Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Ce branduri preferăm?

Nicu FILIMON | Branduri &Tendinţe

Prin acest articol nu-mi propun să filozofez la tema „ce este un brand” sau să vin cu pretenţia unor cercetări serioase de piaţă în acest domeniu. Intenţia mea este să încercăm să înţelegem de ce noi, moldovenii, preferăm anumite produse, servicii sau firme şi care dintre acestea se poziţionează în capul listei noastre de opţiuni. Scurt pe doi - vom discuta de gustibus et coloribus, chiar dacă înaintaşii noştri latini nu recomandă acest lucru.

Îndulcirea cu Bucuria

     Să începem cu ceva gustos şi, anume, Bucuria – un brand autohton care ţine piept cu succes crizelor economice, politice, social-culturale şi chiar constituţionale încă din 1946. Surprinzător, dar cozile în magazinele Bucuria nu contenesc nici în prezent. Datorită economiei de piaţă, moldovenii se pot delecta cu dulciuri de pe diverse tărîmuri: ne bucurăm de bomboane ruseşti, ucrainene, branduri savuroase nemţeşti sau franţuzeşti. Totuşi, majoritatea moldovenilor optează pentru o ciocolată sau caramelă „Fabricat în Moldova”. De ce? Răspunsul rezidă în faptul că avem încredere în producătorii autohtoni şi presupunem că aceştia nu folosesc adaosuri dăunătoare, E-uri sau concentrate, precum o fac mulţi producători străini. Aici este actual proverbul: fie pîinea cît de rea, tot mai bună-i în ţara mea. Pe deasupra, Bucuria ne face şi viaţa mai dulce, nouă şi străinilor, căci această companie exportă lunar aproximativ 150 tone de dulciuri cu destinaţia România, Ucraina, Bulgaria, Ţările Baltice, Grecia, Cehia, Israel, Germania şi SUA.

Dor de Codru şi pîine sură


     Dacă vom continua discuţia la capitolul alimentaţie, atunci să nu uităm de pîine, mai bine zis, de Franzeluţa – un brand bine cunoscut tuturor moldovenilor, dar mai ales celor din Chişinău. Deşi anii de foamete au rămas de mult în urmă, la orele cînd este suplinită marfa în magazinele Franzeluţa, există şansa să leşini de atîta îmbulzeală sau să te alegi cu vreo două coaste rupte. Nu exagerez! Explicaţia constă în faptul că această fabrică produce în cantităţi foarte mici tipuri de pîine ieftină, iar pensionarii şi familiile vulnerabile dau zilnic din coate pentru a rupe o pîine „sură” de 1,90 lei sau o franzelă „Codru” de 1,50 lei. Însă nu această realitate tristă clasează Franzeluţa în topul brandurilor îndrăgite de moldoveni, ci faptul că nu prea există competiţie în acest domeniu, ţinînd cont şi de capacităţile combinatului în comparaţie cu alte brutării, dar şi de calitatea produselor. Pe lîngă statutul de lider incontestabil pe piaţa autohtonă, Franzeluţa exportă cu succes paste şi alte produse făinoase în Germania, Canada, Italia, SUA, Grecia, Portugalia, România, Estonia, Irlanda, Spania şi Australia. În 2007 volumul exporturilor a constituit 1 125,4 tone în valoare de 1,1 mil. euro.

Motiv întemeiat pentru beţie


    Un alt motiv de mîndrie la moldoveni este, desigur, vinul. Aici Cricova este faimoasă pentru spumantul său, produs după metoda Champenoise, precum era preparat cu sute de ani în urmă de călugărul francez Dom Perignon. Cricova însă este dragă moldovenilor pentru că este a noastră, iar noi nu acceptăm produse străine pe acest segment de piaţă: pentru că nu am prea gustat din faimoasele vinuri franţuzeşti, pentru că vrem să ne delectăm şi noi cu ce sînt serviţi înalţii demnitari străini care ne vizitează ţara, dar şi pentru preţurile accesibile comparativ cu rafinatele vinuri franţuzeşti, italieneşti sau californiene.

