Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

La Chişinău mă simt ca acasă

Mariana TABUNCIC | 77 de întrebări în 20 de minute

Timp de trei ani de zile de când locuieşte în capitala Moldovei, preşedintele BCR Chişinău, Sorin Andrei, născut în judeţul Botoşani, România, a îndrăgit nespus acest oraş. Este fascinat de locurile cu destinaţie istorică din capitală, de persistenţa valorilor sănătoase în societate şi de oamenii „care încep tot mai des să zâmbească”. Timp de 16 ani de carieră profesională a rămas devotat unei singure instituţii bancare – BCR, care, în opinia domniei sale, este banca de la care are întotdeauna ce învăţa. Despre cum vede Sorin Andrei că va arăta peste 10 ani instituţia pe care o conduce, despre calităţile de care ar trebui să dispună un bancher pentru a putea gestiona eficient o bancă, despre „duşmanul” şi „prietenul” sistemului bancar, precum şi despre familia sa şi cea mai mare realizare în plan personal, aflaţi din rubrica „77 de întrebări în 20 de minute”.

1. Dle Sorin Andrei, aţi devenit preşedinte al BCR Chişinău în martie 2009. La trei ani de activitate în Moldova, cum vă simţiţi aici?

S.A.:
Sunt născut în judeţul Botoşani, pe malul Prutului, astfel că la Chişinău mă simt ca acasă. Am descoperit aici oameni extraordinari cu care este o plăcere să cooperez şi să discut.

2. În aceşti trei ani, credeţi că s-au schimbat multe lucruri la Chişinău?

S.A.:
În această perioadă oraşul Chişinău s-a modernizat. Au apărut noi centre comerciale, clădiri pentru birouri, traficul s-a intensificat. De asemenea, oamenii au devenit mai siguri pe ziua de mâine şi văd mai des zâmbete pe feţele lor.

3. Aveţi un loc preferat în capitala R.Moldova?

S.A.
: Mă fascinează locurile cu semnificaţie istorică, iar acestea se regăsesc foarte frecvent în Chişinău. Totodată, primăvara şi vara parcurile pline de verdeaţă din centrul Chişinăului sunt locuri foarte plăcute pentru liniştea pe care mi-o oferă.

4. Ce vă surprinde în Moldova?

S.A.:
Persistenţa valorilor sănătoase, clasice, tradiţionale în societate şi în familie. În ciuda faptului că foarte mulţi moldoveni sunt plecaţi peste hotare, ei nu au diluat aceste valori, ci continuă să le promoveze. Am întâlnit tineri care după o carieră de succes în străinătate se întorc la 25 ani în Moldova pentru a-şi întemeia o familie, pentru că acest lucru îl consideră parte a împlinirii personale.

5. Dar ce vă întristează?

S.A.:
Faptul că oamenii aici au prea puţină încredere unii în alţii. Se dezamăgesc foarte uşor. Pe bază de încredere poţi construi, fără încredere - nu.

6. În cariera Dvs. bancară de 16 ani aţi fost devotat unei singure bănci – BCR. Nu aţi fost niciodată tentat să activaţi în cadrul altei instituţii bancare?

S.A.:
Banca Comercială Română este o bancă foarte mare în care întotdeauna am avut câte ceva de învăţat. Provocările fiecărui loc de muncă pe care l-am avut în BCR, profesionalismul echipelor şi schimbările prin care a trecut organizaţia în aceşti 16 ani mi-au alimentat cu prisosinţă cariera profesională. Nu am avut asemenea tentaţii şi dacă ar fi să o iau de la capăt în activitatea profesională tot aşa aş construi-o.

7. Ce înseamnă pentru Dvs. BCR Chişinău?

S.A.:
BCR Chişinău înseamnă pentru mine, mai întâi de toate, o echipă de profesionişti cu care sunt mândru să lucrez şi să obţinem performanţe împreună.

