Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Reformele, mai întîi de toate

Prognoze macroeconomice | Margareta MOCREAC

La fel ca şi majoritatea ţărilor din regiune, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Prin urmare, previziunile economice pentru anul 2010, făcute atît de Guvern, cît şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), au fost destul de pesimiste. Cu toate acestea, rezultatele obţinute în primul trimestru al anului curent lasă loc pentru optimism că economia îşi va reveni mai repede decît se aşteaptă. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Tokhir Mirzoev, şi-a exprimat încrederea că obiectivele macroeconomice pentru anul 2010 vor fi îndeplinite, iar deficitul bugetar ar putea fi chiar mai mic decît cel planificat de 7% din PIB.

     Profit: Domnule Mirzoev, a trecut o jumătate de an de cînd Guvernul R.Moldova a semnat un nou Memorandum cu FMI. Ce pot spune “ochii şi urechile” FMI la Chişinău (misiunea FMI) despre această perioadă? Guvernul respectă principalii parametri macroeconomici stipulaţi în acest document?
    T.M.: Am sosit în Moldova în decembrie 2009, la mijlocul unei ierni dificile pentru republică. Dar, în pofida stării de spirit destul de sumbre ce domnea în societate, angajamentul ferm al autorităţilor în ceea ce priveşte programul asumat de reforme ambiţioase a fost impresionant. La finele lunii martie, toţi parametrii programului Moldovei cu FMI au fost respectaţi, fiind realizate mai multe măsuri extrem de necesare. Printre acestea s-au numărat adoptarea unui buget credibil pentru anul 2010, progresul clar în extinderea sistemului de asistenţă socială direcţionată, eforturile de a depolitiza procesul de stabilire a tarifelor în sectorul energetic şi de a asigura o mai mare durabilitate a sistemului, îmbunătăţirea reglementării activităţii sectorului financiar, precum şi un şir de măsuri de ordin regulatoriu, în special în ceea ce priveşte liberalizarea comerţului.
     Între timp, situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit considerabil. În prezent, există semne clare că economia a început să-şi revină: volumul exporturilor şi producţiei industriale creşte în mod constant, ca şi cel al comerţului cu amănuntul, fapt care ne vorbeşte despte sporirea încrederii consumatorilor. Sîntem optimişti cu privire la capacitatea Guvernului de a menţine acest impuls pozitiv în economia naţională prin reforme continue.
     Profit: Judecînd după rezultatele obţinute în primul trimestru al anului 2010, care este, în mod tradiţional, cel mai dificil pentru economia Moldovei, poate FMI vorbi cu optimism despre perspectivele respectării unor astfel de indicatori, cum ar fi deficitul bugetar de 7% din PIB, creşterea PIB-ului cu 1,5%, o inflaţie de 4-6% şi un curs de schimb valutar stabil?
     T.M.: În baza evoluţiilor economice din primul trimestru al anului curent, cred că majoritatea obiectivelor macroeconomice vor fi atinse în 2010 destul de uşor. Acum prognozăm pentru 2010 o creştere reală a PIB-ului de 2,5%, mai mare decît s-a anticipat iniţial. Pe lîngă aceasta, considerăm că executarea bugetului a fost bună. Au fost respectate restricţiile pe cheltuielile curente, a fost evitată acumularea de noi arierate, iar restanţele vechi sînt rambursate treptat. Avînd în vedere prognoza mai mare a creşterii economice şi factorul continuării reformelor, credem că deficitul bugetar ar putea fi chiar mai mic decît cel planificat de 7% din PIB. Totuşi, impactul asupra inflaţiei a majorării recente a preţurilor la resursele energetice va persista pînă la mijlocul verii, probabil, după care se va atenua treptat.
     Profit: Este evident că în timpul crizei R.Moldova nu poate spori în mod semnificativ şi rapid consumul intern. Prin urmare, pentru ţara noastră este foarte importantă o situaţie stabilă pe pieţele tradiţionale de desfacere pentru Moldova - România, Rusia, Ucraina şi Polonia. Care sînt şansele ca economiile acestor state să depăşească recesiunea în viitorul apropiat, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra economiei R.Moldova?