Orange-bip

    De la mîncare trecem la servicii de telefonie mobilă. La acest capitol avem doi operatori cu acoperire de peste 95% din teritoriul republicii - Orange şi Moldcell. De o popularitate mai mare se bucură Orange cu 1,8 mil. de abonaţi la 1 octombrie 2009. Orange este un brand internaţional, iar serviciile acestuia sînt mai scumpe decît cele prestate de Moldcell, pentru că la formarea preţurilor se ia în calcul şi valoarea brandului. Astfel, deşi plătesc mai mult, clienţii acestei companii se pot simţi fericiţi că se numără printre cei 189 milioane de clienţi Orange din 30 de ţări (datele la 30 septembrie 2009) şi se pot mîndri că au contribuit la vînzările Orange de 53,5 mlrd. de euro în 2008. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, în nouă luni ale anului 2009 Orange a înregistrat o creştere a vînzărilor printre operatorii de telefonie mobilă de 11,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2008. Venitul mediu lunar pe utilizator în perioada ianuarie-septembrie 2009 a alcătuit 108,12 lei – cel mai mare pe ţară. După cifra de afaceri şi conform situaţiei din septembrie 2009, Orange deţine o cota de piaţă de 73,2%. Cred că cifrele vorbesc de la sine şi alte comentarii sînt de prisos. 

Nokia connecting Moldavians


    Telefonia mobilă fără telefoane mobile este sterilă. Sigur că Apple iPhone şi BlackBerry sînt în trend ascendent acum, dar totuşi nu la nivelul SUA, unde cu cît mai mare este maşina şi telefonul mobil, cu atît urci mai multe trepte în topul patrioţilor americani. Noi însă, europeni fiind, ne mulţumim cu un brand din ţara lui Moş Crăciun, adică Finlanda, sub numele căruia mai întîi s-a produs hîrtie, apoi cauciuc şi pe final - mobile. Aţi ghicit, este vorba de Nokia. Acest brand este cotat la $34,9 mlrd. şi este al cincilea în topul celor mai valoroase branduri din lume după Interbrand/BusinessWeek pentru 2009 şi este brandul numărul 1 în Europa (2008) şi Asia (2007). Nokia este mai aproape de sufletul moldoveanului nu doar pentru că provine din spaţiul cultural european, iar noi încercăm să ne integrăm în UE, ci pentru că este o producţie trainică la modul direct. Mulţi conaţionali de ai noştri încă folosesc modele de telefoane Nokia achiziţionate acum 10 ani şi nu vor să se despartă de ele, căci funcţionează perfect. Aşa că noi, moldovenii, susţinem economia Finlandei şi cei 128 mii de angajaţi Nokia din 120 de ţări, cumpărînd cu predilecţie telefoanele acestei companii.

Moldovencele şi cosmeticele

    Să trecem la industria frumosului şi la cel mai cu priză brand de cosmetice printre moldoveni, în special printre moldovence – Avon. Metoda door-to-door, prin care sînt vîndute produsele Avon, constituie cauza popularităţii acestora. Fiecare a patra studentă cîştigă un ban, promovînd cosmetice Oriflame, Mary Kay sau Avon, însă preţurile accesibile au cuvînt important de spus la capitolul numărul de clienţi şi volumul de vînzări. În 2008 venitul net al companiei americane Avon a constituit $875 mil., aceasta şi-a lărgit recent numărul de pieţe de desfacere pînă la 140 de ţări, printre care ne numărăm şi noi de 10 ani.
Googling-iţi cît doriţi

    Un alt brand internaţional destul de bine poziţionat şi în Moldova este îndrăgitul motor de căutare al tuturor popoarelor Google. Ai nevoie de un referat la vreo materie - apelezi la Google, cauţi o reţetă de desert - tot pe Google o găseşti, te interesează vremea sau cursul valutar, iarăşi Google, filme, muzică, bîrfe, haine, încălţăminte, cărţi, case, maşini, ştiri, marele ORICE VREI – Google. De cînd mama mea a descoperit Google, nu mai are poftă să iasă la taclale cu vecinele, căci se poate informa rapid de pe Google, apoi le trimite cîte un mail prietenelor sau chiar chat-uiesc împreună tot pe Google. Pe 31 decembrie 2009 corporaţia americană număra peste 19 mii de angajaţi, iar venitul net pentru 2008 a constituit $4,2 mlrd.      