8. Cum a fost anul 2011 pentru BCR Chişinău?

S.A.:
Anul 2011 a fost un an plin de realizări şi provocări, în acelaşi timp. Am reuşit să finalizăm procesul de restructurare a băncii şi să demarăm câteva proiecte noi: programul de creditare ipotecară Prima Casă, facilitarea investiţiilor în eficienţa energetică în cadrul liniei de finanţare a BERD, lansarea serviciului Western Union etc. De asemenea, am reuşit să dublăm, practic, portofoliul de carduri şi să sporim semnificativ portofoliul de clienţi.

9. Dar ce aşteptări aveţi pentru 2012?

S.A.:
Pentru anul 2012 ne propunem să continuăm proiectele demarate şi să lansăm altele noi. Principala provocare pentru BCR Chişinău este de a continua lărgirea portofoliului de clienţi şi produse adaptate la nevoile lor.

10. Care este principalul obiectiv al băncii pentru următorii trei ani?

S.A.:
Consolidarea poziţiei pe piaţă. Filozofia BCR rămâne aceeaşi – de a ajuta clienţii să-şi realizeze aspiraţiile prin oferirea de soluţii inovative bazate pe tehnologii performante.

11. Ce vă place cel mai mult la BCR Chişinău?

S.A.:
Capacitatea şi dorinţa sau chiar „foamea” colegilor de a obţine performanţă şi de a implementa schimbările necesare. Dinamismul şi motivaţia reprezintă principalele atu-uri pe care le apreciez.

12. Dar ce nu vă place?

S.A.:
Există întotdeauna aspecte ce trebuie îmbunătăţite, astfel consider că perfecţionarea profesională continuă să reprezinte cheia spre performanţă.

13. Se spune că banilor le place liniştea şi stabilitatea. De ce?

S.A.:
De fapt eu asimilez acest truism mai degrabă cu existenţa sau inexistenţa încrederii. Încrederea este cheia în afacerile cu bani şi bănci. Ea se construieşte foarte greu prin consistenţă, consecvenţă, seriozitate, performanţă, transparenţă şi previzibilitate şi se distruge extraordinar de uşor când unul dintre aceste ingrediente lipseşte sau nu este în cantitatea suficientă.

14. Cine sunt părinţii Dvs.?

S.A.:
M-am născut într-o familie de moldoveni din dreapta Prutului în comuna Răuşeni, jud. Botoşani. Tata, Constantin, fost tehnician veterinar decedat în 2005, mama, Maria, pensionară.

15. Absolventul cărei facultăţi sunteţi?

S.A.:
Am absolvit facultatea de economie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Am avut onoarea să cunosc profesori extraordinari de la care am avut multe de învăţat.

16. La ce vârstă aţi câştigat primii bani şi pe ce i-aţi cheltuit?

S.A.:
La 9 ani. L-am ajutat pe bunicul meu la nişte treburi gospodăreşti. Deoarece banii câştigaţi nu erau suficienţi, i-am economisit, iar peste şase luni am cumpărat cauciucuri şi camere pentru bicicleta veche a tatei, care, între timp, devenise a mea.

17. În ce împrejurări v-aţi cunoscut soţia?

S.A.:
În Iaşi, în anul I de facultate, pe 20 noiembrie 1990, la o petrecere cu ocazia aniversării unui coleg de facultate.

18. Obişnuiţi să-i faceţi des cadouri?

S.A.:
Da. Cu ocazii speciale, nu numai de sărbători.

19. Ce profesie are soţia Dvs.?

S.A.:
Este profesoară de matematică.

20. Este adevărat că cu cât mai mult iubeşti, cu atât mai mult suferi?

S.A.:
Aş fi răspuns „Da” la 20 de ani. Acum cred că cu cât mai mult iubeşti, cu atât eşti mai iubit.

21. Obişnuiţi să discutaţi în familie problemele de la serviciu?

S.A.:
Nu.

22. Dar să împărtăşiţi bucuriile de la serviciu?

S.A.:
Da.

23. Care a fost cel mai frumos cadou pe care l-aţi primit vreodată?

S.A.:
Un I-Pad.

24. Dar care l-aţi oferit?

S.A.:
O casă.

25. Ce vă place cel mai mult la fiica Dvs.?

S.A.:
Că îmi seamănă.

