Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Reformarea pieţei de capital: Necesitate sau moft?

Alexandra MARIN | Piaţă & Capital

Oamenii care ştiu cum funcţionează principiile pieţei de capital, în special pe segmentul care ţine de valorile mobiliare corporative, consideră că la moment piaţa de capital a R.Moldova este mai mult moartă decît vie. Recent, autorităţile au pregătit acestei pieţe „o injecţie viabilă” sub forma unui nou proiect de lege care corespunde standardelor europene, pentru ca în final aceasta să se poată dezvolta dinamic sau, cel puţin, să fie mai mult vie, decît moartă. Despre necesitatea reformării pieţei de capital şi despre prevederile noii legi care, deocamdată, a fost aprobată doar de Guvern, revista Profit a discutat cu membrul Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Aurica Doina.

Profit: Doamnă Doina, discuţiile despre cît de slab dezvoltată este piaţa noastră de capital şi ce dificultăţi întîmpină în procesul de dezvoltare sînt tot mai aprinse în ultima perioadă. Credeţi că noua lege cu privire la piaţa de capital va asigura măsurile necesare pentru schimbări radicale în domeniu?

Aurica Doina:
Deşi piaţa naţională de valori mobiliare are în prezent o lichiditate destul de redusă, consider că există potenţial de creştere şi dezvoltare. Numărul redus de emitenţi, ale căror valori mobiliare se tranzacţionează la bursa de valori, lichiditatea redusă, lipsa investitorilor instituţionali şi a plasamentelor publice, precum şi lipsa altor instrumente financiare decît acţiunile reprezintă, în acelaşi timp, şi principalele direcţii potenţiale de dezvoltare.

Limitările actuale ale pieţei au dictat şi necesitatea de a studia experienţa ţărilor care au reuşit să-şi construiască în zeci sau chiar sute de ani pieţe dezvoltate, ce funcţionează cu succes. Dacă din experienţa proprie nu am dezvoltat pînă în prezent sisteme funcţionale, cel puţin, exemplul altor ţări ar trebui să ne inspire să urgentăm etapele de dezvoltare.

Noua lege privind piaţa de capital reprezintă soluţia necesară pentru alinierea pieţei naţionale la practicile investiţionale internaţionale, prin care sînt anulate un şir de restricţii aplicate în prezent şi depăşite de actualitate şi, în acelaşi timp, este orientată spre modernizarea infrastructurii şi perfecţionarea mecanismelor de reglementare şi supraveghere a pieţei.

Profit: Care sînt aşteptările de la intrarea în vigoare a Legii privind piaţa de capital în primii doi-trei ani?

A.D.:
Chiar dacă nu vom înregistra o creştere semnificativă a lichidităţii sau a numărului de investitori, importanţa proiectului de lege se estimează prin începutul unei reforme complexe a pieţei naţionale de capital şi eliminarea diferenţelor esenţiale de reglementare în domeniul pieţei valorilor mobiliare şi legislaţiei similare europene, inclusiv condiţiile desfăşurării operaţiunilor cu valori mobiliare, infrastructura pieţei, realizarea ofertelor publice de valori mobiliare şi alte aspecte, angajament asumat de R.Moldova în vederea liberalizării comerţului cu Uniunea Europeană.

De asemenea, proiectul de lege creează fundamentele legale pentru implementarea celor mai bune practici internaţionale în vederea dezvoltării infrastructurii pieţei de capital naţionale, apariţiei investitorilor instituţionali, implementării sistemelor multilaterale de tranzacţionare (MTF), modernizării tehnologiilor informaţionale, diversificării instrumentelor financiare şi ridicării nivelului de protecţie a investitorilor.

Exemplul Poloniei este suficient de elocvent în acest sens. Bursa de Valori din Varşovia a fost înfiinţată în anul 1991, iar la prima şedinţă de tranzacţionare erau listate cinci societăţi. La numai un an de la înfiinţare, a început tranzacţionarea obligaţiunilor de stat. În acelaşi an a început şi tranzacţionarea electronică de la distanţă, iar în 1994 a început tranzacţionarea drepturilor de subscriere. Printr-o evoluţie dinamică, cu implicarea tuturor instituţiilor, piaţa poloneză a reuşit să devină un centru de interes în Europa Centrală şi de Est. În prezent, la Bursa de Valori din Varşovia se tranzacţionează o gamă impunătoare de instrumente financiare: acţiuni, obligaţiuni de stat cu dobîndă fixă şi variabilă, obligaţiuni municipale şi corporative, drepturi de subscriere, certificate de alocare, contracte futures pe valute, contracte futures pe indici bursieri şi pe acţiuni individuale, warrant-uri şi altele. Primul emitent de obligaţiuni corporative a fost o societate de leasing. Cu regret, piaţa de capital din ţara noastră este departe de asemenea performanţe şi realizări.

