Profitразделитель ссылочного текста ----

Fără bani şi fără drumuri

Drumuri & Calitate | Alexandra MARIN

Reparaţia drumurilor este una dintre cele mai costisitoare activităţi. Potrivit calculelor specialiştilor, doar pentru reabilitarea unui kilometru de drum sînt necesari, nici mai mult nici mai puţin, 1 mil. de lei ($81 mii). Dat fiind bugetul auster atît la nivel central, cît şi la cel local, autorităţile au fost puse în faţa unei dileme grele: să repare capital doar cîţiva zeci de kilometri de drum sau să cîrpească cîteva mii de kilometri. ţinînd cont de pericolul gropilor pentru securitatea traficului rutier, nu este de mirare că autorităţile au ales cea de-a doua variantă.

      Calitatea proastă a drumurilor din R.Moldova a devenit şi mai accentuată în iarna anilor 2009-2010, cînd în urma îngheţurilor şi dezgheţurilor consecutive, drumurile au degradat considerabil, unele porţiuni devenind impracticabile. Potrivit ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Anatol Şalaru, pentru reabilitarea integrală a drumurilor este nevoie de circa $4 mlrd. la preţurile anului 2007, iar reparaţiile vor putea fi realizate în termen de 10 ani.
      Lipsa banilor, precum şi miile de gropi cu care am ieşit din iarnă şi care prezintă un real pericol pentru securitatea la trafic, au determinat autorităţile să recurgă la metoda tradiţională, cea de plombare a gropilor. Doar pentru acest scop din Fondul Rutier vor fi utilizaţi în jur de 300 mil. lei. Procesul de plombare a început în luna martie, iar finisarea lui este programată pentru luna iunie. Partea bună este că se elimină gropile, cea proastă însă este că din lipsă de timp şi bani, autorităţile au decis doar astuparea strict a gropilor, fără a efectua plombările pe o suprafaţă mai mare de drum. Acest lucru face ca, cel puţin pe anumite porţiuni, drumurile, care şi aşa au mii de cîrpituri, să arate, pur şi simplu, jalnic.
      Mai mult decît atît, şoferii se plîng de calitatea proastă a plombării şi afirmă că la prima ploaie mai abundentă gropile vor reveni. Nu aceeaşi părere o au şi autorităţile, care susţin că plombele sînt calitative, problema fiind, de fapt, alta – pe drumuri proaste se pun plombe bune, iar unica situaţie, pentru a evita aceste discuţii, este reparaţia capitală a drumurilor.   
     Specialiştii din cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor susţin că din cauza numărului mare de gropi care prezintă pericol de accidentare şi din cauza surselor financiare insuficiente s-a decis în primă etapă curăţarea şi plombarea gropilor, iar după ce pericolul accidentelor va fi eliminat se va recurge la aplicarea straturilor subţiri de plombare a gropilor pentru a definitiva acest proces şi a reda drumurilor un aspect mai mult sau mai puţin estetic.
      Anatol Şalaru susţine că pentru reparaţia integrală a drumurilor este nevoie ca în fiecare an să fie reabilitaţi cîte 1000 de km. Astfel, timp de 10 ani, soluţionăm problema după care o luăm de la capăt. Şi asta pentru că, în opinia ministrului, drumurile aglomerate, precum sînt cele din Moldova, nu rezistă mai mult de 10 ani. Sursele disponibile însă, peste 500 mil. lei anual din Fondul Rutier, abia de permit plombarea drumurilor şi întreţinerea acestora.
      Mai mult decît atît, potrivit Planului urbanistic general anterior, Chişinăul, de exemplu, a fost planificat pentru a suporta 96 mii de unităţi de transport. Potrivit oficialilor de la primărie, în prezent avem deja peste 220 mii, plus alte 60 mii de unităţi de transport care zilnic se află în tranzit prin oraş. Numărul mare al autoturismelor influenţează calitatea drumurilor, însă şi aici băţul este cu două capete. Mai multe mijloace de transport – mai multe taxe achitate în Fondul Rutier. La rîndul lor, transportatorii se plîng că din cauza drumurilor proaste pierd anual 2,5 mlrd. lei, fiind nevoiţi să-şi schimbe mai frecvent anvelopele, piesele de schimb şi să utilizeze mai mulţi carburanţi.
      Aşa cum problema reparaţiei drumurilor este una prioritară pe agenda oficialilor, aceştia fac eforturi considerabile pentru a atrage surse financiare din exterior. Potrivit ministrului, cu ajutorul acestor surse financiare internaţionale, în acest an Guvernul urmează să reabiliteze circa 1000 km de drumuri, care necesită fonduri de peste 4 mlrd. lei ($322 mil). Printre autostrăzile cărora le va surîde norocul în acest an se numără Rezina-Orhei-Călăraşi, Anenii Noi – Căuşeni – Ştefan-Vodă, Chişinău-Hînceşti, Peresecina-Orhei, Bălţi-Sărăteni şi Sărăteni-Soroca.
     Este bine ştiut că drumurile de calitate constituie motorul economiei. În acelaşi timp, o ţară săracă precum este Moldova nu poate soluţiona de una singură această problemă. Granturile oferite de structurile internaţionale pot soluţiona doar parţial această problemă. Facilităţile fiscale oferite investitorilor străini ar putea, de asemenea, ajuta la soluţionarea problemei.

Comentarii [1]

Comentariu
  • 20.01.2017 09:08:40

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
8
Afişări de site:
1797875
Vizitori unici:
3267136

WebArt Pro