Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Avantajele vs dezavantajele UE

Ambasador & Misiune | Natalia CIUBAROV

Relaţiile moldo-române au cunoscut o răcire semnificativă în ultimii ani, punctul culminant constituindu-l expulzarea din ţară, în aprilie 2009, a ambasadorului României la Chişinău, Filip Teodorescu, şi declararea lui persona non grata. Ca urmare, aproape un an de zile România nu a avut un ambasador la Chişinău. Impasul diplomatic a fost depăşit însă de autorităţile moldovene, fiind asistate cu succes de noul Şef al Misiunii diplomatice române la Chişinău, Marius Lazurca. Deşi şi-a început activitatea de doar o lună, acesta a reuşit să organizeze două întruniri la nivel înalt: vizita premierului român Emil Boc la Chişinău, la 31 martie, şi vizita Preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, la Bucureşti, la 27-28 aprilie. Despre accelerarea relaţiilor moldo-române şi şansele integrării europene a R.Moldova, Excelenţa Sa, Marius Lazurca, i-a relatat corespondentului Profit, Natalia Ciubarov.

     Profit: Stimate dle ambasador, cum apreciaţi relaţiile de colaborare dintre ţările noastre şi care sunt obiectivele misiunii Dvs. diplomatice în Moldova?
     M.L.: Sunt foarte mulţumit să constat şi să afirm cu toată răspunderea că, în momentul de faţă, relaţiile dintre Moldova şi România se găsesc la o cotă neobişnuit de intensă, dinamica acestor raporturi a crescut foarte mult începând cu vara anului trecut şi ele sunt pe pantă ascendentă. Mandatul meu poate fi rezumat foarte simplu: a susţine toate eforturile Chişinăului îndreptate spre integrarea europeană.
     Profit: Dvs. aţi optat pentru înfiinţarea unei bănci de investiţii româno-moldovene. La ce etapă sunteţi în realizarea acestei idei?
     M.L.: Este o idee pe care am anunţat-o în cursul audierii mele de către Comisiile reunite ale Parlamentului României înainte de a veni la Chişinău. Prin această iniţiativă semnalam nevoia creării unui instrument de stimulare a investiţiilor româneşti în Moldova, dar şi a investiţiilor din Moldova în România. Un prim pas spre realizarea acestei iniţiative este deschiderea recentă a noului sediu al sucursalei Băncii Comerciale Române la Chişinău (BCR). Tehnologia înglobată în această sucursală este superioară tehnologiilor din sediile băncilor din România. Este o investiţie extrem de serioasă, ceea ce dovedeşte interesul pentru R.Moldova a unei bănci importante şi demonstrează încrederea că această investiţie va aduce profit. Or, o bancă este motorul climatului economic, fiind în miezul activităţii economice din orice ţară. Vocaţia BCR Chişinău este de a fi o punte investiţională dintre ţările noastre.
      Profit: Câte întreprinderi mixte moldo-române există la moment şi care sunt şansele ca numărul acestora să crească?
      M.L.: Este vorba de câteva sute de întreprinderi cu capital mixt. România este principalul partener comercial al R.Moldova dintre statele Uniunii Europene, fiindcă piaţa românească este tânără în UE şi seamănă mai mult cu piaţa din Moldova, fiind mai adaptată produselor moldoveneşti decât pieţele mai vechi ale UE. Acest fapt ne asigură un avantaj competitiv în raport cu alte state, iar România îşi propune să profite de acest avantaj.
     Profit: Care sunt şansele Moldovei de a obţine dreptul la liberă circulaţie în UE până la sfârşitul anului 2012, aşa după cum şi-a propus guvernarea de la Chişinău?
     M.L.: Sunt un simplu diplomat şi nu un profet, deci nu m-aş aventura să fixez o dată. Ceea ce pot spune cu toată răspunderea este că sunt foarte optimist şi optimismul meu se întemeiază pe capacităţile extraordinare ale guvernanţilor de astăzi. Aveţi un guvern profesionist. După părerea mea, este cel mai bun guvern pe care R.Moldova l-a avut din momentul independenţei. Totodată, reacţiile pe care le-au obţinut la Bruxelles premierul Vladimir Filat şi ministrul de externe Iurie Leancă sunt extrem de încurajatoare. Cred că într-un timp relativ scurt vor fi obţinute efectele pe care cetăţenii moldoveni şi le doresc. Sigur că statele prietene ale Moldovei vor susţine eforturile acestui guvern. Acest guvern se ajută atât de bine pe sine şi are performanţe atât de convingătoare, încât ajutorul nostru este eficient tocmai datorită rezultatelor şi seriozităţii sale.
      Profit: În condiţiile în care intrăm din nou în campanie electorală pe un timp nedefinit, oare nu vom face un pas în urmă în procesul de integrare?