Profit: Pe cît de mult aceste aşteptări pot fi rezultative, dacă economia naţională nu înregistrează indicatori evidenţi pentru dezvoltare?  

A.D.:
Relansarea economiei naţionale va însemna şi creşterea semnificativă a investiţiilor pe piaţa de capital, dar, în acelaşi timp, anume piaţa de capital trebuie să fie o sursă alternativă de finanţare pentru proiecte strategice de dezvoltare a societăţilor. După experienţa fondurilor de investiţii, astăzi nu ne aşteptăm la cozi de investitori, dar pentru a obţine o ascensiune sînt necesare şi investiţii semnificative în tehnologii moderne şi în personal, în diversificarea şi promovarea activă a instrumentelor financiare, în atragerea clienţilor din potenţialul existent şi identificarea soluţiilor de dezvoltare, care pot fi preluate din experienţa pieţelor dezvoltate. 


Actualmente, avem înregistrate circa trei mii de societăţi pe acţiuni, inclusiv circa 200 cu capital străin şi mixt. În listingul bursei de valori sînt incluse valorile mobiliare emise de 12 emitenţi, dintre care şase emitenţi sînt bănci comerciale. Obligaţiunile facilitează finanţarea directă a autorităţilor publice centrale şi locale şi a societăţilor pe acţiuni. Obligaţiunile se folosesc cu prioritate pentru finanţarea proiectelor de investiţii, refinanţarea unor credite existente sau finanţarea deficitului bugetar.

Pentru economia Moldovei dezvoltarea pieţei de capital are un rol decisiv în  menţinerea şi dezvoltarea afacerilor. Unele autorităţi însă au cu totul alte priorităţi pentru relansarea economiei, iar cel mai des auzim că este prea devreme sau nu este momentul potrivit. Este inacceptabilă abordarea că, întîi de toate, pentru revenirea la o creştere sustenabilă sînt prioritare politicile fiscale şi monetare. Soluţia şi modalitatea reală de a ajuta mediul de afaceri la acest moment este totuşi creditarea.

Profit: Legea se bazează, în special, pe directivele UE, credeţi că acest lucru va ajuta piaţa corporativă a valorilor mobiliare, a cărei situaţie este departe de pieţele dezvoltate?

A.D.:
Desigur că nu va fi uşor să implementăm experienţa ţărilor europene, piaţa valorilor mobiliare parcurge o perioadă dificilă şi este strîns legată de evoluţia economiei în ansamblu. Este clar că aşteptările mari sînt influenţate de ieşirea din criză şi de ritmul de creştere a economiei. Pentru ca efectele să fie simţite, este nevoie de o evoluţie rapidă. Dacă aceste reglementări ar fi fost introduse acum 4-5 ani, cînd nivelul pieţei era cu totul altul, sînt sigură că efectele ar fi fost vizibile la prima etapă de aplicare.

Una dintre soluţiile importante care ar ajuta piaţa de capital în procesul de dezvoltare este crearea condiţiilor pentru a facilita accesul pe piaţa locală a investitorilor importanţi, ce au cunoştinţe şi experienţa necesară, capacitatea financiară şi un grad puternic de penetrare. Desigur, deschiderea pieţei nu este privită cu entuziasm de unii participanţi la piaţă, dar această poziţie nu trebuie să devină un impediment pentru dezvoltare.

Din discuţiile cu colegii din Austria, Germania, Polonia, România, Croaţia, Rusia, Kazahstan şi alte ţări, se relevă că anume directivele de dezvoltare aplicate la nivel european stau la baza politicilor sectoriale şi funcţionării infrastructurii pieţei de capital.

Ambiţiile noastre de a face un pas înainte prin promovarea acestui important proiect, precum şi de a ajunge unde ne-am propus, pot fi decisive numai prin colaborarea cu toţi participanţii pieţei şi instituţiile statului, precum ar fi Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi alte instituţii care au tangenţă cu acest segment.

Profit: Pornind de la nivelul de dezvoltare şi volumul actual al pieţei valorilor mobiliare, cum vor fi influenţate normele de adecvare ale capitalului propuse în proiectul legii cu privire la piaţa de capital?

