Profit №_12_2023, decembrie 2023
Fără hartă demografică
Moldova este unica ţară europeană care pînă la ora actuală nu dispune de un Institut de demografie. Cu alte cuvinte, de la proclamarea independenţei în anul 1991, Moldova îşi stabileşte priorităţile sociale şi economice de moment şi le trasează pe cele de viitor, fără a avea o hartă demografică, ceea ce înseamnă că face acest lucru, practic, la întîmplare.
Demografia reprezintă ştiinţa care se ocupă cu studiul statistic al populaţiei, fără de care este imposibil de a elabora strategii politice şi economice moderne. Cîte produse alimentare vor fi necesare peste 30 de ani, de cîţi profesori va fi nevoie peste 25 de ani, cu cît se va majora speranţa de viaţă peste 10 ani sau care va fi peste 5 ani raportul dintre numărul celor angajaţi în cîmpul muncii şi numărul pensionarilor? Răspunsul la aceste şi multe alte întrebări extrem de importante ne poate oferi anume ştiinţa care se numeşte demografie.
Actualmente, omenirea se confruntă cu o explozie demografică fără precedent. Dacă la începutul sec. XX numărul populaţiei se cifra la 1,6 mlrd. de oameni, atunci doar în ultimul secol aceasta s-a majorat de circa patru ori şi continuă să crească. Potrivit diferitelor prognoze, la mijlocul sec. XXI populaţia globului va atinge cifra de 9-11 mlrd. Oamenii de ştiinţă susţin că o creştere atît de rapidă a numărului populaţiei poate conduce la o catastrofă fără precedent, întrucît resursele naturale ale Pămîntului nu vor fi în stare să acopere un număr atît de mare al populaţiei.
Deşi în multe ţări numărul populaţiei este în continuă creştere, în majoritatea ţărilor europene, inclusiv în Moldova, numărul acesteia este în descreştere continuă. Revista Profit a încercat să găsească răspuns la aceste întrebări contradictorii într-un interviu realizat cu academicianul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Paladi, care se numără printre cei 8-10 oameni de ştiinţă din Moldova care se ocupă de studierea problemelor demografice.
Profit: Dle Paladi, prin ce explică oamenii de ştiinţă explozia demografică din sec. XX?
Gh.P.: În toate ţările şi în toate perioadele creşterea populaţiei s-a aflat sub un control social şi cultural strict. Însă, în rezultatul evoluţiei progresive a omenirii, care a condus la scăderea ratei mortalităţii, vechile metode de control asupra creşterii numărului populaţiei s-au dovedit a fi insuficiente, deoarece au fost programate pentru susţinerea unei înalte rate a natalităţii. Cînd a avut loc însă scăderea bruscă a mortalităţii, iar natalitatea se afla încă sub influenţa vechilor norme, a apărut un dezechilibru dintre natalitate şi mortalitate, iar în rezultat s-a produs o explozie demografică. Totodată, trebuie să menţionăm faptul că rata natalităţii este foarte înaltă în ţările sărace şi în cele în curs de dezvoltare, în timp ce în ţările dezvoltate, unde oamenii acordă o atenţie deosebită educaţiei şi standardelor de viaţă, situaţia este cu totul diferită.
Profit: Este cunoscut faptul că rata natalităţii în ţările UE este foarte scăzută, iar media constituie 1,5 copii pentru o femeie, în timp ce pentru creşterea naturală a populaţiei acest indicator trebuie să fie de, cel puţin, 2,1. Statistica arată că în Moldova rata natalităţii este şi mai redusă – 1,2-1,3 copii pentru o femeie...
Gh.P.: La fel ca şi în majoritatea ţărilor europene, Moldova a căzut în capcana ratei scăzute a natalităţii. Problemele economice şi sociale cu care s-a confruntat Moldova la începutul anilor 90 ai secolului trecut au determinat multe cupluri să nască doar unul sau doi copii. De asemenea, numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a crescut simţitor (26%), la fel ca şi numărul femeilor sterile (16-17%). Mai mult decît atît, situaţia se înrăutăţeşte şi din cauza faptului că, pentru a recompensa numărul redus al populaţiei de gen feminin născut în anii respectivi, şi care acum a ajuns la perioada de reproducţie, în prezent rata natalităţii ar trebui să crească pînă la 2,3-3 copii pentru o femeie. Pentru a realiza însă aceste performanţe, este nevoie de programe mai bune decît chiar proiectul “Capitalul matern” lansat de Guvernul Federaţiei Ruse. Din nefericire, economia R.Moldova nu este în stare să facă faţă acestor tipuri de programe.
Profit: În consecinţă, populaţia Moldovei s-ar putea diminua către anul 2050 cu 1 mil. de persoane, iar peste alţi 80 de ani Moldova ar putea rămîne doar cu 1,5 mil. de locuitori?
Gh.P.: Cu regret, la moment situaţia se desfăşoară anume după un astfel de scenariu. Deşi nu ar trebui să uităm că numărul populaţiei nu depinde doar de natalitate, dar şi de nivelul mortalităţii şi al proceselor migraţioniste. Nu mă voi opri asupra migraţiei, deoarece această problemă nu este studiată nici într-un fel în ţara noastră, motiv pentru care este extrem de dificil de a trage anumite concluzii.
În ceea ce priveşte rata mortalităţii, statisticile arată că în perioada anilor 1950-1965 aceasta a scăzut, practic, de două ori pînă la 6,2% şi a rămas la acest nivel pînă la începutul anului 1990. Către anul 1995 rata mortalităţii a crescut pînă la 12,2%, şi de atunci indicatorii anuali se menţin mai înalţi de 11,5%. Rata mortalităţii este mai ridicată în localităţile rurale (60–65%), fiind, totodată, mai mare în rîndul bărbaţilor decît cel al femeilor. Bolile de inimă reprezintă unul din factorii-cheie care determină rata înaltă a mortalităţii – 657 de decese la 100 mii de persoane în 2008. În acelaşi timp, între anii 1990-2008, numărul persoanelor care au decedat de tuberculoză s-a majorat de patru ori.
Profit: Dle Paladi, împreună cu colegii Dvs. aţi încercat să faceţi unele previziuni în ceea ce priveşte procesele demografice din R.Moldova. La ce concluzii aţi ajuns?
Gh.P.: Acestea nu sînt nişte previziuni clasice. Căutînd diverse răspunsuri, cum am putea să îmbunătăţim situaţia demografică din ţară, am studiat diverse scenarii. Potrivit unuia dintre acestea, analizînd situaţia cînd coeficientul de fertilitate se va menţine la nivelul de 1,3-1,4%, am ajuns la concluzia că numărul persoanelor în etate va atinge 30% din numărul total al populaţiei, în timp ce numărul copiilor se va micşora pînă la 12,8%. Alte calcule arată că procesul de îmbătrînire a populaţiei va fi imposibil de evitat, chiar dacă coeficientul de fertilitate va atinge 2,1%. Şi asta pentru că va creşte speranţa de viaţă a populaţiei.
Adauga-ţi comentariu