Profit: Dle Ciocan, cum apreciaţi noua componenţa a CEC şi care este atmosfera de colaborare în cadrul Comisiei, ţinînd cont de faptul că membrii acesteia reprezintă formaţiuni politice diferite?

Iurie Ciocan: Pentru început, aş vrea să precizez că, deşi membrii CEC au fost nominalizaţi pentru aceste funcţii de partidele parlamentare diferite, aceasta nu înseamnă că ei au fost delegaţi pentru a reprezenta interesele acestor partide.
Nominalizarea este prevăzută în lege, prin urmare partidele parlamentare au dreptul să facă acest lucru. Şi atît. Eu sper că toţi colegii mei au înţeles la fel de bine acest lucru. Tot ce am făcut pînă acum, am făcut bazîndu-ne pe lege şi nu pe interesul politic. În ceea ce priveşte componenţa Comisiei, aceasta este formată din persoane competente, cu experienţă în domeniul electoral şi pregătite să facă faţă tuturor provocărilor.

Profit: Totuşi factorul politic se simte sau nu în cadrul CEC?

I.C.: Nu, şi credeţi-mă că nu aş admite acest lucru. Noi acţionăm în strictă conformitate cu spiritul legii, fără careva imixtiuni din exterior, inclusiv de ordin politic. Eu am refuzat orice contacte cu partidele politice şi am rugat şi colegii mei să facă acelaşi lucru.

Profit: Alegerile locale din 5 iunie reprezintă primul test pentru noua componenţă a CEC. Este aceasta pregătită să facă faţă situaţiei?

I.C.: În activitatea Comisiei sîntem ghidaţi strict de lege, prin urmare în aplicarea legii nu avem prea mare spaţiu de manevră. Reieşind din faptul că fiecare procedură are anumite termene de executare şi că toate procedurile sînt descrise în lege, noi nu avem decît să executăm toate aceste prevederi. În cadrul discuţiilor putem doar constata anumite momente care ni se par corecte sau incorecte. Acestea sînt însă doar percepţiile noastre individuale pe care nu le facem publice, ci le notăm pentru recomandări ulterioare la ajustarea legislaţiei.

Profit: În baza căror principii vor fi create organele electorale teritoriale?

I.C.: Codul electoral descrie clar cum sînt constituite organele electorale în teritorii. Dreptul de a nominaliza candidaturi la nivel de raion şi municipiu îi revine administraţiei publice locale, judecătoriilor de sector şi partidelor politice. În cazul în care numărul acestor persoane este insuficient, diferenţa se completează din registrul funcţionarilor electorali deţinut de Comisia Electorală. La capitolul partidelor politice, Codul menţionează expres că este vorba doar de partidele politice prezente în Parlament. Prin urmare, la moment, patru partide sînt în drept să delege doar cîte o persoană în fiecare birou electoral, indiferent de mărimea fracţiunii parlamentate. Potrivit Codului electoral, cu 25 de zile înainte de alegeri birourile electorale trebuie să fie deja constituite, ceea ce în cazul alegerilor din 5 iunie va însemna data de 10 mai.

Profit: În opinia Dvs., care sînt cele mai mari probleme cu care ar putea să se confrunte CEC în cadrul actualelor alegeri locale?

I.C.: În primul rînd, este vorba de un număr destul de mare de persoane care şi-au înaintat candidaturile pentru funcţiile de primar, consilieri locali, raionali sau municipali. În linii generale, avem circa 12 mii de funcţii vacante de consilieri locali, 1100 funcţii de consilieri raionali şi municipali şi 898 de funcţii de primari. Ţinînd cont de faptul că pentru unele funcţii candidează şi cîte 10-15 persoane, iar partidele politice înaintează liste de candidaţi pentru consilieri, numărul total al candidaţilor depăşeşte cifra de 100 mii de persoane. În spatele fiecărei persoane stă şi un anumit interes, pe care aceasta încearcă să-l promoveze. Aici este, de fapt, cea mai mare provocare pentru noi – să încercăm să încadrăm toate aceste interese în limita legii şi să creăm condiţii legale şi egale pentru toţi cei care participă la alegeri.

Plus la aceasta, vom asigura activitatea electorală prin intermediul a 21 400 de persoane, care sînt funcţionari electorali. Toţi aceşti funcţionari sînt instruiţi, în acest scop fiind editate manuale pentru fiecare nivel al structurii organelor electorale. Prin urmare, şi instruirea acestor persoane constituie, de asemenea, o provocare pentru noi.

Profit: Cîte secţii de votare vor fi deschise pe teritoriul R.Moldova?

I.C.: Aproximativ 2000 de secţii de votare. Specificul alegerilor locale constă în faptul că de această dată nu vor fi deschise birouri electorale în afara ţării. Sub aspect organizatoric, între alegerile parlamentare şi cele locale este o diferenţă considerabilă. Dacă alegerile parlamentare se organizează în baza unei singure circumscripţii - R.Moldova şi există un singur punct unde se înregistrează candidaţii – Comisia Electorală, atunci în cazul localelor avem 898 de primării, ceea ce înseamnă că avem şi 898 de puncte unde se înregistrează candidaţii pentru funcţia de primar, consilieri locali, raionali sau municipali.