A.D.:
Dacă ne referim la evoluţia pieţei locale în timp, desigur că nu sîntem acolo unde ar trebui să fim şi cred că există multe şanse reale de a schimba situaţia. Din experienţa ţărilor europene, constatăm că statul a avut o contribuţie importantă pe piaţa de capital. Multe ţări, inclusiv Polonia, au trecut prin criză relativ uşor datorită faptului că piaţa este puternică, companiile de stat şi cele private se finanţează prin bursa de valori mobiliare, fondurile de investiţii şi cele de pensii private plasează mijloacele în instrumente ale pieţei de capital.

Normele de adecvare ale capitalului, propuse în proiectul legii, sînt orientate spre administrarea eficientă a riscurilor aferente activităţii participanţilor profesionişti la piaţa de capital. În funcţie de activităţile şi serviciile pe care societăţile de investiţii vor fi autorizate să le desfăşoare, s-au stabilit şi diferite mărimi ale capitalului propriu iniţial. Stabilirea acestor cerinţe este o condiţie esenţială pentru a asigura existenţa pe piaţă a unor companii viabile cu potenţial înalt, apte să asigure protejarea drepturilor investitorilor şi clienţilor. Fără îndoială, prin proiectul legii au fost create condiţii reale de implementare, fiind propusă creşterea graduală a capitalului în termen de pînă la 10 ani de la data intrării în vigoare a legii cu intervale de 2 ani. Conform proiectului, legea va intra în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, respectiv, în aceste condiţii societăţile de investiţii vor avea un termen final de 10,5 ani  pentru conformarea capitalului propriu.

Profit: Cu toate acestea, există şi oponenţi care consideră că cerinţele de capital vor înrăutăţi situaţia pe piaţa valorilor mobiliare?

A.D.:
Într-adevăr, au fost expuse şi opinii negative la acest aspect, dar mai mult bazate pe emoţii şi nu pe raţionamente. Pentru mai multă claritate voi menţiona că am analizat detaliat impactul de reglementare şi, în prezent, toate 11 companii de brokeri nebancari întrunesc cerinţele maxime faţă de capitalul propriu stabilite pentru licenţa de categoria A în mărime echivalentă în lei de 50 mii euro.

Dacă ne referim la cerinţele pentru licenţa de categoria B, atunci şase din 11 companii de brokeri nebancari întrunesc cerinţele maxime de capital echivalentul în lei a 125 mii euro şi la patru companii mărimea capitalului propriu corespunde mărimii stabilite pentru al 7-lea an de la data intrării în vigoare a legii în mărime echivalentă în lei de 94 mii euro.

Pentru licenţa de categoria C, actualmente opt dintre cele 11 companii de brokeri nebancari se conformează cerinţelor de capital pentru primul an de la data intrării în vigoare a legii, echivalentul în lei a 110 mii euro, iar o companie are capitalul necesar pentru al 5-lea an de la data intrării în vigoare a legii în mărime echivalentă în lei de 365 mii euro.
Mai mult, prin promovarea acestor cerinţe ne propunem să creăm companii cu potenţial înalt, rezistente la riscurile aferente şi
care vor deţine capacitate deplină pentru a diversifica instrumentele financiare şi a asigura o mai bună protecţie a drepturilor investitorilor în valori mobiliare. Pe lîngă faptul că aceste cerinţe vor contribui la consolidarea financiară a societăţilor de investiţii, acestea vor exclude şi posibilitatea apariţiei unor companii ineficiente cu capacităţi operaţionale reduse, care implică un grad înalt de risc.

Profit: Cum consideraţi Dvs., cerinţele de capital pentru operatorul de piaţă (Bursa de Valori) şi depozitarul central sînt exagerate în condiţiile actuale ale pieţei?

A.D.:
După cum am menţionat, stabilirea cerinţelor de capital este necesară pentru a asigura o activitate complexă şi eficientă a pieţei reglementate, inclusiv crearea unui sistem de tranzacţionare performant care să permită tranzacţionarea şi la distanţă, precum şi ridicarea calităţii serviciilor la nivel intern şi extern comparabil cu alte pieţe.

La stabilirea mărimii capitalului minim pentru bursă şi depozitarul central, desigur că am luat în considerare nivelul actual de dezvoltare, precum şi experienţa altor pieţe reglementate. Pentru comparaţie, pot să nominalizez reglementările aplicate la nivel internaţional cu privire la capitalul social minim pentru Bursele de Valori, precum România şi Croaţia - în mărime de 5 mil. euro, Polonia - 10 mil. euro, Bulgaria - 2,5 mil. euro, Cehia - 4 mil. euro, Ungaria - 1,7 mil. euro. La rîndul său, capitalul propriu efectiv înregistrat depăşeşte cu mult limitele minime stabilite de legislaţie.

