Profit №_12_2023, decembrie 2023
Moldova electronică
În condiţiile R.Moldova, o ţară preponderent agrară, soluţii pentru asigurarea unei creşteri economice durabile sînt destul de puţine. Una dintre aceste soluţii, care nu necesită resurse financiare importante, ci mai degrabă resurse umane profesioniste, este dezvoltarea domeniului tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor. Despre perspectivele acestui sector revista Profit a discutat cu ministrul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, Alexandru Oleinic.
Profit: Dle ministru, care este, în opinia Dvs., rolul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor (TIC) pentru dezvoltarea economică a R.Moldova?
A.O.: Moldova este o ţară agrară, care nu dispune de o industrie performantă, de zăcăminte minerale sau de alte resurse naturale care ar contribui la dezvoltarea economiei. Iar agricultura nici într-o ţară nu reprezintă o forţă motrice a dezvoltării, ba mai mult ca atît, în foarte multe ţări, în special în cele înalt dezvoltate, agricultura este subvenţionată.
În condiţiile R.Moldova, miza poate fi făcută pe sectorul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor, principala resursă a căruia sînt oamenii. Pe parcursul ultimilor ani, sectorul TIC menţine o dinamică de dezvoltare stabilă şi, în condiţiile actuale, este sectorul cel mai puţin afectat de criza economică. În prezent, piaţa comunicaţiilor electronice este una dintre cele mai dinamice din economia naţională. Sectorul TIC deţine aproximativ 9% din PIB-ul ţării. Este sectorul cu cele mai mari investiţii şi cu cea mai înaltă rată de creştere în ultimii ani. De exemplu, rata de exporturi a tehnologiei informaţionale a crescut de mai bine de 10 ori în 2003-2008. În aceeaşi perioadă, investiţiile în sector au fost de peste 10 mlrd. lei cu o rată medie de creştere de circa 25% anual.
În ţările din Europa şi Asia Centrală telecomunicaţiile atrag circa 65% din totalul investiţiilor. Experienţa mai multor ţări demonstrează că o creştere de 10% a ratei de penetrare a Internetului în bandă largă duce la majorarea PIB-ului cu 1,2%. Dacă vom promova o politică corectă în domeniu, Moldova poate obţine rezultate similare.
Impactul pozitiv al dezvoltării sectorului TIC asupra altor sectoare ale economiei este incontestabil, deoarece tehnologiile informaţionale îmbunătăţesc considerabil procesele de management în orice domeniu. Nu există sector al economiei naţionale care să nu necesite o gestionare eficientă.
Profit: Care sînt obiectivele trasate de actualul Guvern în vederea perfecţionării domeniului informaţional şi comunicaţional?
A.O.: Recent, am susţinut o conferinţă de presă la această temă, în cadrul căreia am dat publicităţii priorităţile ministerului pentru anul 2010, care decurg din programul de activitate a Guvernului pentru anii 2009-2013 „Integrarea europeană: libertate, democraţie, bunăstare”. Avem mai multe obiective importante atît în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului TIC, cît şi în ceea ce ţine de eficientizarea actului de guvernare. Pornind de la obiectivul major de catalizare a creşterii economice, priorităţile Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor pentru anul 2010 includ stabilirea politicilor sectoriale; liberalizarea pieţelor TIC; extinderea accesului la Internet în bandă largă; reorganizarea şi eficientizarea activităţii întreprinderilor subordonate; instituţionalizarea, centralizarea şi dezvoltarea eGovernment; pregătirea pentru trecerea definitivă la paşapoarte biometrice; pregătirea pentru lansarea televiziunii digitale.
Profit: Cum va derula procesul de liberalizare a traficului transfrontalier, precum şi care sînt intenţiile vis-a-vis de dezvoltarea serviciilor de acces la Internet în bandă largă?
A.O.: În domeniul liberalizării traficului transfrontalier situaţia la moment este următoarea: legislaţia noastră, inclusiv în domeniul TIC, susţine, de jure, libera concurenţă, de facto, însă transportul internaţional de date prin fibră optică era monopolizat.
Pentru a schimba starea existentă a lucrurilor şi a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea pieţei serviciilor de acces la Internet în bandă largă, Ministerul a organizat mai multe consultări cu un şir de instituţii publice, precum şi cu operatori din sector. În consecinţă, Ministerul a formulat o decizie pe care a comunicat-o Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Din momentul în care ANRCETI a primit decizia noastră, orice operator poate să se adreseze la agenţie şi să obţină dreptul de a intersecta frontiera cu reţelele sale prin cablu. Urmează ca ANRCETI şi celelalte instituţii implicate să asigure efectiv respectarea dreptului operatorului.
