Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Injecţie pentru piaţa de capital

Alexandru TANAS | Piaţă & Acţiuni

Piaţa valorilor mobiliare din Moldova a fost supusă mereu criticilor, fiind considerată drept una nefuncţională. Cu toate acestea, piaţa funcţionează, oferind platformă şi condiţii pentru cei care vînd şi cei care procură acţiuni. Concomitent, piaţa valorilor mobiliare a avut întotdeauna rolul unei „oglinzi” în care se reflectă starea obiectivă a economiei naţionale, inclusiv insuficienţa instrumentelor financiare pe piaţa de capital. Drept reacţii la criticile aduse pieţei valorilor mobiliare, aceasta din urmă invoca argumentul că situaţia respectivă rezidă din starea economiei în ansamblu şi sugera emitenţilor că tranzacţiile la bursa de valori trebuie să fie efectuate în concordanţă cu procesele reale din economia naţională.

La începutul anului 2011, liniştea cu care s-au obişnuit participanţii profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare a fost perturbată de un nou proiect de lege cu privire la piaţa de capital, care a fost calificat de unii „superoptimişti” drept o „injecţie vitală”. Îmi permit să fac această comparaţie, pentru că se pretinde că, odată ce piaţa valorilor mobiliare din R.Moldova va primi această injecţie sub formă de lege nouă, piaţa  va învia imediat, se va maturiza, va atrage atenţia investitorilor autohtoni şi străini.          
 
Aşadar, a apărut proiectul noii legi, aceasta fiind „plămădită” în baza unor ingrediente europene, adică în conformitate cu directivele europene. Încercînd să ia cunoştinţă îndeaproape de acest document, participanţii profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare au fost şocaţi în sensul direct al acestui cuvînt. Dar, revenindu-şi, cei mai îndrăzneţi participanţi ai pieţei şi-au adus propriile contraargumente, încercînd să ajungă, astfel, cu mesajul lor la persoane cu funcţii de decizie pentru a le demonstra că fără transformări pozitive în economia naţională, noua lege, cît de perfectă ar fi aceasta, nu va înviora piaţa de capital şi, cu atît mai mult, nu o va face mai atractivă pentru investitori. Argumentele invocate însă se loveau de un zid de neînţelegere, iar uneori – chiar şi de asemenea afirmaţii odioase ale funcţionarilor, precum că neadoptarea noii legi ar fi o încercare de a perturba procesul de integrare europeană a R.Moldova.      
 
Piaţa de capital din Moldova

Efectele crizei financiare internaţionale au fost resimţite în toate sectoarele economice ale R.Moldova, inclusiv pe piaţa de capital. În condiţiile unei pieţe limitate, consecinţele au fost majore şi s-au resimţit în scăderea activităţii de tranzacţionare a valorilor mobiliare existente.

În consecinţă, piaţa financiară internă a reacţionat în concordanţă cu tendinţele manifestate pe pieţele financiare externe. Astfel, volumul tranzacţiilor bursiere în anul 2009 a scăzut cu 86% faţă de anul precedent.

Deşi în anul 2010 valoarea tranzacţiilor de circa 268 mil. lei a manifestat o creştere de circa 90% faţă de anul 2009, s-a înregistrat totuşi o valoare de aproape cinci ori mai mică decît cea aferentă celui mai productiv an din istoria pieţei bursiere (a. 2007).

Lichiditatea redusă a pieţei de capital are ca efect predominarea tranzacţiilor extrabursiere asupra celor bursiere. Astfel, conform estimărilor, în ultimii 10 ani, ponderea medie a tranzacţiilor extrabursiere din totalul tranzacţiilor constituie circa 55%. Adîncirea fenomene-lor negative pe piaţa de capital au implicat şi reducerea vizibilă a numărului de investitori activi.
Evoluţiile pieţei bursiere locale din ultimii ani sugerează că piaţa de autohtonă capital se află în faţa unei noi tendinţe de lungă durată, condiţionată însă de o multitudine de factori care pot influenţa dinamica pieţelor, factori care ţin de evoluţia fenomenelor şi proceselor interne şi internaţionale.

