Profit №_12_2023, decembrie 2023
Cît costă lumea virtuală?
De rînd cu roata, curentul electric sau internetul, banii sînt una dintre cele mai mari invenţii ale omenirii. Banii reali, virtuali sau, mai des, imaginari, sînt măsura universală de cost a tot ce este material şi nu numai, de la o pereche de ciorapi la… bunul-simţ.
Cu toate acestea, risc să afirm că la orizont apare o noua unitate de măsură universală, pe care eu am numit-o provizoriu “P&I” (Power and Influence). La această concluzie am ajuns atunci cînd am încercat să explic următorul fenomen: nivelul de capitalizare a reţelei de socializare Twitter a ajuns la $10 mlrd. În acelaşi timp, Twitter are încasări de doar $100 mil. pe an, iar profiturile ramîn pe roşu. Din punctul de vedere al economiei clasice este un nonsens.
Este un “bubble”? Şi da, şi nu. Da, pentru că nu poate o companie cu o cifră de afaceri atît de mică să aibă o capitalizare atît de mare. Nu, pentru că piaţa, în mod aparent paradoxal, este gata să plătească pentru altceva decît EBITA, Profit etc. Acest altceva este “Power and Influence” (P&I), în rîndul sutelor de milioane de utilizatori. Deci, cash-ul nu este totul şi, în special, cînd este vorba de puterea de influenţă politică (socială).
Revoluţiile din ţările arabe sînt un exemplu elocvent. Contrar sacilor cu bani ai dictatorilor, mercenarilor locali şi internaţionali, pomenilor sociale, revolta se răspîndeşte fulgerător. Sursa – reţelele de socializare. Politica “clasică” şi politicienii “clasici” sînt lăsaţi în offside. Nu este un fenomen nou.
Barack Obama, în comparaţie cu Hillary Clinton, a început campania electorală ca un anonim, fără bani. Ideea genială a descentralizării campaniei electorale a mobilizat 70 mii pagini sociale pentru strîngerea de fonduri, 200 mii de evenimente electorale au fost postate pe Youtube.
Un alt exemplu, tot din SUA, Tea Party, nascută din supărările realizatorului TV Rick Santelli faţă de partidele tradiţionale. Lozincile simple - taxe mici şi cheltuieli guvernamentale reduse - au propulsat în Camera reprezentanţilor un număr impresionant de conservatori.
Statistic vorbind, pentru ultimele alegeri prezidenţiale din SUA, s-a cheltuit aproximativ $1 mlrd. Mult, dar dacă raportăm această sumă la 300 mil. locuitori, obţinem aproximativ $3 de persoană. Cu mult mai puţin decît s-a cheltuit (oficial şi neoficial) la ultimele alegeri parlamentare din R.Moldova!
Este un avertisment pentru politicienii “tradiţionali” din Moldova – poate să apară şi o a treia forţă în ecuaţiile politicii moldoveneşti. Această forţă nu va putea fi coruptă şi manipulată cu banii din “monopolurile de pe Bîc”.
Dar, să revenim la “P&I”. Un fenomen informaţional, tehnologic şi de socializare poate fi transformat într-o categorie economică. Cei 500 mil. utilizatori (unităţi “P&I”) de la Facebook pot fi echivalaţi cu 37 mil. tone de ţiţei. Deci, prietenii de pe Facebook, prin “P&I”, au echivalentul în ţiţei.
Evident că fondatorii reţelelor de socializare nu s-au gîndit, iniţial, la efectul economic. Mark Zuckerberg recunoaşte ca Facebook-ul s-a născut din dorinţa de a facilita comunicarea dintre studenţii universităţii în care învaţă. Daca este să analizăm informaţiile de pe reţelele de socializare, observăm că ele nu pot fi utilizate în scopuri comerciale. De exemplu, poţi vedea data naşterii unei persoane, dar nu poţi să-i trimiţi cu un click un buchet de flori. Deşi, probabil, nu a mai rămas mult timp şi pentru aşa ceva.
Reţelele de socializare sînt doar o parte din revoluţia informaţională şi virtualizarea vieţii cotidiene. Comerţul on-line are un potenţial uriaş. Recunosc, este o obsesie a mea, mai nouă, în afaceri. Făcînd parte din generaţia mai veche de antreprenori, prefer să mă ţin de “coşul de fum” al unei întreprinderi industriale. Mă simt mult mai confortabil cînd văd ce intră şi ce iese. Şi totuşi.
Eram în ospeţie la feciorul meu, în Anglia. Am vrut să-i propun să mergem la magazin să cumpărăm ceva de mîncare. Nici nu am reuşit să-i descriu preferinţele, că a şi făcut comanda la un magazin on-line. În 30 de minute curierul stătea la uşă, cu cutia plină.
Atunci am decis, avansez în afacerile on-line. Dar, una este să comanzi ceva şi alta este să livrezi. Este doar iluzia unei afaceri uşoare. În spatele paginii de pe net stau soft-uri sofisticate, servere puternice, depozite, logistică, curier, marketing şi multe altele, ce necesită investiţii de multe, multe milioane de dolari şi…răbdare.
Te-ai mira să ajungi pe zero în 5-6 ani. Dacă ai inteligenţă, bani şi răbdarea necesară, merită să rişti. Anul trecut, în lume, s-au vîndut on-line mărfuri de $950 mlrd. Rata anuală de creştere este de 30-40%. În plus, mii de aplicaţii adiacente, inclusiv platforme de comunicare, informare şi de ce nu… socializare.
Sînt convins, viitorul este în convergenţa comerţului on-line şi a reţelelor de socializare. Vă închipuiţi ce se va întîmpla cînd se vor întîlni P&I şi banii reali?!■
P.S. Tezele acestui articol au fost publicate pe pagina mea de Facebook. Am primit zeci de mesaje extrem de interesante. Unul dintre ele este de la Dorin Ungureanu, un tînăr moldovean, plecat acum 8 ani în lume cu cîteva sute de Euro în buzunar. A reuşit să termine o facultate şi un masterat la Paris. Acum munceşte pentru o bancă mare franceză, în cadrul unui proiect ambiţios, de gestionare a riscurilor.
Ideile lui sînt exact în direcţia convergenţei. Se gîndeşte la un nou model de afaceri. Fascinant. Mă gîndesc şi eu la o altă formulă de convergenţă, între moldovenii mai tineri şi cei mai în vîrstă, plecaţi cîndva peste hotare. Poate reuşim împreună să creăm un nou model de Facebook.
Adauga-ţi comentariu