Trei, Doamne, şi toţi trei:
Ghiţă, Crazy Loop şi Zdubii


    Putem să ne mîndrim şi cu nişte branduri faimoase în lume şi cu rădăcini basarabene precum Zdob şi Zdub, Dan Bălan şi Cleopatra Stratan. Le-am luat la pachet pentru că fac parte din aceeaşi categorie a muzicii, însă calea devenirii lor ca branduri este diferită. Zdubii au devenit  mai întîi simbol în Rusia, ca mai apoi şi moldoveanul să-i bage în seamă, însă promovarea lor a venit mai mult pe calea României. Aceştia au înregistrat cea mai importantă performanţă a Moldovei la Eurovision, poziţionîndu-se pe locul şase, ajungînd şi pe poziţia a 12-ea în World Music Chart Europe cu albumul „450 de oi”. Toţi tinerii plecaţi peste hotare ţin să se laude cu ritmurile exotice de acasă în faţa angajatorilor sau colegilor de serviciu, iar unul dintre cele mai răspîndite cadouri pentru străini este un CD cu piesele Zdubilor. Pe Dan Bălan moldovenii îl iubesc pentru cîteva proiecte, în special O-Zone, Crazy Loop şi Dan Bălan – toate de succes şi peste hotarele Moldovei. Fiecare dintre noi consideră de cuviinţă să ne dăm cu părerea despre cît de bine a interpretat cîntăreaţa Rihanna piesa „Dragostea din tei” în versiunea engleză „Live Your Life”. Piesa a luat patru discuri de platină şi a ajuns pe poziţia unu în topul Billboard Hot 100 în SUA. Totuşi cea mai întreprinzătoare moldoveancă s-a dovedit a fi micuţa Cleopatra Stratan, care, la numai trei ani, a ajuns în cartea Recordurilor Guinness, fiind cea mai tînără interpretă cu un album înregistrat şi concerte live. Piesele ei au fost deja traduse în engleză şi spaniolă. Cleo a obţinut două discuri de platină pentru vînzări de peste 150 mii de albume în România, iar piesa „Ghiţă” a fost în fruntea celor mai populare melodii polifonice în Japonia.

Săptămîna modei la Piaţa Centrală

    Şi, pe final, am lăsat două branduri renumite care au intrat pe piaţa moldovenească pe uşa din spate: Dolce&Gabana şi Versace. De ce sînt acestea populare la moldoveni? Simplu – pentru că Piaţa Centrală din Chişinău este plină de asemenea produse, iar pe fiecare al doilea tricou şi a treia geantă din Moldova sclipesc simbolurile acestor două branduri internaţionale, sigur în versiune contrafăcută. Atît timp cît moş Ilie şi cei 12 fraţi ai săi, precum şi tanti Maria cu rudele ei poartă haine ce au imprimate pe ele Versace sau Dolce&Gabana avem dreptul, cel puţin, să ironizăm pe marginea popularităţii caselor de modă franceze şi italiene în Săptămîna de modă din Moldova, care ţine cît un an.

Cuvînt de încheiere

     Din lipsă de spaţiu nu am reuşit să enumerăm toate brandurile ce sînt la mare căutare în Moldova, pe unii poate i-am şi supărat. Cei care nu şi-au regăsit favoriţii în articol şi cei care au ceva de adăugat, de contestat sau de comentat sînt rugaţi să o facă pe site-ul revistei  www.profit.md. Nu uitaţi că de gustibus et coloribus non italic est disputandum, dar ţinînd cont de generalizările efectuate, aveţi undă verde la discuţii.

Comentarii [7]

Comentariu
  • 21.05.2013 12:12:30
  • 23.12.2013 12:37:16
  • 06.07.2014 11:48:03
  • 22.04.2015 04:27:01
  • 18.08.2015 05:54:59
  • 15.10.2016 11:01:39
  • 21.05.2017 06:32:15

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
14
Afişări de site:
2278785
Vizitori unici:
4724227

WebArt Pro