Aceste afirmaţii generale ne indică asupra faptului că piaţa bursieră, care constituie baza pieţei de capital necesită să fie dezvoltată. Despre soluţiile, precum şi despre prognozele de dezvoltare a pieţei în perioada imediat următoare şi într-o perspectivă mai îndepărtată corespondentul Profit a discutat cu Preşedintele Consiliului Bursei de Valori Serghei CEBOTARI, care este şi vicepreşedintele BC „Moldova-Agroindbank” SA.  
 
Problemele pieţei de capital  

Profit: Domnule Cebotari, înţelegem cu toţii că piaţa moldovenească de capital are nu numai o singură problemă majoră. Problemele pot fi divizate în cele de ordin intern şi de ordin extern. Le puteţi descrie mai detaliat?

Serghei Cebotari:
Printre cele de ordin intern, aş dori să menţionez  numărul redus de emitenţi şi lipsa diversificării instrumentelor financiare. Problemele de ordin extern ţin de nivelul de dezvoltare şi deschidere economică a ţării şi de atragere a investiţiilor străine. Dacă ne referim la problemele interne, atunci este evident că piaţa este deja formată, în mare parte, la acest capitol, iar promovarea pieţei se poate baza, în special, pe modificările de preţuri ale valorilor mobiliare tranzacţionate la bursă. În acelaşi timp, participanţii pieţei nu pot coordona problemele de ordin extern, deşi rolul lor de motor al dezvoltării pieţei de capital din Moldova este unul foarte important.

Profit: Ce zice statistica bursieră, în ce mod reflectă ea capitalizarea tranzacţiilor la bursă?

S.C.
: Conform calculelor Agenţiei de rating şi estimare „Estimator-VM” S.A., capitalizarea bursieră a constituit, la finele anului 2010, 12.8 mlrd. lei. Capitalizarea bursieră a crescut faţă de anul 2009 cu 3,82%. Capitalizarea primelor zece companii, sau 1% din totalul companiilor  admise la bursă, constituie peste 5 mlrd. lei sau circa 40% din capitalizarea totală.

Profit: Cum caracterizează acest fapt piaţa autohtonă?

S.C.:
Specialiştii înregistrează un grad semnificativ de concentrare a potenţialului tranzacţiilor bursiere şi, drept rezultat, creşterea variabilităţii pieţei bursiere. În rezultatul concentrării substanţiale a pachetelor de acţiuni, puterea de decizie a acţionarilor minoritari în cadrul adunărilor generale, inclusiv la plata dividendelor, este aproape de zero. Prin urmare, această situaţie poate afecta şi preţul valorilor mobiliare în tranzacţii.

O problemă semnificativă, care reduce din capacitatea şi potenţialul de dezvoltare a pieţei interne de capital, este creşterea gradului de concentrare a proprietăţii societăţilor pe acţiuni, ale căror valori mobiliare, la moment, sînt unicele care se tranzacţionează pe piaţa bursieră din Moldova. Potrivit unor studii locale (Estimator VM), la circa 75% din societăţi controlul este concentrat la 1, 2 sau 3 acţionari. O consolidare a pachetelor de acţiuni mai mare de 50% se înregistrează la circa 87.95% societăţi. Acest grad înalt al consolidării controlului în cadrul societăţilor pe acţiuni ne indică asupra unei eventuale finalizări a procesului de formare a proprietarilor corporativi pe piaţa de capital din Moldova.

Profit: Să înţelegem că, în realitate, indicele capitalizării bursiere este format de o duzină de societăţi mari?

S.C.
: Ponderea după valoarea capitalizării bursiere a acţiunilor deţinute de acţionarii semnificativi constituie 86.5%. Capitalizarea bursieră a acţiunilor consolidate se ridică la circa 12.8 mlrd. lei în anul 2010. La rîndul său, ponderea după valoarea capitalizării bursiere a acţiunilor deţinute de acţionarii minoritari constituie doar 13.5%, cu o valoare absolută de peste 1.73 mlrd. lei. Astfel, printr-o aproximare cu o probabilitate mare putem considera că potenţialul preponderent al pieţei bursiere, din tranzacţiile cu acţiuni, constituia în 2010 circa 1.73 mlrd. lei sau 103.5 mil. euro, iar după numărul de tranzacţii, circa 65 de tranzacţii pe zi.

