Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Îmi plac provocările

Margareta MOCREAC | Bancher & Misiune

De la 1 mai 2012 Mobiasbancă - Groupe Société Générale are un nou preşedinte – francezul Ridha Tekaia. Acesta nu a aplicat pentru poziţia respectivă, ci a fost numit în funcţie de către conducerea Société Générale şi a avut nevoie de „ceva mai mult de trei minute” pentru a accepta oferta. La doar câteva săptămâni după sosirea sa la Chişinău, noul preşedinte al Mobiasbancă se simte deja complet integrat în activitatea băncii, cunoaşte câteva dintre cele mai importante probleme ale ţării şi este gata să-şi folosească toată experienţa, cunoştinţele şi energia pentru a transforma Moldova într-un loc de trai mai bun. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Ridha Tekaia vorbeşte despre obiectivele sale principale la Mobiasbancă, aşteptările pe care le are de la echipă şi de la autorităţi, precum şi despre cauzele care îi determină pe investitorii străini să nu se grăbească să investească în Moldova.

Profit: Dle Tekaia, la 1 mai 2012 aţi fost învestit în funcţia de Preşedinte al Mobiasbancă - Groupe Société Générale (SG). Spuneţi-ne, vă rog, pe cât de dificil sau, poate, uşor a fost procesul de „integrare” în activitatea băncii, în particular, şi în Moldova, în general?

R.T.:
În primul rând, aş vrea să spun că autorităţile Moldovei m-au ajutat foarte mult în ce priveşte legalizarea tuturor documentelor necesare pentru această activitate, fapt care m-a ajutat să mă integrez destul de repede. Totul a fost gata timp de doar câteva săptămâni şi cred că acesta este un rezultat foarte bun, care, în opinia mea, se datorează cooperării excelente între Mobiasbancă, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi autorităţi, în general.

Integrarea în activitatea băncii a fost, de asemenea, foarte lină. Mobiasbancă este deja integrată în Grupul Société Générale. A fost schimbat preşedintele, dar nu acţionarul principal sau spiritul companiei. Noi reprezentăm Société Générale  şi nu are importanţă dacă eşti moldovean, francez sau de orice altă naţionalitate. Consider că după cele câteva săptămâni petrecute la Mobiasbancă sunt deja complet integrat în activitatea băncii.

Profit: Activaţi în cadrul SG de circa 25 de ani şi aţi lucrat în mai multe ţări, inclusiv în Franţa, Camerun, Cehia, Algeria etc. Ce v-a determinat să aplicaţi pentru această poziţie într-o ţară ca Moldova, care este considerată cea mai săracă din Europa?

R.T.:
Să fiu sincer, nu am aplicat pentru funcţia respectivă. Propunerea a venit din partea conducerii SG, care cunoaşte capacităţile şi posibilităţile fiecărui membru al echipei, provocările şi obiectivele pe care ar vrea să i le traseze.

Profit: De cât timp aţi avut nevoie pentru a accepta oferta?

R.T.:
Cred că ceva mai mult de trei minute. După cum aţi văzut deja, activez în cadrul SG deja de 25 de ani, am lucrat în mai multe state şi eram obişnuit cu schimbarea locului de muncă şi de trai şi cu acceptarea provocărilor. În opinia mea, cu cât o sarcină este mai dificilă, cu atât este mai bine, iar eu o apreciez mai mult.

Profit: Ce ştiaţi despre Moldova şi Mobiasbancă înainte de a veni în ţara noastră?

R.T.:
Cunoşteam câţiva indicatori macroeconomici şi aveam câteva idei generale despre ţară, principala fiind dorinţa Moldovei de a adera la UE. Deoarece avusesem deja o experienţă similară în Cehia, unde am început să activez cu doi ani înainte ca această ţară să adere la UE, m-am gândit imediat că această propunere este o provocare de a ajuta Moldova să adere la UE. Sper că, împreună, vom reuşi să realizăm cu succes acest obiectiv.