26. Dar cu ce nu sunteţi de acord?

S.A.:
Atunci când nu are răbdare.

27. Aţi dori ca şi ea să facă o carieră în domeniul bancar?

S.A.:
Va decide singură. Deocamdată, vrea să devină designer vestimentar.

28. Ziua de muncă a preşedintelui BCR Chişinău începe cu …

S.A.:
Comunicarea cu colegii.

29. Şi se termină cu…

S.A.:
Comunicarea cu colegii.

30. Cum aţi descrie o seară obişnuită în familia preşedintelui BCR Chişinău?

S.A.:
În sânul familiei.

31. Care sunt regulile principale de care vă conduceţi în viaţă şi la care nu aţi renunţa indiferent de împrejurări?

S.A.:
Respectul faţă de oameni şi ascultarea atentă a lor.

32. Cum vedeţi Chişinăul peste 10 ani?

S.A.:
Un oraş modern, cu o economie dinamică şi oameni dornici să se realizeze.

33. Dar BCR Chişinău?

S.A.:
BCR Chişinău va fi ceea ce-şi propune: o bancă europeană, recomandată de clienţii săi pentru calitatea serviciilor oferite şi personalul deschis spre cooperare.

 

34. În opinia Dvs., existenţa unei bănci controlată de stat este oportună sau nu?

S.A.:
Mai puţin contează proprietatea asupra unei bănci, mai mult contează modul în care aceasta este administrată.

35. Cum apreciaţi iniţiativa Guvernului de a privatiza Banca de Economii?

S.A.:
Este o oportunitate în plus de a găsi investitori strategici pentru dezvoltarea acesteia.

36. În prezent, în Moldova activează 15 instituţii bancare. Pentru o ţară ca Moldova este mult sau puţin?

S.A.:
Piaţa este cea care apreciază dacă este mult sau puţin. Mâna invizibilă a acesteia va decide câte bănci să existe pe piaţă.

37. Din anul 2006 BCR S.A. România a devenit membru al Erste Group (Austria), unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare în Europa Centrală şi de Est. Cum a influenţat acest lucru asupra activităţii BCR Chişinău?

S.A.:
Faptul că BCR a devenit membru al Erste Group a contribuit la implementarea celor mai bune practici bancare în activitatea noastră şi a permis dezvoltarea portofoliului de clienţi şi produse atât în România, cât şi în R.Moldova.

38. Banca a finalizat anul 2011 cu profit, fapt care, pe fundalul anului 2010, când înregistra pierderi, este privit ca o realizare. Cum s-a reuşit acest lucru?

S.A.:
Acest lucru se datorează eforturilor din ultimii trei ani de a restructura activitatea băncii, de a spori eficienţa fiecărei linii de business şi a îmbunătăţi calitatea portofoliului de credite.

39. BCR Chişinău a majorat portofoliul de credite cu 7,95% în 2011. Ce se află la baza acestei creşteri?

S.A.:
Creşterea portofoliului de credite s-a datorat atât activizării finanţărilor proiectelor de afaceri, cât şi sporirii cererii pentru credite imobiliare. Am susţinut, în primul rând, proiectele viabile orientate pe termen mediu şi lung care contribuie la valorificarea potenţialului economic al R.Moldova.

40. Pe parcursul anului 2011, banca a gestionat cu succes excesul de lichiditate. În ce rezidă formula succesului?

S.A.:
Orice bancă are nevoie de a asigura un echilibru dintre active şi pasive atât din punctul de vedere al termenelor, cât şi al costurilor.

41. În anul 2011 banca a micşorat radical numărul creditelor nefavorabile. Cărui fapt i se datorează acest lucru?

S.A.:
Acest lucru se datorează, în primul rând, eforturilor de a implementa nişte criterii clare de evaluare a riscurilor şi de gestiune a acestora, cât şi eforturilor de a selecta proiecte viabile spre finanţare.

42. Există ceva în sistemul bancar moldovenesc care-l deosebeşte de alte ţări?

S.A.:
Spre deosebire de ţările din Europa Centrală, sistemul bancar din Moldova este mai mult concentrat pe segmentul business, rata de bancarizare a populaţiei fiind mai redusă. O altă caracteristică este o prezenţă mai redusă a băncilor internaţionale pe piaţa moldovenească.