În anul 2010, acest potenţial a fost fructificat într-o proporţie de circa 15,5%. Chiar şi în anii cu cel mai mare volum al tranzacţiilor bursiere din istoria bursei interne (2007, 2008), potenţialul de la acel moment a fost realizat în proporţie de 90%.

Profit: Ce concluzii putem trage?

S.C.:
Toate aceste informaţii cantitative ne indică asupra faptului că piaţa locală de capital, în special pe sectorul acţiunilor corporative, a ajuns la maturitate. Astfel, este necesar să fie găsite posibilităţi de dezvoltare şi a altor instrumente financiare alternative care să contribuie la menţinerea şi creşterea viabilităţii tranzacţiilor bursiere.

Profit: Pe cît de corect ar fi să constatăm că piaţa bursiera a R.Moldova nu valorifică nici potenţialul minim existent?

S.C.:
Un argument în plus că piaţa internă de capital este limitată ne demonstrează şi faptul că, acum 12 ani, adică la sfîrşitul anilor 90, infrastructura pieţei locale de capital era considerată ca fiind una dintre cele mai dezvoltate din spaţiul CSI. Teoretic, urma să se înregistreze o dezvoltare şi un interes pentru această piaţă. Însă nu s-a întîmplat nimic. Dimpotrivă, disponibilul pieţei s-a redus, pe unele sectoare chiar esenţial.

Profit: Dacă ne referim la cauzele care au condus la limitarea pieţei bursiere, care sînt acestea, în primul  rînd: lipsa unor noi emitenţi consistenţi sau reprezentativitatea insuficientă a actualilor emitenţi în sectoarele de bază ale economiei?

S.C.:
R.Moldova nu are foarte multe companii mari, iar cele existente, de exemplu, cele din domeniul energetic şi al
telecomunicaţiilor, au un capital concentrat şi nu se tranzacţionează pe piaţa bursieră. Noi nu avem impuneri legislative referitoare la limitarea participării investitorilor în capitalul acestor entităţi. De aceea, urmînd scopul dezvoltării pieţei interne de capital (aceste companii dispuneau şi dispun de capacităţi economice substanţiale, care pot atrage interesul pentru investitori), am putea include anumite prevederi care să se refere la faptul că o anumită cotă din capital să fie expusă publicului spre circulaţia liberă pe piaţa de capital.

Prin urmare, capitalul nu a fost foarte bine structurat, concentrarea pachetelor de acţiuni este destul de semnificativă şi nu putem inventa companii ca să salvăm bursa. Această situaţie poate fi considerată drept o cauză a reducerii frecvenţei ofertelor publice, precum şi a interesului pentru valorificarea altor instrumente financiare, inclusiv unele derivate.


Profit: Din spusele Dumneavoastră reiese că factorii macroeconomici, şi în special, de atragere a investiţiilor străine, sînt decisivi?

S.C.:
Absolut corect. Piaţa trebuie să fie atractivă pentru potenţialii investitori, oferindu-le exemple concrete de investire avantajoasă a activelor (mari şi mici) în valori mobiliare corporative ale emitenţilor autohtoni.

Profit: Ce posibilităţi de dezvoltare a pieţei de capital există în Moldova? Poate sînt anumite soluţii, care ne stau la îndemînă şi nu necesită mari eforturi financiare, ci doar o administrare de piaţă?

S.C.:
În viziunea mea, pentru a redresa situaţia, este necesar ca toţi, inclusiv autorităţile de supraveghere, să conştientizăm situaţia dificilă în care se află piaţa de capital şi să depunem eforturi comune pentru a o îmbunătăţi. Deoarece există soluţii pe care alţii le-au implementat cu succes în pieţele de origine, aici mă refer, în primul rînd, la pieţele dezvoltate, care au reuşit să-şi construiască în zeci sau chiar sute de ani, pieţe ce funcţionează incredibil de bine.

