Profit №_12_2023, decembrie 2023
Economia digitală
Trăim în era tehnologiilor informaţionale şi a inovaţiilor, prin urmare este firesc ca acestea să fie utilizate pe larg în toate domeniile de activitate. Nu face excepţie nici businessul, care este cel dintâi interesat în implementarea şi folosirea inovaţiilor.
Tema inovaţiilor este foarte actuală astăzi pentru business. Din mai multe considerente. Dar vreau să încep cu un alt aspect. Adesea, când mă întâlnesc cu tinerii, sunt întrebat care este cheia succesului în afaceri? Mulţi aşteaptă să le ofer o soluţie miraculoasă. Vă spun sincer, din propria experienţă, că această cheie a succesului, în proporţie de 90%, este munca, iar restul sunt aptitudinile cu care natura l-a înzestrat pe om. Capacitatea de a picta, de exemplu, sau de a face altceva mai bine decât alţii. Norocul, da, dar, într-o proporţie mai mică.
De ce am insistat asupra acestui fapt? Nu orice muncă merită să fie luată în consideraţie, atunci când vorbim despre inovaţii. Vorbim, în primul rând, despre o muncă inteligentă. A munci inteligent înseamnă a avea cunoştinţe fundamentale în domeniul unei profesii şi aptitudinea de a comunica. Este vital de a poseda câteva limbi de largă circulaţie internaţională, să cunoşti tehnica şi tehnologiile informaţionale. Acestea din urmă fiind, pe de o parte, bazate pe tot felul de gadget-uri care se schimbă zi de zi, iar pe de altă parte, pe softuri, pe programe.
De asemenea, este important să citim. În Germania fiecare cetăţean cumpără anual cărţi de 100 euro, în Italia - de 20 euro, în România - de 3 euro, iar în Moldova - de 0,5 euro.
Am insistat pe această introducere cam lungă din simplul motiv că lumea se schimbă vertiginos. De la era postindustrială trecem la cea digitală care necesită cu totul altă viziune şi abordare a proceselor atât politice, sociale, cât şi economice. Businessul este cel dintâi interesat în implementarea şi folosirea inovaţiilor.
Astăzi este puţin, pur şi simplu, să produci ceva. Lumea nu mai are nevoie, de exemplu, de un simplu pahar. Ea are nevoie de un recipient care instantaneu ar reda conţinutul chimic al lichidului din interior sau temperatura acestuia. Lumea nu mai are nevoie de o pereche de ochelari simpli, cu care ar putea doar citi, ci are nevoie ca prin intermediul lor să vedem în spaţiu sau să receptăm informaţie de orice gen. Nu demult, bunăoară, am fost la o conferinţă internaţională în domeniul tehnologiilor în cadrul căreia o companie americană a prezentat o lentilă care, fixată pe ochiul omului, poate să proiecteze în jur, în formatul 4D, multiple informaţii. Deocamdată, lentila este cuplată la un calculator, care transmite semnalul, dar în viitor se presupune că ea va fi dirijată de creierul uman.
Deci, tehnologiile avansează foarte mult, astfel, suntem impuşi să producem inovaţional, digital şi cu o mare valoare adăugată intelectuală. Acest lucru încercăm să-l facem în cadrul companiilor noastre. Pentru noi este important ca nu doar să facem comerţ cu amănuntul, ci să-l facem online. Pentru noi este important nu doar să ne ocupăm de tehnologiile informaţionale, ci să le aducem în „clouds” .
Atunci când vorbim despre un proiect de „real estate” sau imobiliar, vorbim despre o „casă intelectuală”, atunci când vorbim despre producţie, vorbim despre o producţie bazată pe nano. Şi toate acestea împreună şi multe altele vrem să le unim într-un parc tehnologic modern, o extensie a căruia va exista şi în R.Moldova.
Se consideră că o politică fiscală relaxantă şi stimulările din partea statului sunt vitale pentru economia inovativă şi, în special, IT. În multe ţări există această experienţă - zone speciale, parcuri tehnologice, importul aparatajului ştiinţific fără taxe, reduceri de plăţi fiscale din contul reinvestirii în lucrările de cercetare, schema de amortizare anticipată etc. Mai puţin se practică reducerile de impozite sociale, cum se doreşte în Moldova. Acest lucru ar stimula (consfinţi) vânzarea doar a forţei de muncă ieftină şi ar afecta principiile solidarităţii sociale.
În acelaşi timp, în Moldova se discută foarte mult despre paradigma dezvoltării economice. Mulţi consideră că ar fi bine să trecem de la actuala stare de lucruri, când tot sistemul economic este bazat pe banii trimişi de gasterbeiteri şi, implicit, pe creşterea consumului, la un model de industrializare, de extindere a serviciilor. Şi da, şi nu. Pentru mine nu-i o mare diferenţă între o cusătoreasă de la o fabrică de textile din Călărăşi şi un programator care-şi vinde ora de muncă, practic, fără valoare adăugată. Soluţia - să ne orientăm spre produsele originale cu o mare valoare adăugată.
Cea mai proastă soluţie ar fi să implementăm strategia dezvoltării „fuga din urmă”. Costurile de a face afaceri în Moldova (nu mă refer la cele corupţionale) cresc mereu – salarii, taxe, servicii, energie, comunicaţii. Întotdeauna, asamblarea electronicelor va fi mai ieftină în Thailanda, cusutul hainelor - în Vietnam, programatori - în India, servicii outsourcing - în Pakistan, copiere tehnologii - în Coreea.
Cineva ar fi spus că este un pic naiv, ca şi cum ai trece de la feudalism la capitalism. Da, este o provocare, dar dacă noi nu o facem, nu încercăm, riscăm să rămânem la periferia sau chiar în afara lumii civilizate.■
Ion Sturza a fost Prim-Ministru al R.Moldova în anul 1999. A deţinut funcţia de preşedinte al companiei Rompetrol Moldova şi Director general-adjunct al companiei “Rompetrol Group”, Olanda. În prezent, este proprietarul unor fonduri de investiţii, activele cărora lucrează în ţările din Europa Centrală şi de Est, în particular în România şi R.Moldova
Adauga-ţi comentariu