Profitразделитель ссылочного текста ----

Efectul celor $2,6 miliarde

Contrapunct | Mariana TABUNCIC

În luna martie, Guvernul a semnat cu partenerii de dezvoltare un acord cu privire la alocarea, pînă în anul 2013, a unei sume de $2,6 mlrd.(1,9 mlrd. euro) pentru R.Moldova. În opinia autorităţilor, acest eveniment este unul istoric pentru ţara noastră, care a reuşit, astfel, nu doar să obţină importante surse financiare, dar şi să evite izolarea pe plan extern. Pe de altă parte, principalul partid de opoziţie, PCRM, susţine că în cazul în care aceşti bani nu vor fi utilizaţi pentru programe de infrastructură şi investiţii, nu vor face altceva decît să majoreze povara datoriei externe a ţării.

     Suma pe care Moldova urmează s-o primească în următorii patru ani de la donatorii externi este, într-adevăr, una impresionantă. Pentru comparaţie, în cei opt ani de guvernare comunistă s-a reuşit atragerea creditelor doar în valoare de $247,7 mil., adică de peste 10 ori mai puţin decît suma obţinută de actuala guvernare. Mai mult decît atît, Premierul Vladimir Filat susţine că ajutorul financiar obţinut la Bruxelles nu este unul definitiv. Şi asta pentru că mai sînt un şir de ţări care, deocamdată, nu şi-au prezentat susţinerea lor financiară pentru Moldova, dar urmează să facă acest lucru în scurt timp. Pentru realizarea integrală a proiectului  „Rethink Moldova”, prezentat de Guvern la Bruxelles, sînt necesari în total $3,6 mlrd.
     Deschiderea de care au dat dovadă partenerii externi pentru ţara noastră este una fără precedent, materializată nu doar în susţinere politică în vederea aderării la Uniunea Europeană (UE), dar şi în sprijin financiar. Or, se ştie că pentru a pretinde, cel puţin, la statutul de ţară candidat la aderare la UE, Moldova trebuie să realizeze un şir de reforme extrem de importante, care necesită şi sume la fel de importante de bani. Pentru ţările care au sărit în ajutor Moldovei, susţinerea financiară pusă la dispoziţie nu reprezintă un efort financiar considerabil, pentru Moldova însă, care este o ţară mică şi săracă, aceste sume record sînt ca o gură de aer, în special într-o perioadă de criză.
     Ceea ce contează acum este ca aceste sume negociate să ajungă cît mai curînd în Moldova şi să fie strict utilizate conform destinaţiei pentru care au fost solicitate, fiind vorba de realizarea proiectelor de infrastructură pentru reabilitarea drumurilor, realizarea unei noi strategii anticorupţie, sistemul electronic de supraveghere a traficului rutier,  proiectele domeniul agriculturii, aprovizionării cu apă şi salubrizare, restructurarea sistemului de sănătate, dezvoltarea reţelei de şcoli, a sectorului energetic, dezvoltarea regională, protecţia socială, dezvoltarea afacerilor etc.
    

     Vladimir FILAT: Dincolo de sprijinul financiar important pe care Moldova îl primeşte, la Bruxelles am mai obţinut ceva foarte valoros - consolidarea relaţiei cu partenerii externi. Am reuşit să le demonstrăm încă o dată că sîntem pe deplin angajaţi în procesul de reformare a statului, că Moldova a depăşit statutul de ţară izolată pe plan internaţional şi că merită atenţie. Viziunea ambiţioasă a Guvernului de a relansa ţara prin reforme politice, economice şi sociale a obţinut sprijinul partenerilor de dezvoltare. Promisiunea făcută de noi poporului de a scoate Moldova din întuneric este acum un fapt împlinit. Am reuşit să convingem partenerii de dezvoltare că Moldova s-a angajat ferm pe calea liberalizării economiei, combaterii corupţiei şi integrării europene. Creditele pe care le accesăm în condiţii foarte avantajoase ne permit să investim în viitorul ţării, în programe şi proiecte care au scopul să plaseze ţara noastră pe o nouă traiectorie de dezvoltare, să relanseze economia şi să creeze locuri de muncă bine plătite.
      Chiar dacă premierul dă asigurări că finanţarea donatorilor de la Bruxelles nu este una condiţionată, un lucru este cert – sprijinul financiar acordat are drept scop racordrea ţării noastre la standardele UE şi implicit la înclinarea balanţei de la est la vest. Pe cît de mult se va reuşi acest lucru, depinde cu certitudine de autorităţile de la Chişinău şi de faptul dacă acestea vor fi în stare să gestioneze eficient aceste surse financiare, astfel încît beneficiul lor să fie simţit de cetăţeni într-o perioadă cît mai scurtă de timp. În acest context, o mare problemă care apare constă în capacităţile de absorbţie a surselor financiare. Pentru a le crea, este nevoie de cadre profesioniste, care să ştie să stabilească corect ţintele şi să utilizeze eficient fondurile acordate. Din aceste considerente, autorităţile nu ar trebui să neglijeze pregătirea profesională a celor care vor trebui să gestioneze fondurile respective. Nu de alta, dar ar fi regretabil, de exemplu, să cheltuim milioane de euro pentru reabilitarea a zeci de kilometri de drum, care peste cîţiva ani să arate la fel de prost ca şi înainte de reparaţie. Cu alte cuvinte, cheia succesului constă în utilizarea corectă şi transparentă a banilor pentru ca aceştia să contribuie la modernizarea ţării şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.
      În opinia deputatului PCRM, Igor Dodon, R.Moldova, într-adevăr, are nevoie de surse financiare pentru susţinerea economică, în special, pe timp de criză. Însă fostul ministru al economiei susţine că toate aceste surse din exterior trebuie utilizare strict doar pentru investiţii şi dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Numai în aceste condiţii Moldova îşi va putea onora obligaţiunile financiare faţă de donatorii externi.
    