Pe de alta parte, avem şi exemplele unor ţări care au pornit incursiunea spre economia de piaţă concomitent cu R. Moldova şi au atins rezultate incredibile. Exemplul Poloniei este suficient de elocvent în acest sens. Printr-o dezvoltare bine gîndită a pieţei, cu implicarea tuturor instituţiilor, acest proces fiind corelat şi cu expansiunea economică a ţării şi încrederea acordată investitorilor străini, prin deschidere externă, Bursa din Varşovia a reuşit să devină un pol de interes în Europa Centrală şi de Est.

Profit: Poate ar fi oportun să recurgem la utilizarea resurselor administrative şi cu ajutorul acestora să începem să reducem din concentrarea pachetelor de acţiuni, legiferînd obligaţia de a tranzacţiona o cotă anumită de acţiuni pe piaţa valorilor mobiliare?

S.C.:
Într-adevăr, o soluţie de relansare a tranzacţiilor bursiere ar constitui reducerea din evoluţia procesului de concentrare a pachetelor de acţiuni prin implementarea unor prevederi legislative în acest sens. Exemplu poate servi experienţa unor pieţe care au înregistrat succese privind dinamica pieţei de capital. Ca reper poate servi Polonia, unde una dintre condiţiile de admitere a acţiunilor spre tranzacţionare la Bursa de Valori din Varşovia, înscrise în regulamentul bursei, ţine de faptul că 25% din totalul acţiunilor expuse în cererea de înregistrare la bursă, trebuie să aparţină acţionarilor care, individual, nu deţin mai mult de 5% din acţiunile cu drept de vot.

Profit: Această soluţie ar putea fi numită cu alte cuvinte drept „o diluare forţată şi permanentă a sîngelui acţionarilor emitenţilor cu mici doze proaspete de plasmă din partea noilor acţionari”?   

S.C.:
Corect. Bursa, prin elaborarea de produse speciale, precum şi autorităţile ar trebui să se concentreze pe atragerea de noi emitenţi, de noi oferte publice, concomitent cu crearea de produse şi identificarea tranzacţionării pe piaţa reglementată a instrumentelor financiare derivate. Lista emitenţilor admişi la tranzacţionare pe piaţa reglementată ar putea fi extinsă cu numărul semnificativ de emitenţi neînregistraţi la bursă, prin diferite posibilităţi de atragere, de exemplu, prin crearea unei platforme alternative.

Profit: Ce aveţi în vedere?

S.C.:
Printre societăţile neînregistrate la bursă se plasează şi un şir de societăţi pe acţiuni cu potenţial economic semnificativ, care ar putea contribui la valorificarea pieţei de capital. În prezent, la Bursa de Valori din Moldova sînt admise spre circulaţie 1022 societăţi pe acţiuni sau circa 52% din societăţile considerate active. Conform informaţiilor Camerei Înregistrării de Stat a R.Moldova, în prezent sînt înregistrate circa 5 mii de societăţi pe acţiuni, dintre care 1960 au prezentat rapoarte financiare, care pot fi considerate societăţi pe acţiuni active.

Profit: În curînd, îşi va lansa activitatea Bursa de Valori din Chişinău. Ce părere aveţi despre crearea acesteia?

S.C.:
Salut intenţia fondatorilor acesteia şi consider că, graţie celei de-a doua burse, pieţei de capital îi va fi dat un nou imbold de dezvoltare, or noi cu toţii dorim să vedem piaţa de capital matură şi viabilă.    

Sînt convins că acest nivel al pieţei poate fi atins doar prin intermediul soluţionării complexe a problemelor, principala fiind dezvoltarea stabilă şi durabilă a economiei, deschiderea sa maximă şi, cel mai important, îmbunătăţirea climatului investiţional, ceea ce va face piaţa noastră de capital atractivă pentru investitorii străini şi locali. Iar apariţia a încă unui teren pentru tranzacţii de vînzare-cumpărare a acţiunilor este salutabilă şi pentru că aceasta conduce la amplificarea concurenţei, care va stimula dezvoltarea pieţei de capital. Totuşi cel mai important la etapa actuală este nu atît lipsa de terenuri pentru vînzare-cumpărare, cît fluxul de investiţii în econo-mie şi capitalizarea pieţei.      