Profit: Dvs. sunteţi mult mai optimist în ce priveşte şansele Moldovei de a adera la UE, decât mulţi moldoveni.

R.T.:
Nu este atât de important dacă ţara aderă la UE. Mult mai important este ca ea să atingă un anumit nivel de dezvoltare şi să îmbunătăţească situaţia generală din ţară. Voi fi parte a acestui proces şi îmi voi da toată silinţa pentru a obţine rezultate în acest domeniu. 

 

Profit: Integrarea Mobiasbancă în SG a fost una dintre principalele priorităţi ale predecesorului Dvs., Jean-Francois Myard, care a reuşit s-o îndeplinească cu succes. Dar care sunt principalele sarcini care stau în faţa Dvs. pe parcursul mandatului de trei ani de preşedinte al Mobiasbancă?

R.T.:
Într-adevăr, Jean-Francois Myard a făcut un lucru excelent în ceea ce priveşte integrarea Mobiasbancă în Grupul SG. Am găsit aici o echipă integrată şi, spre marele meu noroc, eu va trebui doar să continuu ceea ce a făcut domnia sa.

Cât priveşte priorităţile care stau în faţa mandatului meu, prima constă în eliminarea duplicităţii. Atunci când am achiziţionat pachetul majoritar al Mobiasbancă în anul 2007, a trebuit să ne conformăm regulamentelor BNM, şi în acelaşi timp - să implementăm cadrul legal al SG. În realitate, am menţinut ambele reglementări. Astăzi observăm că în unele domenii facem unul şi acelaşi lucru. De aceea, sarcina noastră în prezent este de a simplifica procesele şi de a deveni mai eficienţi spre satisfacţia clienţilor noştri. Filozofia noastră de a respecta normele de reglementare cele mai severe, din cele două, a fost acceptată de BNM.

Cel de-al doilea obiectiv este de a dezvolta şi extinde reţeaua băncii. Îmi doresc să fie unificată imaginea şi aspectul agenţiilor noastre. În Chişinău, precum şi în provincie, au apărut noi cartiere rezidenţiale, ceea ce înseamnă că reţeaua trebuie extinsă. În prezent, Mobiasbancă are cele mai mute filiale la Chişinău, dar nu vom putea spune că suntem o bancă moldovenească dacă nu acoperim întreg teritoriul ţării.

Obiectivul nostru pe termen mediu şi lung este de a mări profitabilitatea băncii şi de a-i îmbunătăţi performanţele. Intenţionăm să obţinem acest lucru printr-o activitate comercială mai mare.

Profit: La ce provocări vă aşteptaţi în activitatea Dvs. la Mobiasbancă, în particular, şi în Moldova, în general?

R.T.:
Cred că provocări există peste tot. Orice schimbare este o provocare prin însăşi natura ei. Mă aştept la anumite dificultăţi în cadrul reorganizării proceselor. Atunci când oamenii sunt obişnuiţi cu anumite procese o perioadă de timp mai îndelungată, iar cineva încearcă să le îmbunătăţească sau să mărească viteza de implementare, atunci poate apărea reticenţă sau chiar rezistenţă. Dar eu ştiu şi simt că echipa Mobiasbancă, care este foarte tânără şi plină de entuziasm, va accepta această provocare. Chiar cred că membrii echipei sunt în aşteptarea acestei provocări.

Profit: Într-adevăr, este foarte important să te bucuri de sprijinul echipei, deoarece o singură persoană, indiferent de cât de mult şi-ar dori acest lucru, nu poate obţine foarte multe de una singură.

R.T.:
Da, este foarte important să te bucuri de sprijin, să fii acceptat şi înţeles. Cred că eu sunt sprijinit, acceptat şi înţeles şi acest lucru mă face, într-adevăr, optimist în ce priveşte succesul Mobiasbancă.

Profit: Société Générale este o importantă companie internaţională care are companii subsidiare în câteva zeci de state. Ce ne puteţi spune despre succesele înregistrate de Mobiasbancă în comparaţie cu alte companii subsidiare ale SG?