Liberalizarea trebuie să conducă într-un final la creşterea calităţii şi la diminuarea preţurilor serviciilor de conectare la Internet, făcîndu-le mai accesibile publicului larg. De asemenea, aceasta va contribui la diversificarea serviciilor, care pînă la acest moment nu aveau justificare.
Extinderea accesului la Internet în bandă largă reprezintă pentru noi un obiectiv major, dată fiind influenţa pe care o are acest factor asupra creşterii economice a unei ţări. De aceea liberalizarea traficului transfrontalier nu este unica soluţie pe care o vom aplica. Intenţionăm ca pînă la finele anului curent să oferim, prin licitaţie, frecvenţe care să permită aplicarea noilor tehnologii de acces mobil (fără fir) la Internet în bandă largă: WiMax şi LTE.
Profit: Dle ministru, prin ce se explică faptul că ne grăbim să trecem la paşapoarte biometrice?
A.O.: Tranziţia spre paşapoartele biometrice constituie o prioritate pentru minister şi un obiectiv, care se încadrează în acţiunile întreprinse de Guvern în direcţia integrării europene. De asemenea, aceasta este una din condiţiile primordiale pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Vreau să menţionez că majoritatea ţărilor implementează biometria pentru protecţia reală a cetăţenilor proprii în lupta cu terorismul, imigrarea ilegală şi pentru monitorizarea proceselor de migrare. Unele ţări ca, de exemplu, SUA, deja permit intrarea în ţară numai în baza paşaportului sau vizei biometrice. Trecerea la paşapoartele biometrice este o sarcină complexă, care implică coordonarea eforturilor mai multor instituţii publice. Am elaborat un plan de acţiuni care să ne permită, din punct de vedere tehnic, să ne conformăm cerinţelor UE începînd cu ianuarie 2011.
Totuşi, termenul concret pentru stoparea eliberării paşapoartelor obişnuite şi trecerea definitivă la emiterea doar a paşapoartelor biometrice urmează să fie stabilit în procesul de negocieri dintre UE şi Guvernul Moldovei. O sarcină dificilă, dar foarte importantă a Ministerului este de a asigura accesibilitatea paşapoartelor biometrice pentru populaţie. Preţul actual al paşaportului biometric, de 1250 lei, este inaccesibil pentru o bună parte din cetăţenii ţării, iar costul de producere a acestor paşapoarte este încă destul de înalt. Totodată, paşapoartele obişnuite, chiar şi cele emise cu o zi înainte de data trecerii definitive la paşapoartele biometrice, vor rămîne perfect valabile pînă la expirarea termenului lor de valabilitate.
Profit: De ce R.Moldova are nevoie de televiziune digitală?
A.O.: Ministerul planifică şi întreprinde deja acţiuni concrete în direcţia respectivă. Tranziţia de la televiziunea analogică spre cea digitală va aduce beneficii semnificative economiei ţării şi cetăţenilor, prin lărgirea considerabilă a accesului populaţiei la informaţie. În loc de patru canale difuzate la nivel naţional vor fi minimum opt, cu perspectiva de a avea 24 canale pînă în 2015. Totodată, trecerea la televiziunea digitală va reduce semnificativ consumul de energie electrică. Eliberarea unui spectru de frecvenţe va putea fi utilizat şi pentru extinderea accesului la Internet. În plus, este şi o condiţie a UE ca pînă la mijlocul anului 2015 să renunţăm la televiziunea analogică. Anul acesta avem de parcurs două etape în această direcţie. În primul rînd, este vorba de planificarea tehnică, în care vom stabili cum vor fi instalate echipamentele necesare şi care trebuie să fie caracteristicile lor, astfel încît să nu creăm interferenţe în interiorul şi exteriorul ţării. În al doilea rînd, vom organiza licitaţii pentru achiziţionarea echipamentelor, astfel încît la începutul anului 2011 să iniţiem instalarea acestora. Înainte de lansarea etapei a doua, urmează să stabilim modalitatea de finanţare a procurării echipamentelor şi, în acest sens, analizăm oportunitatea acţionării Întreprinderii de Stat „Radiocomunicaţii” şi/sau creării unui Parteneriat Public Privat.
Adauga-ţi comentariu