O latură caracteristică a alegerilor locale este că în fiecare localitate există buletinul său, care nu se repetă cu cel din satul vecin. Din aceste considerente alegerile locale sînt şi mai scumpe. De exemplu, dacă la ultimele alegeri parlamentare am planificat 42 mil. lei şi am folosit doar 35 mil., pentru alegerile din 5 iunie am planificat 58 mil. lei. Faţă de alegerile din anul 2007, actualele alegeri sînt cu peste 20 mil. lei mai scumpe din cauza majorării costurilor din ultimii patru ani.

Profit: Ţinînd cont de experienţa anterioară, în satul Corjova, din stînga Nistrului, va fi deschisă o secţie de votare?

I.C.: La Corjova a fost deja constituit Consiliul de circumscripţie şi organul electoral, iar procedura de depunere a actelor a demarat la fel ca şi în celelalte localităţi. În rest, urmează să vedem dacă va fi sau nu posibil să organizăm acolo alegeri pe 5 iunie. Cu cît mai mult ne vom apropia de ziua alegerilor, cu atît mai clară va fi situaţia în acest sens. Evident că, în primul rînd, se va ţine cont de securitatea cetăţenilor.

Profit: Cum decurg lucrurile la capitolul implementării Registrului electronic?

I.C.: În presă s-a vehiculat nu o singură dată că noi am fi împotriva implementării Registrului electronic, ceea ce reprezintă o abordare diletantistă şi departe de realitate. Noi deţinem deja acest registru electronic, însă modificarea pe care am solicitat-o în faţa Parlamentului ţine de amînarea implementării acestuia în practică. Subiectul acestei modificări este responsabilitatea pentru listele electorale. Atît timp cît listele sînt întocmite de primării, urmează ca şi responsabilitatea să le revină celor care întocmesc listele. Modificările aprobate anul trecut în Codul electoral pentru alegerile din 2011 transferau această responsabilitate de la primării, care compilează listele electorale, către CEC, ceea ce ni se pare total incorect şi nejustificat. Noi nu sîntem în stare să ne asumăm responsabilitatea pentru calitatea acestor liste. Este normal ca cei care compilează listele să-şi asume şi responsabilitatea pentru calitatea lor.

Prin urmare, evidenţa electronică a alegătorilor noi deja o avem. Urmează cea de-a  doua fază de implementare a proiectului „Sistemul informaţional automatizat de stat alegeri”, care constă în asigurarea accesului on-line la cele 2000 de birouri electorale către această bază de date. Ceea ce înseamnă că trebuie să avem, cel puţin, patru mii de calculatoare, cîte două pentru fiecare birou electoral şi, respectiv, unul sau doi operatori. Cea de-a doua fază a proiectului o vom testa din nou pe 5 iunie în sectorul Centru al capitalei, unde în mod electronic vom ţine evidenţa participării la vot. Atunci cînd vom avea cele 2000 de secţii de votare conectate la această bază de date, vom putea spune că am implementat şi cea de-a doua etapă a proiectului. Cheltuielile pentru aceasta sînt însă considerabile, deşi, deocamdată, nu au fost calculate. Este vorba nu doar de achiziţionarea calculatoarelor, care în linii generale este o chestiune destul de simplă, dar şi de crearea infrastructurii. În prezent, avem o mulţime de localităţi unde nu există conexiune la internet. Parlamentul a stabilit că mai avem încă un ciclu electoral la dispoziţie pentru a implementa cea de-a doua fază a proiectului.

Profit: Unii concurenţi electorali vorbesc deja despre faptul că alegerile vor fi falsificate. Ce întreprinde CEC pentru a evita astfel de situaţii?

I.C.: Comisia electorală face un singur lucru – lucrează cît mai transparent şi în strictă conformitate cu legislaţia. Doar aceste două lucruri ne pot salva. Orice învinuire pică atunci cînd sîntem deschişi faţă de orice control. Cei care lansează asemenea teme în discuţie cred că au la bază două scopuri: fie că încearcă să dezinformeze şi să deruteze alegătorii, creîndu-şi, astfel, un climat propice pentru a-şi justifica viitoarea înfrîngere în alegeri, fie că nu-şi dau seama ce zic. Activitatea CEC este cît se poate de transparentă, iar deciziile acesteia oricînd pot fi verificate pe pagina web a Comisiei.

Profit: Cînd vor fi făcute publice primele rezultate ale alegerilor?

I.C.: Pe parcursul zilei vom oferi informaţii cu privire la rata de participare la vot, iar către ora 23.00, tradiţional, vom începe prezentarea primelor rezultate pentru fiecare circumscripţie în parte. Spre deosebire de alegerile parlamentare, informaţia va fi mult mai complexă şi diversificată şi va putea fi urmărită în regim on-line pe pagina noastră web.■