43. La finele anului trecut Parlamentul a adoptat proiectul de lege cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică. Care credeţi că vor fi beneficiile acestuia pentru sistemul bancar al R.Moldova, în particular, şi pentru economia şi cetăţenii ţării, în general?

S.A.:
Dezvoltarea serviciilor electronice este oportună şi necesară. Implementarea acestora permite reducerea costurilor de tranzacţionare, o operativitate sporită şi o siguranţă mai ridicată.

44. BCR Chişinău este unul din partenerii primăriei Chişinău în realizarea Programului „Prima Casă”. La mai bine de un an de la lansarea Programului, ce notă aţi da implementării acestuia?

S.A.:
Programul a demarat cu dreptul, mai ales pe segmentul mansardelor şi apartamentelor pe piaţa secundară. În linii mari, apreciez programul ca unul foarte util şi de perspectivă pentru economia Chişinăului.

45. Care sunt principalele impedimente în realizarea cu succes a acestui proiect?

S.A.:
Cel mai mare impediment pentru astfel de programe ţine de capacitatea reală a populaţiei de a accesa credite datorată puterii de cumpărare şi nivelului veniturilor.

46. Ce învăţăminte a tras BCR Chişinău din cooperarea cu instituţiile statului, în general, şi cu Primăria Chişinău, în particular?

S.A.:
Orice proiect realizat în parteneriat cu instituţiile de stat sau private necesită o coordonare a tuturor etapelor, rolurilor şi responsabilităţilor. Cooperarea noastră cu Primăria Chişinău este fructuoasă şi benefică pentru toţi participanţii.

47. Dacă nu aţi fi devenit bancher, atunci care altă profesie aţi fi îmbrăţişat?

S.A.:
Electronist.

48. Cea mai mare parte a carierei Dvs. s-a desfăşurat în România. Ce diferenţe majore vedeţi între sistemul bancar din România şi cel din Moldova?

S.A.:
Există mai multe similitudini decât diferenţe. În activitatea noastră ne bazăm pe aceleaşi principii de eficienţă, prudenţă, orientare spre client şi profesionalism, indiferent de piaţa pe care activăm.

49. Care a fost impactul aderării României la UE asupra sistemului bancar românesc?

S.A.:
Aderarea la UE a permis României consolidarea sistemului bancar prin atragerea capitalului necesar şi implementarea celor mai noi metode de banking bazate pe tehnologii şi know-how.

50. Cum credeţi că decurge ajustarea legislaţiei moldoveneşti la standardele UE? Nu aveţi impresia că uneori acest lucru se face fără a ţine cont de realităţile din Moldova?

S.A.:
Armonizarea legislaţiei moldoveneşti la standardele UE este un proces de durată. Contează nu numai dorinţa şi voinţa de a ne integra, ci şi mecanismele de realizare a reformelor necesare.

51. Care este orarul de lucru al unui bancher?

S.A.:
De dimineaţa devreme şi până seara târziu este un program obişnuit. Au fost şi nopţi în bancă, dar asta, trebuie să recunosc, a fost ceva ieşit din comun.

52. De ce calităţi trebuie să dispună un bancher pentru a putea gestiona eficient o bancă?

S.A.:
Integritate, responsabilitate, atenţie faţă de nevoile clienţilor, spirit de echipă, loialitate, orientare spre rezultat, comunicare, capacitate de analiză şi sinteză…

53. Dar care calităţi sunt total contraindicate?

S.A.:
Imprudenţa, egoismul, inflexibilitatea.

54. Cum vă construiţi relaţia de colaborare cu angajaţii băncii?

S.A.:
Prin comunicare deschisă şi înţelegându-le problemele reale.

55. Dar cea cu conducerea altor bănci din Moldova?

S.A.:
Cu respect şi colegialitate.

56. În opinia Dvs., într-un stat democratic politica şi afacerile ar trebui să interacţioneze?

S.A.:
Da.