      Igor DODON: Din cele $2,6 mlrd. promise de partenerii de dezvoltare circa $1,3 mlrd. constituie credite care vor trebui rambursate. Odată cu contractarea acestora, datoria externă a R.Moldova a crescut de circa trei ori pe timpul actualei guvernări - de la peste $700 mil. la finele lunii august 2009 la peste $2,4 mlrd. actualmente. Majorarea datoriei externe ar putea crea probleme la capitolul deservirii acesteia. Acest lucru nu ar constitui însă o problemă majoră în cazul în care creditele vor fi utilizate în proiecte de infrastructură, fapt care va conduce nemijlocit la creşterea economică. Ceea ce se observă la moment este cu totul inexplicabil. Deja o bună parte din credite, mai bine zis circa $300 mil., vor fi utilizaţi pentru consum, fiind vorba de achitarea compensaţiilor sau a ajutoarelor financiare pentru unele categorii ale populaţiei. Noi considerăm că pentru acest scop trebuie găsite surse financiare din interior, iar toţi banii veniţi din exterior să fie utilizaţi doar pentru investiţii. De fapt, aceasta a fost şi strategia de bază a Guvernului Greceanîi. Din cîte se arată însă, în viitorul apropiat nu există nici o premisă pentru creşterea economică.
     În ceea ce priveşte implicarea  factorului politic în acest caz, Igor Dodon spune că „trebuie să fim naivi ca să credem că politica şi economia sînt lucruri diferite, care nu se intersectează”.
Este adevărat că şi fosta guvernare a negociat cu oficialii ruşi şi chinezi importante sume financiare, dar care aşa şi nu au mai ajuns la destinaţie. Am vrea să credem totuşi că această susţinere promisă va ajunge de această dată în Moldova, indiferent de evoluţiile politice ulterioare, că va fi utilizată în conformitate cu scopurile enunţate la Bruxelles şi va contribui la europenizarea ţării noastre.

 

Opinia expertului

Bogdan Ţîrdea, politolog

     R.Moldova se află în plină criză economică şi are nevoie de granturi, credite, dar, în special, de investiţii. Guvernul Moldovei a pierdut creditul rusesc de $500 mil., a refuzat, din frica de a nu irita Occidentul, la creditul de $1 mlrd. oferit de China,  cu care a fost semnat şi un Memorandum în acest sens.
      Evident că ajutorul financiar acordat Moldovei de partenerii de dezvoltare are un vizibil substrat politic, Occidentul dorind, astfel, să-şi arate sprijinul deschis pentru noua guvernare de la Chişinău. Totodată, la acest capitol  trebuie  nuanţate cîteva aspecte deloc neglijabile. În primul rînd, discuţia de la Bruxelles a fost una foarte dură şi deloc uşoară pentru Premierul Vladimir Filat. Oferirea sumei de $2,6 mlrd. a fost condiţionată de respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Dacă luăm în calcul, că în această sumă intră şi cele $260 mil. ale Corporaţiei „Provocările Mileniului”, atunci mai apare o condiţie - cea de participare în operaţiunile militare din Afganistan.
      Totodată, creditele mari preluate de statele „lumii a treia”, de regulă, conduc la creşterea dependenţei şi reducerea vizibilă a suveranităţii. Practic, prin acest credit, Moldova va deveni un ostatic al Occidentului. În anumite împrejurări, există riscul că ni se va cere să facem declaraţii incendiare la adresa Moscovei, să scoatem la privatizare unele obiective de importanţă strategică pentru economia ţării, să votăm „corect” şi pentru rezoluţiile „necesare” în APCE, ONU, OSCE etc. Apropo, acest lucru deja se întîmplă.
     Dacă ţinem cont şi de faptul că aproximativ 50% din sumă sînt granturi, atunci vom fi nevoiţi să rambursăm $1,3 mlrd, adică 25-30% din PIB. Este o sumă mare, deşi, ţinînd seama de faptul că rata dobînzii este mică, această sumă ar putea fi totuşi rambursată. Totul depinde de felul în care  vor fi utilizaţi banii: pentru consum sau pentru proiecte de infrastructură? În primul caz, va creşte dependenţa noastră economică, iar în al doilea – vom oferi o şansă pentru dezvoltarea economiei naţionale.
      Pe cît de reali sînt aceşti bani, rămîne de văzut. Vom aminti, că încă în 2006, guvernul Tarlev a încheiat o înţelegere similară pentru suma de peste $1 mlrd.  Dar banii integral aşa şi nu au ajuns în Moldova, sub diferite pretexte. Acum aceşti bani sînt promişi guvernării liberale, într-un an preelectoral...

Comentarii [3]

Comentariu
  • 26.12.2013 12:41:54
  • 04.04.2019 06:41:54
  • 28.08.2019 09:39:21

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
6
Afişări de site:
1797875
Vizitori unici:
3267127

WebArt Pro