R.T.:
În primul rând, aş vrea să spun că Mobiasbancă este o companie subsidiară mică, faţă de alţi membri ai grupului. De exemplu, banca noastră a înregistrat un profit de 1,1 mil. euro în primul trimestru al anului 2012. Nu este un rezultat rău, dar această sumă pare mică în comparaţie cu profitul de câteva sute de milioane de euro înregistrat de SG.

În general, Mobiasbancă are succese destul de bune. Compania a reuşit să dubleze profitul net în primul trimestru al anului 2012 în comparaţie cu perioada similară a anului trecut şi acest rezultat vorbeşte despre potenţialul băncii. Mobiasbancă nu se numără printre primele 20 dintre cele 44 de companii subsidiare ale SG, dar ea înregistrează rezultate destul de bune în cea de-a doua jumătate a grupului. Lucrul cel mai important este că banca a înregistrat o creştere permanentă pe parcursul ultimilor 5 ani şi vom face tot posibilul pentru ca această tendinţă să continue.

Profit: ROA şi ROE sunt doi indicatori foarte importanţi care vorbesc despre profitabilitatea unei bănci. Cum arată aceşti indicatori la Mobiasbancă în comparaţie cu SG şi alte companii subsidiare?

R.T.:
Indicatorul ROE la SG a fost de 6,4% în primul trimestru al anului 2012, în timp ce la Mobiasbancă acesta a fost de 8,7%. Dar cel mai important lucru este că la Mobiasbancă ROE a crescut de la 5% în primul trimestru al anului 2011 până la 8,7% în primul trimestru al anului curent. Este o performanţă excelentă şi este un rezultat mult mai bun decât media în grupul de bănci de talia Mobiasbancă şi unul foarte bun în comparaţie cu SG şi alte companii fiice. Sperăm să menţinem acest nivel, deşi acest lucru nu este obligatoriu. Cel de-al doilea indicator, ROA, este la moment mai mare de 2% şi este, de asemenea, destul de bun.

 

Profit: Ce cotă de piaţă deţine în prezent Mobias-bancă şi cum credeţi că va evolua aceasta în viitor?

R.T.:
Mobiasbancă deţine o cotă de piaţă de circa 6%. În acelaşi timp, cota este mai mare pe segmentul de retail – între 7% şi 8% şi ceva mai mică pe segmentul corporativ – între 5% şi 6%. Dar noi suntem ambiţioşi şi dorim să majorăm cota de piaţă pe segmentul corporativ, cel puţin, până la 7-8%. Cât priveşte segmentul retail, strategia noastră este universală - dorim să stabilizăm baza noastră de clienţi şi să îmbunătăţim oferta specifică pentru creditele ipotecare în sectorul privat şi să lansăm câteva programe de conturi de economii, iar mai apoi oferta de mobile banking.

De asemenea, cred că nu suntem suficient de prezenţi pe segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii în comparaţie cu ambiţiile pe care le avem. După cum am menţionat deja, am dori să extindem reţeaua de filiale în toate regiunile ţării, punând accentul pe întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM).

Aş dori să menţionez faptul că Mobiasbancă este în proces de semnare a două noi linii de creditare cu BERD - una în valoare de 5 mil. euro pentru creditarea ÎMM, iar alta - în valoare de 3 mil. euro pentru sectorul energiei regenerabile. De asemenea, am debursat ultima tranşă de 5 mil. euro a unei linii de credit cu Banca Europeană pentru Investiţii pentru susţinerea businessului corporativ. Acest lucru demonstrează că scopul nostru este de a sprijini economia, şi nu doar întreprinderile mari, dar şi cele mici şi mijlocii.

Profit: Dar există cerere pentru asemenea credite?

