inclusiv pe aceste segment. Intrebarea este care dintre cei doi Vlazi?
  • 17.04.2015 02:42:58
  • 21.08.2015 04:35:36

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
34
Afişări de site:
2280395
Vizitori unici:
4728557

WebArt Pro