Profit: Cît de curînd am putea să ne aşteptăm la plasarea IPO de către companiile moldoveneşti pe pieţele internaţionale, ceea ce ar putea să caracteri-zeze în termeni pozitivi piaţa autohtonă?

S.C.:
Evident, în R.Moldova există companii care sînt în stare să se împrumute în străinătate prin intermediul plasării IPO. Dar şi aici există unele probleme. Să zicem că ratingul acelei societăţi prospere pe acţiuni apriori nu poate fi mai înalt decît ratingul ţării în gene-ral, pe care, apropo, Moldova nici măcar nu-l are. Acesta este unul dintre factorii care influenţează direct condiţiile de plasare şi care este foarte important pentru cei care organizează tranzacţiile IPO.  Ţin să menţionez că, odată ce au ieşit pe piaţa financiară internaţională deschisă, companiile deja au un şir de avantaje importante, inclusiv atragerea capitalului, nivelul de cunoaştere a companiei de către potenţialii investitori. Iată de ce consider că IPO reprezintă pentru mai multe companii locale o sarcină interesantă, actuală şi de perspectivă. Cunosc emitenţi în Moldova care şi astăzi se pot lansa pe pieţele financiare internaţionale. Însă aceasta este o altă temă amplă de discuţie, care necesită o dezbatere specială pe paginile revistei „Profit”.    
           
Noua lege a pieţei de capital

Dezvoltarea dinamică şi o înviorare a pieţei de capital este legată de mulţi cu necesitatea reformării pieţei valorilor mobiliare, preluării unor practici testate şi verificate în timp în ţările cu economii dezvoltate. În acest scop, în Moldova, în ultima perioadă de timp, a fost elaborat un şir întreg de proiecte de acte legislative şi normative care urmăresc obiectivul dezvoltării pieţei, alinierii acestuia la nivelul unor pieţe mature.        

În marea lor majoritate, toţi cei care au vreo atitudine la piaţa de capital din R.Moldova sînt interesaţi în dezvoltarea, maturitatea şi atractivitatea acesteia pentru investitorii străini şi locali. Ideea de maturizare a pieţei este una larg răspîndită, ce apare de multe ori în comentariile analiştilor, brokerilor, investitorilor, emitenţilor şi autorităţilor.  

Profit: În opinia Dvs., ce înseamnă această maturizare a pieţei de capital?

S.C.:
Desigur, o serie de elemente obiective şi numai o lege modernă: reglementări corelate cu cele de pe alte pieţe, o structură de emitenţi reprezentativă pentru economie, creşterea rolului pieţei primare, creşterea ponderii investitorilor instituţionali, o gamă completă de instrumente, indicatori cantitativi, precum capitalizarea sau valoarea tranzacţiilor ş.a. Cel mai important este că toate acestea trebuie privite şi analizate ca un tot întreg şi nu sub formă individualizată, deoarece combinarea perfectă ulterioară nu va da roadele aşteptate sau chiar poate fi imposibil de realizat.

Profit: Nu vi se pare că realizarea scopului proiectului de Lege cu privire la piaţa de capital, de creare a unei infrastructuri moderne şi de creştere a capacităţii pieţei de capital, prin prisma transformării acesteia într-un instrument eficient de atragere şi redistribuire a investiţiilor, este de neconceput fără o dezvoltare dinamică a potenţialului economic al ţării?

S.C.:
Nu este suficient să dispunem doar de o lege modernă şi racordată la directivele europene. Este ne-cesar să existe o economie dezvoltată, care să genereze fluxuri financiare respective de capital, să existe condiţii favorabile atît economice, cît şi politice pentru atragerea investiţiilor străine, care, conform analizelor realizate, se află într-o corelaţie directă şi strînsă cu variaţia tranzacţiilor bursiere.