R.T.:
Cred că sarcina noastră este de a încuraja cererea. Aceasta există, dar de multe ori proprietarii ÎMM nu sunt obişnuiţi să apeleze la serviciile băncii sau nu la cele ale Mobiasbancă. Anterior, am vorbit despre agresivitatea comercială a echipei şi aş vrea să accentuez acest aspect. Trebuie să atragem cât mai mulţi clienţi, care să vină la noi şi să ne explice proiectele lor. Acest lucru nu înseamnă că orice proiect va fi acceptat, dar, cel puţin, îi vom îndruma să ştie ce pot face.

De asemenea, am început să explic echipei Mobiasbancă faptul că noi trebuie nu doar să sprijinim proiectele înaintate de clienţi, dar uneori chiar să-i ajutăm să le elaboreze.

Recent, am făcut turul tuturor filialelor Mobiasbancă, deoarece consider că este foarte important să fii aproape de întreaga echipă nu doar de cei care lucrează în sediul central. Am adresat mai mult întrebări angajaţilor şi am observat că unii dintre ei au o abordare destul de conservativă – au lista documentelor pe care clientul trebuie să le prezinte şi respectă toate procedurile stipulate în regulament. Cred însă, că clientul trebuie îndrumat cum să pregătească această listă de documente, lucru care nu este deloc uşor.

Profit: Credeţi că angajaţii băncii au nevoie de traininguri suplimentare?

R.T.:
Cred că este mai degrabă vorba de comportament, curiozitate şi dorinţă decât de traininguri. Dar aş vrea să menţionez faptul că am întâlnit exact acelaşi comportament şi în alte state care au o cultură diferită şi un nivel de dezvoltare diferit de cel al Moldovei.

În Moldova există 3-4 sectoare principale de activitate şi noi intenţionăm să numim specialişti pentru fiecare dintre aceste sectoare pentru a răspunde la toate întrebările care pot apărea în procesul de pregătire a documentelor. Dar pentru aceasta este nevoie de o echipă cu spirit proactiv care să adreseze întrebări persoanelor potrivite.

Profit: Franţa este unul din principalii investitori străini din Moldova, iar asemenea companii ca Orange, Lafarge sau Société Générale operează cu succes pe piaţa moldovenească de mai mulţi ani. În opinia Dvs., ce trebuie să facă Moldova pentru a atrage mai mulţi investitori străini?

R.T.:
Sunt de acord că Moldova are multe avantaje, cum ar fi zonele economice libere sau costul redus al forţei de muncă. Însă acest lucru nu este de ajuns. Investitorii străini vor aprecia aceste avantaje, dar prima întrebare pe care o vor pune va fi: „Care este climatul investiţional?”, având în vedere printre multe altele şi calitatea sistemului judecătoresc. Cred că Moldova mai are încă multe de făcut la acest capitol. Aş putea da mai multe exemple de cazuri în care Mobiasbancă s-a confruntat cu decizii judecătoreşti destul de stranii…

Climatul investiţional mai înseamnă şi facilităţi administrative. Cred că situaţia a început deja să se îmbunătăţească la acest capitol, iar o dovadă în acest sens este perioada scurtă de timp de care a fost nevoie pentru a pregăti documentele pentru şederea mea aici. Sper foarte mult că situaţia mea nu a constituit doar o excepţie.

Un alt aspect de o importanţă crucială este costul resurselor energetice. Atât preţul la energia electrică, cât şi la gazul natural este foarte înalt în Moldova, iar ponderea acestora în costul final al oricărui produs este semnificativă.

Logistica este o altă problemă. Terminalul de la Giurgiuleşti este un exemplu foarte bun, însă nu este atât de uşor să te deplasezi de la Giurgiuleşti la Chişinău. Am făcut deja această călătorie cu automobilul şi aş vrea să spun că nu a fost deloc uşor. Sper că proiectul de reabilitare a acestei magistrale auto va fi finalizat în curând.

