Profitразделитель ссылочного текста №_6_2019 (270), iunie 2019

Avem o politică fiscală echilibrată

Mariana TABUNCIC | Interviu economic

În fiecare an, proiectul politici fiscale trezeşte discuţii în contradictoriu între autorităţi şi mediul de afaceri. În anul curent însă se pare că acestea au fost mai mult ca niciodată de aprinse, fiecare dintre părţi apărându-şi cu înverşunare poziţia. La moment, este destul de greu de spus cine va câştiga această „bătălie”, însă un lucru este sigur: problema nu poate fi rezolvată fără dialog şi compromisuri.

 

Profit: Dle Barbăneagră, Dvs. aţi contribuit direct la elaborarea proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2013. În linii generale, cum aţi caracteriza politica fiscală pentru anul viitor?

Victor Barbăneagră: În actualele condiţii din regiune şi din lume, când toţi se confruntă cu o criză economică profundă, consider că avem un proiect al politicii fiscale destul de bun. Doresc să menţionez de la bun început că pe tot parcursul elaborării proiectului au fost purtate discuţii atât cu ministerele, cât şi cu mediul de afaceri şi cu organizaţiile de profil nonguvernamentale, pentru a realiza o politică fiscală care, pe de o parte, să asigure acumulările necesare la buget, iar pe de altă parte, să creeze condiţii optime de activitate mediului de afaceri. Evident că multe dintre propunerile parvenite în cadrul acestor discuţii s-au regăsit în acest proiect de lege, însă şi multe nu au fost acceptate.

Profit: Care sunt principalele prevederi ale politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor?

V.B.:
Printre aspectele-cheie ale acestei politici fiscale vreau să menţionez câteva probleme mai importante. În primul rând, s-au făcut paşi concreţi în ceea ce priveşte scutirile personale, care se vor majora la rata inflaţiei. Tot la rata inflaţiei se va majora şi cota veniturilor impozitate pentru persoanele fizice. De exemplu, dacă până în prezent angajaţii care aveau venituri de până la 25,2 mii de lei anual erau impozitaţi cu 7%, iar cei cu venituri mai mari de 25,2 mii de lei - cu 18%, după noile modificări, din 2013 impozitul de 7% se va achita pentru un venit de 26,7 mii de lei anual. De asemenea, avem ajustări în dependenţă de rata inflaţiei şi la accize, în special la produsele de genul combustibil, bere, bijuterii din aur şi argint.
Ceea ce se referă la ţigări, este important să precizăm că Moldova merge cu pasul pe care şi l-a propus, astfel ca în anul 2025 să atingem nivelul de accizare din UE – 90 de euro pentru 1000 de ţigări, faţă de 8-9 euro pentru 1000 de ţigări cât este în prezent. Şi nu în ultimul rând, prevederea mecanismului de aplicare a metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice.

Profit: Experienţa din acest an a demonstrat că majorarea accizelor şi tarifelor nu au condus la rezultatele scontate, adică majorarea acumulărilor la buget. Pe ce mizează acum Ministerul Finanţelor când propune o nouă serie de majorări pentru anul viitor?

V.B.:
Când planificăm veniturile şi cheltuielile, noi, cei de la Ministerul Finanţelor, ne bazăm pe parametrii macroeconomici, calculaţi de Ministerul Economiei. Este de ajuns ca aceştia să nu fie estimaţi corect şi atunci tot ceea ce ţi-ai planificat trebuie revizuit. De exemplu, anul trecut, când se elabora politica fiscală pentru anul 2012, se opera cu un curs valutar, care, comparativ cu evoluţia ulterioară de până la rectificarea Legii bugetului pentru anul 2012, era mai mare. Şi atunci prognozele noastre au trebuit revizuite. Acumularea veniturilor la Bugetul de Stat depinde mult de importuri şi, în cazul în care cursul este în scădere, evident că nu avem acelea şi încasări pe care ni le-am planificat.

Iar ceea ce ţine de anul 2013, în opinia noastră, prognozele făcute sunt reale şi veniturile pe care le planificăm pentru anul 2013 vor fi încasate. Cu atât mai mult cu cât punem accentul şi pe reformele începute pentru eficientizarea administrării fiscale şi vamale.

Profit: În ultimul timp, au existat foarte multe discuţii în presă potrivit cărora FMI ar fi indicat care majorări să fie operate. Cum au stat de fapt lucrurile?