Să presupunem că vor exista sub formă scrisă toate tipurile de instrumente financiare (acţiuni, obligaţiuni, unităţi de fond, futures, options etc.) descrise în proiectul de lege, deşi unele sînt accesibile şi în baza legii în vigoare cu privire la piaţa valorilor mobiliare. Însă pentru ca ele să funcţioneze, nu este necesar să existe numai o platformă de tranzacţionare modernă, ci, în primul rînd, o infrastructură elevată şi inteligentă a businessului. Este nevoie să existe premisele de bază pentru ca aceste instrumente să fie aplicabile în practică, să existe o conjuctură economică atractivă cu toate componentele dezvoltate ale afacerii.

 


Profit: Una dintre prevederile proiectului de lege, destul de importantă, este cea referitoare la recapitalizarea substanţială a instituţiilor principale ale pieţei de capital, şi anume, operatorii de piaţă (bursa), depozitarul central, societăţile de investiţii. Cît de oportună este această cerinţă acum, cînd piaţa funcţionează mai mult teoretic decît practic, fapt legat de potenţialul economiei şi businessului?

S.C.:
La prima vedere, este apreciată această intenţie, deoarece capitalizarea este motorul dezvoltării entităţii, întăririi capacităţii pieţei şi creşterea încrederii clienţilor. Însă capitalizarea trebuie racordată bine  cu potenţialul pieţei şi al businessului realizat de entitate.

Un exemplu elocvent de dependenţă a pieţei de capital de performanţele economice ale ţării servesc şi unele analize comparative. Malta are o populaţie de circa 9 ori mai mică decît R.Moldova şi o suprafaţă de peste 107 ori mai mică. Deşi este o ţară dependenţă de comerţul extern şi care produce numai 20% din produsele alimentare necesare pieţei, PIB pe cap de locuitor în Malta constituie peste 23 mii USD, adică de peste 12 ori mai mare decît în Moldova, în timp ce valoarea tranzacţiilor bursiere constituiau în anul 2009 peste 25 mil. euro sau de peste 2,7 ori mai mare decît pe piaţa locală.

Conform unor estimări preventive, în 2010, valoarea tranzacţiilor bursiere de pe piaţa moldovenească constituia circa 50% din tranzacţiile pieţei malteze. Prin urmare, putem constata că dezvoltarea economică, nivelul de deschidere a pieţei, condiţiile atractive ale investiţiilor străine constituie criteriile de bază ale dezvoltării pieţei de capital.

Profit: Cu alte cuvinte, chiar şi în condiţiile creării unui teren performant de activitate a pieţei cu toate atributele de rigoare, nu se va accelera dezvoltarea pieţei locale de capital, dacă nu va exista o creştere a performanţelor economice ale ţării?

S.C.:
Cea mai modernă infrastructură a pieţei de capital, care să includă posibilităţi reale de creare a investitorilor instituţionali, asigurarea unui cadru logistic performant, similar ţărilor europene, nu va putea accelera dezvoltarea pieţei locale de capital, dacă nu va exi-sta interes pentru această piaţă, nu va exista o creştere a  economiei ţării privite sub aspect global, o deschidere masivă a atragerii investiţiilor străine, o stabilitate şi o orientare politică pe termen lung şi, nu în ultimul rînd, o îmbunătăţire a situaţiei sociale. Trebuie să chibzuim şi să înţelegem, că reformarea oricărui sector în Moldova, trebuie pornită de la premisa că piaţa internă este destul de limitată, iar deschiderea externă este locomotiva performanţelor ţării şi, ca urmare, a pieţei de capital.

Profit: Şi totuşi ar fi interesantă opinia  Dvs.  despre potenţialul pieţei de capital din Moldova şi cerinţele obligatorii pe care le va înainta noua lege faţă de participanţii pieţei.

S.C.:
Operatorii de piaţă (bursa) şi depozitarii centrali vor trebui să dispună iniţial de un capital reglementat de circa 10 ori mai mare decît la moment (625 mii euro la un an de la data intrării în vigoare a legii şi 2,5 mil., peste 7 ani), dar cu capacitatea de asimilare foarte redusă.

Profit: Activitatea acestor structuri este specifică, în primul rînd, pentru că de ele depinde foarte puţin volumul tranzacţiilor cu valorile mobiliare la bursă.  