După justiţie, facilităţi administrative, logistică şi costul energiei, cel mai important lucru, în opinia mea, este forţa de muncă. Este minunat să ai forţă de muncă destul de ieftină pentru companiile internaţionale, dar nu sunt sigur că Moldova are capacitatea de a ţine specialiştii calificaţi în ţară. În timpul vizitelor în diferite regiuni ale ţării nu am văzut prea multe şcoli profesionale. Este minunat să avem absolvenţi care vorbesc 2, 3, 4 sau chiar 5 limbi străine şi sunt experţi în drept, economie, geografie etc. Dar nu sunt sigur că investitorii străini au nevoie anume de acest lucru.

Am să vă dau un exemplu. O companie franceză a venit în Moldova pentru a deschide aici o afacere. Am vizitat zona economică liberă şi am vorbit despre costul forţei de muncă. Investitorul francez a fost interesat de condiţiile oferite, dar când a declarat că are nevoie de 200 de angajaţi timp de trei luni, noi nu am avut un răspuns pentru el. La moment eu văd o discrepanţă între specialiştii pe care îi pregătesc universităţile şi cei de care au nevoie angajatorii. Majoritatea absolvenţilor doresc să fie manageri, iar majoritatea angajatorilor au nevoie de muncitori calificaţi. Această situaţie explică de ce studenţii moldoveni pleacă şi foarte puţini se întorc.

Aş vrea să menţionez faptul că, datorită crizei internaţionale, în următorii ani în Moldova nu vor veni prea mulţi investitori de talia companiilor Orange, Lafarge sau SG. Dar am putea atrage aici ÎMM din Franţa.

Noi am făcut deja primul pas în această direcţie şi la sfârşitul lunii iunie, în cooperare cu Camera de Comerţ moldo-franceză, Camera de Comerţ a RM, Ministerul Economiei şi Ambasada Moldovei la Paris, vom organiza o vizită la Toulouse pentru a prezenta ÎMM din Franţa oportunităţile care există în Moldova. Delegaţia va include şi reprezentanţi ai 2-3 companii moldoveneşti care îşi vor prezenta ofertele. În septembrie, intenţionăm să organizăm o misiune similară la Lyon. În cadrul acestor vizite vom încerca „să vindem Moldova”, deoarece europenii nu cunosc prea multe despre această ţară. Dacă aceste misiuni se vor solda cu succes, atunci vor urma şi altele.

SG a făcut deja acest lucru în Cehia. Am creat o structură dedicată lucrului cu ÎMM străine. În cazul Cehiei această iniţiativă a fost una de succes, deoarece către sfârşitul primului an de activitate existau deja circa 200 de investitori mici, care au venit din diverse ţări europene. Astăzi, trebuie să ne focusăm atenţia asupra companiilor mici, deoarece ele sunt mai flexibile şi pot fi atrase mai uşor decât cele mari.

 

Profit: Dvs. veniţi dintr-o ţară economia căreia este bazată pe sectorul privat. Moldova doar tinde spre acest lucru, iar la moment oficialii şi oamenii simpli au păreri împărţite despre necesitatea de a privatiza asemenea companii importante precum Banca de Economii sau Moldtelecom. În calitate de expert în sectorul financiar, credeţi că o asemenea ţară ca Moldova ar trebui sau nu să privatizeze Banca de Economii şi de ce?

R.T.:
V-am vorbit deja despre experienţa mea în Cehia. Primul lucru care mi-a atras atenţia la sosirea în Cehia a fost faptul că aici toate băncile de stat fuseseră privatizate. Am fost surprins, deoarece în toate statele în care lucrasem până atunci exista, cel puţin, o bancă de stat. Cu toate acestea, Banca Naţională a Cehiei administrează cu succes sectorul bancar printr-o guvernanţă potrivită şi acest model funcţionează.

Analizând situaţia din Moldova, eu aş spune „da” privatizării. Banca de Economii se confruntă cu anumite dificultăţi care se datorează, în opinia mea, nu doar managementului, dar şi situaţiei  generale  din ţară. În prezent, în Moldova există 14 bănci, plus companiile de leasing şi cele de microfinanţare. Apropo, chiar nu înţeleg cum asemenea jucători ca companiile de leasing şi cele de microfinanţare pot lucra în afara cadrului legal stabilit de BNM. Aceste companii nu respectă regulile stricte pe care noi le respectăm, iar acest lucru înseamnă concurenţă neloială, atâta timp cât şi ei oferă aceleaşi produse cum sunt creditele, de exemplu. 