V.B.:
Atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi alte instituţii internaţionale, sunt partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Noi discutăm cu ei şi ne consultăm în privinţa celor mai bune practici internaţionale. Ţinând cont de aceste recomandări, noi anticipăm lucrurile, pentru a nu ne pomeni într-o situaţie de criză, aşa cum este, de exemplu, cazul Greciei. Cu părere de rău, puţini astăzi conştientizează că ajustările pe care Ministerul Finanţelor le face în domeniul politicilor fiscale sunt bune. Cu certitudine putem spune că acestea sunt strategii de durată medie şi lungă, menite să anticipeze anumite fenomene negative.

Profit: Noile prevederi din politica fiscală au stârnit nemulţumirea oamenilor de afaceri, în special, a celor care activează în sectorul agroalimentar. Ce aveţi a le spune acestora?

V.B.:
Într-adevăr, agricultorii sunt nemulţumiţi de majorarea din anul 2013 a cotei TVA de la 8% la 20%. Vreau însă să-i asigur să nu aibă dubii pentru că diferenţa de 12% le va fi restituită în termen de, cel mult, 30 de zile, aşa cum stabileşte legea. Decizia de a majora cota TVA până la 20% pentru producătorii agricoli are la bază un raţionament foarte simplu. Este necesar de a unifica sistemul de impozitare, pentru a face mult mai eficientă administrarea fiscală. De exemplu, întreprinderile care produc conserve, sucuri sau ulei cumpără materie primă cu TVA de 8%. Ulterior, o comercializează cu TVA de 20%, ceea ce reprezintă o presiune fiscală suplimentară pentru aceste întreprinderi. Astfel, ele riscă să devină în viitor necompetitive. Convingerea noastră fermă este că pe lanţ, începând cu producătorul agricol şi finalizând cu consumatorul final, trebuie menţinută cota standard a TVA de 20%. Dar pentru ca agricultorii să nu sufere, cele 12% le vor fi restituite de către Ministerul Finanţelor.

Iar pentru ca agricultorii să aibă certitudinea că îşi vor primi banii în termen de, cel mult, 30 de zile, în Codul Fiscal la art. 176, aliniatul 4, se stipulează clar că, dacă statul nu asigură plata în termen, atunci va fi nevoit să plătească penalităţi pentru perioada de întârziere. Noi suntem conştienţi de faptul că agricultorii cer restituirea mijloacelor băneşti cât mai degrabă, de aceea termenul de 30 de zile nu va fi depăşit.

Orice facilitate fiscală duce la distorsionarea sistemului fiscal, fapt care, pe de o parte, complică administrarea fiscală, iar pe de altă parte, creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea evaziunilor fiscale. Şi aici am să Vă aduc doar un singur exemplu. Spuneţi-mi, vă rog, de când întreprinderile agricole prestează servicii de „studiul pieţei, de marketing sau consulting”? Realitatea este că există agenţi economici care se folosesc de această facilitate a întreprinderilor agricole în interesele lor personale, prejudiciind, astfel, bugetul. De exemplu, întreprinderile agricole procură motorină, benzină, alte bunuri şi servicii cu TVA de 20%. Acest TVA, achitat pentru bunurile şi serviciile procurate, se înscrie într-un cont spre restituire de la buget. Pe de altă parte, agricultorii îşi livrează producţia cu TVA la cota de 8%. La majoritatea întreprinderilor agricole procurările cu cota TVA de 20% prevalează asupra livrărilor cu cota TVA de 8%. Prin urmare, multe dintre ele au trecere în cont în permanenţă. Acum, fiind conştiente că întreprinderile agricole, care au acest TVA trecut în cont, nu şi-l vor putea recupera, se găsesc agenţi economici care „cumpără” acest TVA spre restituire. Dar cum îl „cumpără”? Se înţeleg cu întreprinderile agricole care le eliberează facturi fiscale în care se indică faptul că acestea au beneficiat de servicii de „studii de marketing, consulting, studii de piaţă”. În felul acesta, cel care primeşte această factură îşi diminuează TVA spre plată la buget şi plăteşte mai puţin sau chiar deloc. Este un fenomen care ia amploare şi un exemplu clasic când „firmele-căpuşă” utilizează facilităţile agricultorilor în interese proprii. În final, câştigă doar acestea, deoarece agricultorii sunt în pierdere, de altfel, la fel ca şi statul.

Profit: Producătorii de zahăr şi cei de sfeclă de zahăr susţin că riscă să falimenteze în cazul în care TVA va fi majorat de la 8 la 20%. Care sunt argumentele forte ale statului pentru majorarea acestei taxe?