     T.M.: Restabilirea economiilor partenerilor comerciali ai Moldovei va juca, într-adevăr, un rol critic pentru exporturile moldoveneşti. Viziunea FMI asupra perspectivelor de dezvoltare în aceste şi alte economii a fost recent făcută publică în ediţia periodică World Economic Outlook (Perspectivele economiei mondiale). Se prognozează că în 2010 PIB-ul real va creşte cu 1% în zona euro, 2,8% în Europa Centrală şi de Est şi 4% în CSI. De asemenea, se aşteaptă o redresare treptată a economiei majorităţii partenerilor comerciali ai Moldovei: pentru 2010 se prognozează o creştere a PIB-ului real cu 0,8% în România, 4% în Rusia şi 3,7% în Ucraina.
      Profit: Exportatorii din Moldova au înregistrat pierderi destul de mari din cauza aprecierii monedei naţionale în 2008-2009. Între timp, multe bunuri din Rusia, Ucraina şi România au devenit competitive pe pieţele lor interne, precum şi în Moldova după deprecierea monedei naţionale a statelor respective cu 20-30-40%. Avînd în vedere această situaţie, nu crede oare FMI că Banca Naţională a Moldovei (BNM) ar trebui să întreprindă, de asemenea, o serie de măsuri pentru deprecierea leului şi stimularea exporturilor?
     T.M.: Protejarea excesivă a cursului de schimb al leului în anii 2008-2009 a fost echivalentă unei subvenţionări latente a importurilor. Aceasta s-a întîmplat în momentul în care economia avea nevoie de o reorientare de la import spre export. Ca urmare, preţul plătit a fost înalt - aproximativ o treime din rezervele valutare ale ţării în prima jumătate a anului 2009. La sfîrşitul anului 2009, BNM a luat măsuri de redresare a situaţiei şi a recuperat o parte semnificativă a rezervelor pierdute, sporind în acelaşi timp competitivitatea economiei naţionale.
     Dar deprecierea leului nu ar trebui să fie privită ca instrument principal pentru stimularea exporturilor, deoarece deprecierea nominală ca atare nu poate impulsiona de sine stătător exporturile pe termen nelimitat. În cele din urmă, asemenea măsuri ar conduce la inflaţie excesivă şi instabilitate macroeconomică.
     De aceea, competitivitatea ţării ar trebui să fie privită mai larg. Capacitatea exportatorilor din Moldova de a produce şi de a concura cu succes pe pieţele internaţionale pe termen lung va depinde de o serie de alte domenii, unde sînt necesare reforme profunde. Printre acestea ar fi: cadrul de reglementare a mediului de afaceri, flexibilitatea pieţei muncii şi costurile rezonabile ale muncii, prestarea eficientă a serviciilor publice, infrastructura adecvată, accesul la finanţare. Prin urmare, pentru a asigura o creştere durabilă a exporturilor pe termen mediu, eforturile de reformare ar trebui să se concentreze, în primul rînd, pe aceste domenii.
     Profit: Ce ar trebui să întreprindă Guvernul unei ţări sărace pentru a investi în economia naţională, în condiţiile în care investitorii străini nu se grăbesc să investească în ea? Ar trebui să vîndă/privatizeze active de stat şi să investească veniturile obţinute în economie?
     T.M.: Angajamentul ferm şi continuu de a realiza reforme structurale, după cum am menţionat mai sus, va juca un rol esenţial în sporirea competitivităţii ţării. Acest factor, combinat cu soluţionarea incertitudinilor de pe arena politică, ar trebui să constituie un stimulent major pentru investiţiile străine.
      Pentru a asigura realizarea multor dintre aceste reforme, este necesară o schimbare fundamentală a strategiei fiscal-bugetare. Mai precis, Guvernul trebuie să ţină în frîu în continuare cheltuielile curente – inclusiv prin optimizarea sectorului public şi prin abţinerea de la majorări ale salariilor care nu sînt justificate prin creşterea productivităţii în economie – şi să consolideze administraţia fiscală. Aceste eforturi vor crea resursele necesare pentru majorarea cheltuielilor aferente investiţiilor extrem de necesare în infrastructură şi pentru reducerea sărăciei. Aceasta este piatra de temelie a programului autorităţilor cu FMI.