Cred că este o perioadă propice pentru a privatiza Banca de Economii, Moldtelecom, precum şi, probabil, Air Moldova sau unele companii din sectorul energetic. Este mai bine să privatizezi atunci când companiile au o anumită valoare. Cu cât acest lucru va fi făcut mai devreme, cu atât mai bine pentru ţară.

Profit: Argumentul principal al celor care se opun privatizării este că în prezent profitul acestor companii se duce la stat, iar în cazul în care vor fi privatizate se va duce în buzunarul acţionarului străin.

R.T.:
Aş vrea să dau exemplul Société Générale. Desigur, acţionarul nostru principal este unul străin, dar noi achităm taxele în Moldova, nu în Franţa, şi pe parcursul ultimilor 5 ani nu am distribuit profitul. Noi spunem conducerii SG: „Misiunea noastră este de a dezvolta Mobiasbancă, din această cauză dorim să reinvestim veniturile noastre, sunteţi de acord?” În fiecare an răspunsul a fost unul pozitiv, ceea ce demonstrează că Société Générale crede în creşterea Mobiasbancă.

Este important că noi investim şi vom continua să investim în Moldova. În ziua în care vom considera că Mobiasbancă a atins nivelul şi mărimea pe care ne-o dorim pentru această ţară, probabil, ne vom gândi şi la distribuirea profitului. Dar înainte de aceasta toate taxele vor fi achitate în Moldova.

Aş vrea să menţionez faptul că în prezent Mobiasbancă are circa 700 de angajaţi moldoveni. Marea lor majoritate sunt persoane tinere şi instruite, care au acelaşi profil ca şi cei care părăsesc ţara. Dar graţie politicii noastre din domeniul resurselor umane în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei şi sprijinului oferit, ei trăiesc şi lucrează în Moldova. Sunt sigur că în cazul în care Banca de Economii va fi achiziţionată de un investitor străin, acesta va face acelaşi lucru – va fortifica banca şi va investi în echipă.

Profit: Ce vă impresionează la Mobiasbancă, în sistemul bancar din Moldova şi în ţara noastră în general? Dar ce v-a dezamăgit deja aici?

R.T.:
La capitolul dezamăgire, aşa cum am menţionat, este vorba de concurenţa neloială din partea companiilor de leasing şi a celor de microfinanţare.

Profit: Vedeţi un concurent puternic în persoana companiilor de microfinanţare?

R.T.:
Nu, deoarece acestea sunt mult mai mici decât băncile. Cu toate acestea, ele nu respectă regulile stricte pe care le respectă băncile, ceea ce înseamnă concurenţă neloială. Consider că Moldova are nevoie de bănci puternice şi profitabile. Numărul băncilor şi al companiilor de microfinanţare – peste 20 – este prea mare pentru o ţară ca Moldova. Când 10 jucători de pe piaţă se luptă pentru o tranzacţie, va câştiga cel care va fi mai agresiv şi va reduce cel mai mult din preţ. Dar, în cele din urmă, acest lucru este în defavoarea sistemului bancar şi, implicit, a clienţilor. Am spus deja că, pentru a sprijini creşterea economică, este nevoie de un sistem bancar puternic. O reducere prea mare de preţ va conduce la slăbirea poziţiei băncilor care nu vor fi în stare să sprijine potenţialul de creştere a clienţilor.

După cum am menţionat deja, am rămas impresionat de echipă, care este una plină de entuziasm şi gata să sară în ajutor. Îmi place foarte mult să lucrez cu o asemenea echipă.