La fel şi pentru depozitarul central, capitalul social minim stabilit, de exemplu, în România şi Polonia este de 5 mil. euro, în Cehia - 4 mil. euro, în Ungaria - 3 mil. euro, în Croaţia - 2,6 mil. euro, iar capitalul propriu efectiv, actualmente, în unele ţări înregistrează peste 60 mil. euro.

Profit: Potrivit noii legi, activitatea de ţinere a registrului este transferată la depozitarul central. Ce argumentări stau la baza acestei reforme radicale?

A.D.:
Conform evaluărilor efectuate în ultima perioadă la acest aspect, se menţionează că registrele acţionarilor societăţilor se ţin cu sisteme informaţionale simplificate, care permit înregistrarea transmiterii dreptului de proprietate doar atunci cînd vînzătorul şi cumpărătorul se cunosc şi vin direct la oficiul acestuia. În mediul modern şi avansat al pieţelor de capital, această modalitate de a înstrăina valorile mobiliare este, practic, imposibilă fără ajutorul societăţilor de investiţii. Iniţiativa de dezvoltare a depozitarului central într-o structură modernă cu funcţie de ţinere a registrului, cel puţin pentru companiile listate a fost preluată din experienţa pieţelor europene sau, ca exemplu pot fi şi practicile Rusiei, Kazahstanului şi ale altor ţări la nivel internaţional.

Ţinerea registrelor deţinătorilor de valori mobiliare admise spre tranzacţionare pe pieţe reglementate şi sisteme alternative de tranzacţionare (MTF) de către depozitarul central va facilita clearingul şi decontarea instrumentelor financiare pe o bază sigură şi eficientă, în vederea minimalizării riscului sistemic. Mai mult, ţinerea registrelor deţinătorilor de valori mobiliare de către depozitarul central reprezintă o condiţie esenţială pentru operarea eficientă şi cu costuri reduse ale operaţiunilor posttranzacţionare, precum şi pentru operaţiunile transfrontaliere, în perspectiva integrării pieţei de capital naţionale în cadrul pieţei financiare unice europene. Cel puţin, prin simplificarea procedurii actuale de efectuare a tranzacţiilor la bursa de valori cu implicarea registratorilor independenţi, aşteptările noastre sînt îndreptate spre reducerea perioadei de timp necesară pentru încheierea tranzacţiilor cu valori mobiliare şi a costurilor suportate în prezent.

Profit: În opinia registratorilor independenţi, implementarea acestei reforme poate dura în timp, va implica costuri şi riscuri semnificative, iar una dintre opţiunile înaintate ar fi ca la etapa actuală de dezvoltare a pieţei instituţia registratorului să nu fie exclusă din aria de reglementare. Care este opinia Dvs. la acest capitol?    

A.D.:
În varianta iniţială a proiectului de lege am promovat această opţiune, însă după consultarea experienţei internaţionale, în final, am decis reconfigurarea pieţei valorilor mobiliare conform structurii moderne aplicate la nivel european. Această reformă este o aliniere la regulile de funcţionare a pieţelor europene şi este orientată spre încurajarea investiţiilor pe piaţa valorilor mobiliare, inclusiv prin eficientizarea procesului de tranzacţionare şi optimizarea costurilor pentru investitorii în valori mobiliare.

Desigur, conştientizăm că va fi dificilă atragerea investiţiilor semnificative pentru a introduce tehnologii noi, iar perioada de implementare poate dura, deoarece depozitarul central trebuie să deţină un sistem informatic capabil să asigure păstrarea în siguranţă a informaţiei deţinute în registrul deţinătorilor de valori mobiliare, precum şi realizarea oricărei operaţiuni în legătură cu acestea. Pe de altă parte, riscurile legate de asigurarea integrităţii informaţiei implică acţiuni bine gîndite şi o bună organizare a procesului de transfer al registrelor acţionarilor către depozitarul central.■

 

Comentarii [9]

Comentariu
  • 05.01.2015 02:20:05
  • 06.08.2015 07:48:06
  • 12.05.2017 08:11:46
  • 21.05.2017 06:21:26
  • 24.05.2017 06:08:43
  • 27.05.2017 07:21:51
  • 13.06.2017 12:05:37
  • 17.06.2017 04:14:53
  • 01.12.2020 12:08:27

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
10
Afişări de site:
2507344
Vizitori unici:
5314735

WebArt Pro