      M.L.: Nu pot să mă pronunţ pentru că este o chestiune de politică internă a R.Moldova. Aş avea doar o reacţie de om care trăieşte de câteva săptămâni în Chişinău şi ca pieton care are acces la pulsul străzii. Simt o energie pozitivă puternică în Chişinău şi în întreaga ţară, care nu poate să nu fie durabilă şi nu poate fi întreruptă de ciclul electoral sau de rezultatul viitoarelor alegeri. Această energie fixează nişte standarde de performanţă pentru Guvernul actual, dar şi pentru orice guvernare care va veni, pentru oricare configuraţie a viitorului Parlament. Toţi vor resimţi dorinţa moldovenilor de a deveni nu numai de facto, dar şi de jure europeni. În situaţia în care strada spune acest lucru, nu cred că o clasă politică responsabilă nu aude acest mesaj şi că nu-şi va forma programul politic ţinând cont de el.
      Profit: Din perspectiva unui cetăţean european, care vor fi dezavantajele obţinerii statutului de membru al zonei libere de comerţ, precum şi dreptul de a circula liber în UE?
      M.L.: Avantajele apartenenţei la UE depăşesc cu mult greutăţile din procesul de preaderare. Talerul pe care se aşază avantajele este incomparabil cu talerul pe care stau dezavantajele. În rest, odată ce se vor deschide graniţele şi pieţele UE, industria şi agricultura R.Moldova vor intra în competiţie directă cu economia altor state comunitare. Acest regim obligă populaţia, investitorii, fermierii la performanţe mult mai mari.
      Profit: Cum vedeţi integrarea europeană a R.Moldova cu un conflict îngheţat pe Nistru? Vom fi nevoiţi să renunţăm la Transnistria în condiţiile în care UE nu importă conflicte în interior?
      M.L.: Instituţiile UE privesc cu atenţie şi angajament din ce în ce mai mare negocierile pe marginea soluţionării conflictului transnistrean, plecând de la nişte parametri: respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R.Moldova. UE este stimulată şi de pledoariile României şi este din ce în ce mai dornică să se implice în negocierile în formatul „5+2”. După părerea mea, negocierile pentru soluţionarea conflictului transnistrean şi integrarea europeană a Moldovei sunt chemate să evolueze în paralel. Astfel, progresele înregistrate pe calea integrării se vor traduce în progrese în privinţa aplanării diferendului transnistrean. Este limpede că în măsură ce Moldova devine o ţară prosperă, cu instituţii democratice funcţionale, ea devine atractivă pentru populaţia din stînga Nistrului.
      Profit: Cum convingem cetăţenii moldoveni plecaţi la muncă peste hotare să se întoarcă în ţară? Care este experienţa României la acest capitol?
      M.L.: Este o chestiune dificilă pe care România nu a rezolvat-o deocamdată. Prin integrarea în UE, România a intrat în procesul de globalizare, care presupune nu doar libera circulaţie a capitalurilor, dar şi a forţei de muncă. Au fost organizate târguri de proiecte investiţionale destinate diasporei noastre, prin care se încearcă atragerea lor ca mici investitori în ţară. Totuşi, efectul acestei iniţiative este pentru moment limitat. Există însă un fenomen natural, care favorizează reîntoarcerea cetăţenilor noştri, şi anume, egalizarea progresivă a veniturilor în România în raport cu ţările în care diaspora noastră este numeroasă: Italia, Spania, Portugalia, Franţa etc. În ziua în care veniturile unui cetăţean din România vor deveni comparabile cu veniturile pe care le obţine în ţările enumerate, atunci va fi încurajat să se întoarcă acasă. În România nu sântem departe de a acea zi şi pot să spun că şi Moldova îşi va reîntoarce forţa sa de muncă în măsura ce va avansa pe calea prosperităţii economice.
      Profit: Care este semnificaţia Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrare europeană, semnate de Preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi Preşedintele Traian Băsescu? Substituie această Declaraţie Tratatul politic de bază?
      M.L.: Declaraţia politică are o valoare în sine şi nu trebuie judecată în comparaţie cu proiectele anterioare. Această declaraţie politică, semnată la cel mai înalt nivel, este documentul cu cea mai mare anvergură politică şi simbolică pe care îl puteau semna cei doi preşedinţi. Obiectivul esenţial al documentului este unul practic şi concret. El trebuie gândit ca o copertă a unui pachet întreg de documente care urmează să fie semnate între România şi Moldova în sensul extinderii şi consolidării parteneriatelor noastre. Declaraţia va fi urmată de semnarea unei serii întregi de documente, unul dintre care este documentul referitor la regimul de frontieră, negocierea căruia a ajuns la o fază avansată la nivelul experţilor celor două ministere de externe. Aş atrage atenţia asupra termenului parteneriat, care îşi propune să semnaleze că România are raporturi întemeiate pe egalitate cu Moldova, şi nu pe superioritate. Iar explicaţia este simplă: România este stat membru al UE, dar nu a încheiat procesul de integrare. Ca un stat cu mai multă experienţă în integrarea europeană, întindem o mână de partener Moldovei în speranţa că ea va fi acceptată şi pe viitor aşa cum este acceptată astăzi.

 

Comentarii [1]

Comentariu
  • 26.12.2013 07:48:35

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
23
Afişări de site:
2278754
Vizitori unici:
4724084

WebArt Pro