De asemenea, am rămas plăcut impresionat de deschiderea de care dau dovadă autorităţile şi BNM. Am avut deja ocazia să mă întâlnesc cu Prim-Ministrul Vlad Filat, Ministrul Economiei Valeriu Lazăr, cu preşedintele şi vicepreşedintele BNM, Dorin Drăguţanu, Emma Tăbârţă şi Marin Moloşag. În pofida faptului că sunt nişte persoane foarte ocupate, ele au găsit timp pentru a ne întâlni, a ne ascultă şi încearcă să ne ajute, deşi înţeleg că acest lucru nu este întotdeauna uşor. Este pentru prima dată când simt acest sprijin atât de puternic într-o ţară şi acest lucru mă face să fiu şi mai optimist.■

 

Comentarii [18]

Comentariu
  • 19.06.2012 04:26:27 Andreia
    sunt impresionata de faptul ca pe un strain il doar atit de mult sufletul pentru Moldova. Ar trebui sa fie un exemplu pentru noi - sa fim si noi mai optimisti, sa credem mai mult in fortele proprii si poate cu ajutorul unor asemenea oameni ca dl Tekaia vor reusi sa facem din Moldova o a doua Elevetie
  • 20.06.2012 09:24:07 Nikolai
    A punctat foarte bine cauzele care ii fac pe investitori sa se gindeasca de doua ori inainte de a veni in Moldova. Reprezentantii guvernului ar trebui sa citeasca acest interviu si sa se intilneasca cit mai des cu asemenea oameni destepti - poate mai invata si ei ceva. Din pacate lor li se pare ca sunt cei mai destepti, stiu totul, dar in realitate sunt preocupati doar de ratingul si bunastarea lor. Poate intr-adevar ar trebui s aaducem la conducere citiva straini. Dl Tekaia ar putea fi un execlent ministru al finantelor!
  • 20.06.2012 08:02:10 Ioana
    Are un zimbet simpatic tipul:))).
  • 21.06.2012 10:00:48 Ion
    Odata se vede ca el, cum spun rusii - "belaia kosti"!
  • 21.06.2012 11:05:25 Alexandra
    Interesant cu ce se ocupa firma franceza care s-a aratat interesata de activitatea in Moldova? Nu cred ca nu puteau fi gasiti 200 de angajati timp de 3 luni. Foarte mult depinde de salariu. Dar sunt absolut de acord ca universitatile pregatesc manageri iar companiile au nevoie de muncitori calificati.
  • 21.06.2012 11:09:04 Cristi
    Pentru oficialii moldoveni nu este o problema sa se intilneasca cu investitorii straini - mai rau stau lucrurile atunci cind vine vorba de le satisface rugamintile. Dl Tekaia inca urmeaza sa se cobfrunte cu multe probleme in activitatea sa in Moldova. Am impresia ca la moment el poarta ochelari de culoare roz in ce priveste situatia din Moldova si eforturile depuse de autoritati. Acetes in scurt timp isi vor arata adevarata lor fata.
  • 21.06.2012 11:22:51 Paul
    as vrea sa citesc un interviu cu domnul la sfirsitul mandatului sau pentru a vedea pe cit sau schimbat parerile lui despre Moldova. Tare ar vrea ca ele sa se schimbe in bine dar imi este frica ca va fi invers.
  • 21.06.2012 11:26:58 Эрхар
    Новый менеджер говорит правильные вещи про молдавский рынок, но с учетом его опыта, который нельзя автоматически перекладывать на молдавский чернозем. И вот почему. Если бы в Молдове не было финансовых компаний, которые смело и дорого кредитуют и бизнес, и физических лиц, выдавая потребительские кредиты, то банки бы и дальше жировали, чувствуя, что у их клиентов нет никакой альтернативы. А так, благодаря финансовым компаниям, такая\ альтернатива есть, и что характерно, что с каждым годом она только набирает силу. Но что плохо, что их хотят подчинить и НКФР, и Нацбанк. Печально, что и первый и второй органы надзора и контроля подходят к финансовым компаниям как к банкам, с теми же требованиями и регламентами, хотя финансовые организации, в отличие от банков, не имеют привлеченных у населения ресурсов, и поэтому