57.  Care ar trebui să fie limita acestei interacţiuni?

S.A.:
Politica are printre obiectivele principale asigurarea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, iar businessul trebuie să se implice activ în susţinerea comunităţii din care face parte.

58.  Este adevărat că inspiraţia vine doar atunci când munceşti?

S.A.:
Inspiraţia creşte atunci când munceşti.

59. Ce este mai important: să munceşti pentru bani sau să pui banii să muncească pentru tine?

S.A.:
Ambele recomandări sunt la fel de importante. Diferenţierea o realizează doar eficienţa obţinută.

60. Poetul american Robert Frost spunea că „banca este locul unde ţi se împrumută pe timp frumos o umbrelă şi ţi se cere să o înapoiezi când începe să toarne cu găleata”. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?

S.A.:
Nu. Relaţia între bancă şi client trebuie să fie una de parteneriat indiferent de „timpul de afară”. De aceea, afirmam anterior că una dintre calităţile de bază ale unui om de bancă este să cunoască nevoile reale ale clientului.

61. Ce nu poţi cumpăra cu bani?

S.A.:
Sănătatea.

 

62. Credeţi că este important ca încă din copilărie părinţii să-i înveţe pe copii cum să gestioneze banii?

S.A.:
Copiii trebuie să înveţe să gestioneze corect banii, dar în acelaşi timp trebuie să înveţe că banii nu reprezintă singurul ţel în viaţă.

63. Ţinând cont de datele statistice cu privire la numărul depozitelor, se pare că în ultimii ani cetăţenii au recăpătat treptat încrederea în sistemul bancar. Totuşi ce ar fi mai bine: ca oamenii să-şi ţină banii la bancă sau să-i investească în economie?

S.A.:
Plasarea banilor la banca reprezintă una dintre cele mai sigure forme de investire în economie. Depozitele bancare sunt principala sursă de finanţare a creditelor.

64. Care este cel mai de temut „duşman” al sistemului bancar?

S.A.:
Lipsa de încredere.

65. Dar prieten?

S.A.:
Prudenţa.

66. Ce ar trebui să facă autorităţile statului pentru ca oamenii de afaceri români să fie mai interesaţi să investească în economia Moldovei?
S.A.:
Să continue reformele începute.

67. Care este destinaţia Dvs. preferată pentru odihnă?

S.A.:
Viena.

68. Care ţară sau oraş a lăsat o impresie de neuitat asupra Dvs.?

S.A.:
Franţa.

69. Ce ar putea să vă determine să trăiţi într-o altă ţară decât România sau Moldova?

S.A.:
Dacă aş pleca în altă ţară, ar fi numai în scop profesional.

70. Ce vă indispune cel mai mult?

S.A.
: Inflexibilitatea în mentalitate.

71. Care este cea mai mare realizare a Dvs. în plan personal?

S.A.:
Fiica mea.

72. Dar profesional?

S.A.:
Echipa BCR Chişinău.

73. De regulă, copiii sunt cei care învaţă de la părinţi, dar există şi situaţii viceversa. Dvs. ce aţi învăţat de la fiică?

S.A.:
Viteza de adaptare.

74. Ce credeţi că le lipseşte copiilor de astăzi în comparaţie cu copiii de acum 20-30 de ani?

S.A.:
Răbdarea.

75. Care este cea mai vie amintire din copilărie?

S.A.:
Derdeluşurile pline de zăpadă cu copii voioşi la săniuş.

76. Ce carte citiţi acum?

S.A.:
Neagu Djuvara - Amintiri din Pribegie.

77. Care este moto-ul Dvs. în viaţă?

S.A.:
Nu încerca să fii altcineva.■

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 17.02.2012 12:11:18 Elena
    Multe cheste interesante am ghisit, mersi mult pentru articol. Imi hlace rubrica 77 intrabari...
  • 17.02.2012 12:21:42 Nadejda
    BCR are viitor in piata moldoveneasca...
  • 29.12.2014 11:44:12
  • 19.09.2016 05:42:44
  • 14.09.2018 01:59:59

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
10
Afişări de site:
2507319
Vizitori unici:
5314630

WebArt Pro