După mai multe luni de aşteptare, Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană a aprobat, în sfîrşit, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011. Acesta prevede venituri în mărime de 19,08 mlrd. lei şi cheltuieli în volum de 20,35 mlrd. lei, cu un deficit bugetar de 1,26 mlrd. lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor – peste 42% - au o orientare socială, acestea fiind totuşi cu 2,1% mai mici decît cele din 2010. Această redimensionare s-a făcut în favoarea sectoarelor economice şi de infrastructură. Astfel, pentru sectorul economic vor fi alocate 8,59 mlrd. lei (14,7%), cu 770 mil. lei mai mult decît în 2010. Resursele suplimentare, care în marea lor parte provin din surse externe, vor fi direcţionate pentru reabilitarea infrastructurii drumurilor, susţinerea producătorilor, în special a celor din mediul rural prin sisteme de creditare şi recreditare. De asemenea, pentru investiţii capitale în construcţii vor fi direcţionate din bugetul de stat 1,08 mlrd. lei, cu 552 mil. lei mai mult decît în 2010.

Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, susţine că proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 nu se deosebeşte foarte mult de cel din anul 2010, iar acesta a fost elaborat reieşind din cadrul bugetar de resurse disponibile. „Într-un final, pot spune că avem un proiect bunicel”, spune ministrul, recunoscînd că „nimic nu este perfect”.

Veaceslav NEGRUŢĂ: Dacă ne orientăm asupra parametrilor mijloacelor bugetare alocate domeniului economiei, atunci observăm că acestea s-au majorat, deşi nu semnificativ. Din datele din care reieşim astăzi vedem că Moldova este sortită în următorii 3-4 ani să aibă un buget orientat social, pentru că în structura cheltuielilor bugetare peste 70% sînt cheltuieli cu destinaţie socială. Ceea ce ţine de reorientarea paradigmei economice, acest lucru se face nu doar cu mijloace de la bugetul de stat, ci şi cu alte mijloace, inclusiv din sectorul privat sau mijloace atrase din proiecte. Cert este că în anul 2011 creşterea economică se va baza nu doar pe consum, ci şi pe resursele care vin din exterior în sectorul privat, pe deschiderea de noi afaceri, dezvoltarea afacerilor existente, proiecte de infrastructură etc. Cu alte cuvinte, sectorul public şi cel privat vin împreună să dezvolte o temelie pentru o creştere economică sănătoasă şi de durată bazată pe investiţii. Temelia acestei creşteri economice se aşază chiar acum. Acest lucru ne va permite ca după 3-4 ani să vorbim de un alt caracter al bugetului de stat, nu unul orientat pentru a face faţă doar cheltuielilor salariale, dar şi unul orientat spre investiţii.

Autorităţile recunosc faptul că, pentru a schimba modelul de creştere economică, este necesar, în primul rînd, de a crea posibilităţi de producţie în Moldova cu perspective ulterioare de export. În acelaşi timp, este nevoie de un efort substanţial din partea statului, care urmează să creeze condiţii de joc echitabile mediului de afaceri, pentru a stimula producţia şi exportul. De asemenea, statul urmează să susţină agenţii economici în vederea cuceririi pieţelor externe, prin instituirea regimurilor comerciale facilitare sau preferenţiale. Pentru toate acestea însă, spun cei de la guvernare, este nevoie de timp.

Pe de altă parte, opoziţia comunistă nu a uitat de promisiunile conducerii actuale a statului de a schimba modelul de dezvoltare economică într-un timp relativ scurt şi speculează anume cu acest lucru. „Deşi AIE a promis că Moldova va trece de la o economie bazată pe consum/import la o economie bazată pe investiţii, acest lucru nu se întîmplă. Ba din contra, se continuă aceeaşi formulă de dezvoltare economică. Bugetul prezentat spre aprobare denotă o creştere a ponderii veniturilor din importuri”, spune fostul ministru al economiei, deputatul PCRM, Igor Dodon.

Mai devreme sau mai tîrziu, Moldova este totuşi sortită să-şi schimbe modelul de dezvoltare economică. Fără a nega importanţa consumului, credem totuşi că modelul investiţional este unul de perspectivă, care va oferi R.Moldova şansa de a se dezvolta ca o economie prosperă.

Opinia expertului

Viorel Chivriga, expert economic, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”: Pînă a fi prezentat şi aprobat, s-a vorbit foarte mult despre faptul că bugetul este unul balansat şi raţional. Eu sînt de acord cu acest lucru, precum şi cu faptul că la elaborarea lui s-a ţinut cont de realităţile economice existente la moment. Evident, că bugetul are o tentă socială, iar în opinia mea resursele sînt administrate cu inteligenţă, ţinîndu-se cont de discuţiile şi negocierile cu Fondul Monetar Internaţional. Eu susţin punctul de vedere, potrivit căruia nu putem vorbi de o trecere rapidă la un alt model de creştere economică şi asta pentru că nu există premise clare că am depăşit definitiv criza economică. Evident au fost înregistrate anumite succese, însă trebuie să fim foarte prudenţi cum gestionăm situaţia de mai departe. Dacă anul trecut la formarea bugetului s-a ţinut cont doar de două componente – austeritate şi creşterea competitivităţii, atunci în acest an observăm că s-a mai adăugat încă un aspect extrem de important – creşterea eficienţei, ceea ce constituie un lucru foarte important pentru a pune bazele unei creşteri economice durabile. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că anul 2011 este un an electoral şi nici un partid politic nu este kamikadze ca să schimbe paradigma dezvoltării economice peste noapte. Creşterea economică din acest an va fi una tot în mare parte bazată pe consum, însă, deşi la prima vedere realizările par modeste, acestea trebuie să pună începutul unor schimbări radicale.