нет смысла так переживать за их возвратность. В финансовых организациях все риски ложаться на учредителей, которые доверили собственные активы для кредитования. И НКФР, и НБМ выступают как нахлебники, которые считают, что они созданы для контроля, и поэтому им все должны подчиняться. Если мы хотим развития, то финансовым организациям надо дать стимул для развития, и не контролировать, а главное, не лицензировать их деятельность. Француз со своей колокольни, в принципе, прав, зачем на рынке у банков под ногами ошиваются финансовые организации? Банк должен знать, чтоесли он отказал клиенту, то последнему, кроме как в другой банк, пойти больше нет к кому. Но, видимо, в Молдове такого не будет.
  • 21.06.2012 11:28:16 Симион
    Наобот, финансовые организации должны быть под крылом НБМ, который делает надзор бесплатно, а НКФР требует за это денег, прямым текстом заявляя, что мол дескать "нужны деньги на содрежания комиссии...". Нонсенс да и только!
  • 21.06.2012 11:34:20 Вероника
    Только в Молдове может быть такое, что орган государства, призванный надзирать за деятельностью того или иного сегмента рынка, просит, что там просит, требует, оплаты на его содержание?
  • 22.06.2012 08:37:25 Anca
    Cu ceva timp in urma eram categoric impotriva privatizarii Moldtelecomului si a BEM. Dar recent o cunostinta care lucreaza la o agentie de stat, o structura foarte mica in comparatie cu BEM sau Moldtelecom, si mi-a povestit ce mahinatii economice se fac acolo, cum se fura ca in codru, pe cit de defectuoasa este politica de cadre. Dupa aceasta si alte discutii, inclusiv si citirea acestui interviu m-au convins inca o data ca majoritatea institutiilor de stat trebuie privatizate. Explicatia ar fi simpla - moldvenii inca nu continua sa aiba mentalitatea sovietica - la colhoz pe dealul mare cine fuara acela are. Adica aceste bunuri napartin statului adica nimanui si deci se poate de furat.
  • 22.06.2012 02:50:57 Angajat al bancii
    Pot confirma ca noul presedinte al bancii noastre este un tip foarte de treaba, are multe idei noi, este foarte energic si optimist. A reusit deja sa cucereasca respectul multora.
  • 22.06.2012 03:26:53 MD
    De mai multe ori m-am intrebat de ce Mobias sau Eximbank, care au asemenea parinti bogati peste hotare, nu propun credite mai ieftine decit media pe piata? Sunt de acord ca pe de o parte aceasta ar inseamna politica de damping, dar pe de alta parte, eu ca client, vreau credite ieftine si accesibile, si ma intereseaza mai putin faptul daca se face sau nu damping.
  • 25.06.2012 08:56:03 Anca pentru MD
    Exista un adevar decind lumea - pentru cei care iau credite dobina este mare, iar celor care deschid depozite dobinda li se pare mica. cUM DE REZOLVAT DILEMA????
  • 03.07.2012 09:28:00 Aurel
    Nu trebuie sa mire faptul ca strainii vin in Moldova, mai ales in asemenea functii importante - ei primesc salarii mari, care sunt si mai mari comparativ cu preturile noastre, au cazare de cele mai multe ori gratuita iar locuintele din tara natala le dau in chirie si mai cistiga ceva bani in plus, vremea la noi este foarte frumoasa, fetele la fel. Deci doar avantaje.
  • 04.01.2013 12:31:14 hassina mahfoud
    tres contente que vous ayez réussi, vous avez tout le merite, vous etes a la hauteur de vos ambitions et de tous vos challenges, vous avez apporté bcp de bonne chose ici en algerie, honnorée d'avoir connue une personne aussi talentueuse.respect
  • 28.04.2013 03:59:13
  • 10.06.2014 07:06:38

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
22
Afişări de site:
2280408
Vizitori unici:
4728609

WebArt Pro