În prezent, volumul informaţiei acumulate de autorităţile publice şi de care populaţia şi mediul de afaceri are nevoie este enorm. Însă din cauza birocraţiei şi a necesităţii de a frecventa personal instituţiile în cauză, accesul la această informaţie este limitat. Experţii ne asigură că în cazul în care autorităţile vor putea asigura digitalizarea informaţiilor, atunci imediat va apărea o mulţime de servicii mult mai ieftine, care vor fi solicitate atât de mediul de afaceri, cât şi de cetăţeni.

Reprezentanţii mediului de afaceri din domeniul IT sunt siguri că dezvoltarea tehnologiilor IT reprezintă o modalitate de a scăpa de „cozi” în cadrul instituţiilor de stat, precum şi de corupţie, fapt care va contribui la dezvoltarea ţării. Mediul de afaceri din domeniul IT este dispus să ofere orice tip de servicii, însă aşteaptă semnale din partea statului.

Ministerul Justiţiei promite să implementeze în lupta cu corupţia sisteme care vor permite instanţelor de judecată să fie mult mai transparente. De asemenea, arhivele de stare civilă vor fi digitalizate, iar cetăţenii nu vor mai trebui să stea la rând pentru a obţine anumite certificate sau adeverinţe. Ministerul Sănătăţii este dispus să creeze cartela medicală electronică a pacientului şi să-i ofere acestuia posibilitatea de a se înscrie la medic prin intermediul calculatorului. De asemenea, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este dispus să automatizeze sistemul de acordare a ajutorului social.

Ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Pavel Filip, susţine că în procesul de implementare a strategiei cel mai dificil va fi de a depăşi rezistenţa din partea funcţionarilor, mulţi dintre care nu acceptă aceste iniţiative.

La rândul său, Premierul Vlad Filat este convins că „utilizarea tehnologiilor IT va reduce costurile de administrare, va influenţa procesul de eradicare a corupţiei şi a birocraţiei, precum şi va facilita accesul populaţiei la serviciile publice.
Vlad FILAT: Cu ajutorul tehnologiilor informaţionale moderne vom putea spori potenţialul diferitelor ramuri ale economiei, dezvolta comerţul on line, iar domeniul educaţiei va deveni pentru elevi şi studenţi mult mai atractiv şi mai calitativ. Pentru utilizarea eficientă a instrumentelor IT, este nevoie ca Guvernul, partenerii de dezvoltare şi mediul de afaceri să aibă aceeaşi viziune.

Şeful Misiunii UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a confirmat că „structurile europene vor susţine şi în continuare Republica Moldova în procesul de creare a unei societăţi inovaţionale bazate pe cunoştinţe”.

Companiile internaţionale precum Microsoft, IBM, HP, Intel, Asseco sunt dispuse să ofere inovaţiile lor atât statului moldovenesc în general, cât şi mediului de afaceri, în particular. Şeful reprezentanţei Cisco Systems International în Belarus şi ţările CSI, Pavel Burba, a menţionat că viitorul tehnologiilor informaţionale depinde de trei factori - sumele mari de bani, care vor fi transferate pe conturi pentru diverse servicii, mobilitatea şi, în final, serviciile video. Potrivit cercetărilor Cisco, către anul 2016 cota dispozitivelor video în traficul mobil va constitui 70%, iar către 2014 dezvoltarea tehnologiilor video va depăşi de patru ori volumul traficului IP.

În anul 2009, Moldova ocupa locul 57 dintre 152 de ţări la capitolul nivelului de dezvoltare a sectorului IT, însă de atunci indicatorii respectivi par să se fi îmbunătăţit substanţial. Cu toate acestea, experţii susţin că până la digitalizarea deplină a ţării mai este încă mult, inclusiv din cauza lipsei voinţei politice, imperfecţiunea sistemului fiscal şi a mediului de afaceri nefavorabil.

Dacă autorităţile, într-adevăr, doresc să transforme domeniul IT în unul dintre domeniile prioritare, atunci este nevoie de a schimba „mediul de trai” şi condiţiile de lucru în ţară pentru acest domeniu. Facilităţile fiscale propuse domeniului IT de Guvern nu asigură valul de investiţii care sunt aşteptate să vină în acest sector.

„Pentru fiecare investitor sunt importante stabilitatea politică, condiţiile transparente de activitate, siguranţa în ziua de mâine, lipsa corupţiei şi a birocraţiei”, consideră Pavel Filip.

Evident că în procesul de realizare a strategiei digitale va apărea o sumedenie de probleme. Aceasta pentru că în prezent, în afară de Chişinău şi Bălţi, nicio altă localitate din ţară nu dispune de internet rapid, ceea ce înseamnă că circa 60% din populaţie nu va avea acces la beneficiile „strategiei digitale”. Însă în afară de acces la internet mai este nevoie de calculatoare şi abilităţi de utilizare. Cel mai probabil, strategia propusă va fi realizată doar în proporţie de o treime şi va acoperi doar oraşele mari. Cert este că în Moldova sunt suficiente programe şi idei, însă nu există suficientă voinţă politică pentru a fi implementate.

Alex HOWARD, corespondentul publicaţiei O'Reilly Media, specializată în tematica IT: În prezent, Guvernul Moldovei nu utilizează în măsură deplină posibilităţile IT existente. Oamenii sunt neinformaţi cu privire la o mulţime de probleme, iar pentru aceasta statul poate fi tras la răspundere. Cetăţenii au dreptul să cunoască cum le sunt utilizate impozitele. Este bine că autorităţile Republicii Moldova înţeleg acest lucru, incluzând informaţia cu privire la cheltuielile statului în această strategie. Caracterul închis al informaţiilor provoacă dorinţa de a sparge sistemul de date.

Autorităţile speră să finanţeze „strategia digitală” în mare parte cu susţinerea donatorilor străini. Însă investirea într-un proiect inovaţional nu oferă garanţia că aceasta va fi realizată pe deplin. De aceea, în procesul de definitivare a strategiei, precum şi pentru proiectarea serviciilor şi programelor electronice, este necesară o abordare bine gândită. ■