      Pe lîngă aceasta, privatizarea activelor statului trebuie să înceapă după ce se îmbunătăţesc condiţiile pe piaţă. Companiile de stat care generează pierderi, epuizează resursele statului necesare altor domenii prioritare şi ar trebui să fie privatizate sau restructurate, sau - dacă alte măsuri nu s-au soldat cu succes - lichidate. Cele mai multe întreprinderi care nu generează pierderi, de asemenea, ar trebui să fie privatizate, deoarece aceasta ar permite Guvernului să se concentreze asupra domeniilor prioritare şi pentru a furniza resurse pentru investiţii majore în infrastructură.
     Profit: BNM le-a permis recent băncilor să acorde credite în valută străină nu doar importatorilor, ci şi exportatorilor. În acelaşi timp, unii analişti afirmă că decizia dată este discriminatorie, atunci cînd vine vorba de companii care nu exportă. Care este opinia FMI referitor la această temă? Poate decizia BNM să fie privită ca un impuls pentru toate companiile de a încerca să producă bunuri pentru export, ceea ce este foarte important pentru economia R.Moldova?
     T.M.: Practica din trecut de a permite importatorilor din Moldova să contracteze credite în valută străină, în timp ce exportatorilor le era interzis să facă acest lucru, a condus la acumularea de riscuri valutare, precum şi la dezvoltarea preponderentă a sectoarelor mărfurilor neorientate spre export şi dependente de import, cum ar fi comerţul cu amănuntul şi construcţiile. De asemenea, această situaţie a condus la creşterea dependenţei de rata de schimb şi a contribuit la inflexibilitatea economiei de a se adapta la şocurile externe. Deficienţele acestei politici, care au fost mascate de fluxul mare de remitenţe, au fost scoase la iveală de criza actuală.
     În acest context, schimbările recente care le-au permis şi exportatorilor să contracteze credite în valută străină reprezintă un pas în direcţia cea bună şi ar trebui să vină în sprijinul reechilibrării curente a economiei. În perspectivă, responsabilii de reglementarea sectorului financiar ar trebui să fie vigilenţi în prevenirea reacumulării de riscuri valutare în sectoarele ce nu generează venituri în valută.
     Profit: Decizia de a le permite numai exportatorilor şi importatorilor să contracteze credite în valută străină este considerată discriminatorie din cauza diferenţei mari în ceea ce priveşte ratele dobînzii la creditele în lei moldoveneşti (18%) şi în valută (11%). În opinia FMI, cît timp va continua să existe acest decalaj?
     T.M.: Agenţii economici fără venituri în valută străină care contractează credite în valută îşi asumă, de asemenea, riscuri valutare aferente. Acumularea excesivă a unor astfel de riscuri ameninţă atît stabilitatea economică, cît şi financiară a ţării. Iar gestionarea unor astfel de riscuri de către autorităţile de reglementare a activităţii în sectorul financiar este crucială pentru evitarea unor cicluri neplăcute de creştere rapidă a volumului creditării într-o economie mică şi deschisă cum este cea a Republicii Moldova. În acest context, diferenţa dintre dobînda la credite în lei şi în valută cuantifică riscul valutar asociat cu creditele în valută străină. Decalajul major se datorează, de asemenea, capacităţii slabe de export a economiei moldoveneşti, subliniind necesitatea unor reforme structurale urgente.
     Profit: La 29 ianuarie 2010, FMI a semnat un Memorandum de trei ani cu noul Guvern proeuropean al R.Moldova. Acum este clar că nu toate condiţiile incluse în Memorandum vor fi îndeplinite, avînd în vedere faptul că noile alegeri parlamentare anticipate în 2010 sau 2011 par inevitabile. Aceasta înseamnă că va avea loc o nouă rundă de negocieri cu noul guvern al R.Moldova?
     T.M.: Asistenţa FMI în R.Moldova este condiţionată de realizarea reformelor economice. Nerealizarea măsurilor convenite ar conduce, într-adevăr, la discutarea unor posibile măsuri corective. Dar eu personal sînt convins că autorităţile îşi vor onora angajamentul de a realiza programul de reformă asumat, indiferent de factorii politici.

 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 08.01.2017 12:24:40
  • 11.04.2017 02:11:24

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
7
Afişări de site:
2122473
Vizitori unici:
4255344

WebArt Pro