S.C.:
Produsele promovate de către ele nu sînt simila-re unei activităţi de producţie şi de servicii clasice. Aceste instituţii oferă platformă sau teren pentru realizarea tranzacţiilor. Cred că în momentul în care tranzacţiile la bursă vor avea o creştere constantă, fapt care depinde de nivelul de dezvoltare a economiei, de fluxul de investiţii străine directe şi de gradul de concentrare a pachetelor de acţiuni, în condiţiile existenţei unei burse sau depozitar modern, cu un capital performant şi cu cele mai dezvoltate sisteme de tranzacţionare şi decontare, scopul de bază al legii nu va fi realizat.

Prin urmare, capitalizarea acestor instituţii este bine venită, însă acest proces este necesar de a fi corelat cu potenţialul pieţei de capital. Una dintre metode ar fi recapitalizarea treptată a acestor instituţii în concordanţă cu anumite niveluri valorice de dezvoltare a tranzacţiilor bursiere. Altfel, interesul proprietarilor pentru aceste instituţii va fi unul redus, deoarece orice investiţie este realizată în scopul recuperării sale  într-o anumită perioadă. În cazul acestor instituţii, capacitatea de absorbţie este foarte redusă şi, în mare parte, nu depinde de calitatea produsului şi de promovarea lor, ci de alţi factori externi, care nu pot fi administraţi şi controlaţi cu ajutorul chiar şi al celei mai performante legi.

Pe lîngă aceste elemente concrete, maturizarea pieţei de capital trebuie sa fie însoţită însă şi de elemente mai puţin cuantificabile (măsurabile, adică de interpretare prin cifre). Mă refer la anumite schimbări de mentalităţi şi atitudini în ceea ce priveşte investiţiile financiare, atît la nivel de participanţi, cît şi de consumatori, astfel, avem nevoie de educaţie, de tradiţii. În primul rînd, anume asupra acestor aspecte trebuie să ne concentrăm, deoarece ne vom trezi cu o lege modernă, dar fără posibilitatea de valorificare a posibilităţilor sale.

Avantajele proiectului de lege

Legea oferă posibilitatea apariţiei investitorilor instituţionali, şi anume, a organismelor de plasamente colective, fonduri de pensii, care vor contribui la apariţia soluţiilor alternative de economisire, atrăgînd în mod public resurse financiare semnificative din partea persoanelor fizice şi juridice. Aceste instituţii pot constitui motorul dezvoltării instrumentelor financiare şi, respectiv, al pieţei de capital.

În condiţiile în care dezvoltarea tranzacţiilor bursiere, după cum am menţionat, depinde de unii factori indirecţi de conjuctură economică, atunci reducerea concentrării în continuare a portofoliilor de acţiuni este un remediu care poate fi controlat prin intermediul actelor legislative. Astfel, pe de o parte, în condiţiile în care autoritatea de supraveghere nu tratează altfel, este apreciată intenţia prevederilor proiectului de lege referitoare la faptul că în scopul reducerii posibilităţii de concentrare a pachetelor de acţiuni, creşterii fluxurilor tranzacţionale, lichidităţii pieţei, proiectul de lege prevede că, pentru admiterea acţiunilor la bursă, va fi necesar ca o cotă semnificativă a acţiunilor să fie distribuită publicului larg, adică free float, care va fi stabilit, probabil, de regulile pieţei reglementate sau autorităţii de supraveghere. Însă prin aceste prerogative se va reuşi soluţionarea doar parţială a problemei concentrării pachetelor de acţiuni, deoarece, pe de altă parte, proiectul de lege stipulează că acţionarii minoritari, la cererea acţionarului care deţine, cel puţin, 90% din capital, vor fi obligaţi să vîndă la un preţ echitabil valorile mobiliare deţinute. Prin urmare, se va menţine şi va continua, în anumite situaţii, principiul concentrării proprietarilor.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 29.12.2014 03:33:14
  • 09.10.2016 01:39:11
  • 10.01.2017 05:32:45
  • 11.01.2017 01:04:13

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
15
Afişări de site:
2506624
Vizitori unici:
5313421

WebArt Pro