V.B.:
Am menţionat deja că pe întreg lanţul trebuie să avem 20% TVA. Prin urmare, de ce ar trebui să fie defavorizate fabricile de conserve, sucuri, ulei, comparativ cu cele care produc zahăr? În România, de exemplu, TVA la zahăr este de 24%, iar în Ucraina – de 20%. Da, există ţări ale UE unde TVA-ul la zahăr este de 7,10 sau14%, dar nu considerăm că este şi cazul Moldovei. Piaţa noastră de zahăr este protejată prin taxele impuse la import. Important este ca să nu se speculeze. Prin calcule exacte (în calcul s-a operat că preţul de achiziţie a unei tone de sfeclă de zahăr va constitui 550 lei, inclusiv TVA), noi am demonstrat că producătorii de zahăr nu au nici un motiv ca să majoreze preţul la zahăr începând cu anul viitor. Asta pentru că la costul unei tone de zahăr producătorul de zahăr va arăta costul unei tone de sfeclă de zahăr nu cu 509 lei (fără TVA la cota de 8%), dar cu 458 lei (fără TVA la cota de 20%). Mai mult decât atât, producătorul de zahăr, având o reducere a preţului de achiziţie a unei tone de sfeclă de zahăr cu 51 lei (509 lei – 458 lei), are posibilitatea să reducă costul de fabricaţie a unei tone de zahăr astfel ca, cel puţin, să menţină preţurile actuale la zahăr. Nici producătorii de sfeclă de zahăr nu au de pierdut prin aplicarea TVA la cota de 20% cu restituirea ulterioară a diferenţei de 12% (20% - 8%). Cu alte cuvinte, dacă la livrarea unei tone de sfeclă de zahăr cu cota TVA de 8% ei încasau suma de 509 lei fără TVA, apoi la aplicarea cotei TVA de 20% ei vor încasa aceeaşi sumă de 509 lei (458 lei fără TVA + 51 lei suma ce va fi restituită din Bugetul de Stat în termen de, cel mult, 30 de zile).

Am purtat discuţii cu producătorii de zahăr şi de sfeclă de zahăr, însă, cu părere de rău, nu se doreşte să se înţeleagă acest lucru.

Profit: Mai mulţi experţi susţin că povara fiscală va fi prea mare asupra agenţilor economici, iar aceştia încet-încet vor aluneca spre economia tenebră. Autorităţile iau în considerare un asemenea risc?

V.B.:
Evident că noi luăm în calcul toate riscurile, însă este important să precizăm că modificările operate recent în legislaţia fiscală conduc la o administrare fiscală mai eficientă, comparativ cu anii precedenţi. Asta o spunem nu noi, cei de la Ministerul Finanţelor, ci partenerii noştri de dezvoltare în rapoartele şi studiile efectuate de către ei. Da, recunoaştem că avem rezerve la capitolul administrării fiscale, însă este cert că aceasta s-a îmbunătăţit. Prin urmare, scopul nostru primordial este ca fenomenul economiei tenebre să nu persiste în societatea noastră.

Profit: Oamenii de afaceri din sectorul agrar solicită autorităţilor să revadă politica bugetar-fiscală pentru anul viitor şi să se aşeze împreună cu ei la masa de negocieri pentru a elabora un nou program de politică fiscală. Pe cât de plauzibil este un asemenea scenariu?

V.B.:
Noi ne situăm pe poziţia că politicile fiscale aprobate pentru anul 2013 trebuie să servească drept bază pentru o nouă etapă de dezvoltare. Şi în 2010, când s-a introdus cota TVA de 8% în agricultură, fermierii s-au opus. Însă astăzi recunosc faptul că acesta a fost un pas bine gândit. În prezent, ne mişcăm spre o altă etapă de dezvoltare, şi cu certitudine, peste 2-3 ani, vom spune că Ministerul Finanţelor a luat o decizie corectă.

Profit: Deci nu există şanse ca statul să dea înapoi în această „luptă”?

V.B.:
Cu siguranţă, nu este vorba de o „luptă” pentru că statul nu luptă împotriva propriilor cetăţeni. Sunt doar nişte politici fiscale menite să eficientizeze administrarea fiscală pentru asigurarea încasării veniturilor planificate la buget.■

 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 15.10.2016 10:42:27
  • 03.01.2019 08:33:38

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
21
Afişări de site:
1724388
Vizitori unici:
2993276

WebArt Pro