Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Cei care beau vinul ca apa nu-i cunosc preţul

Olga SOCOLOVA | Top Wine

A doua şedinţă a clubului preţuitorului de vinuri moldoveneşti „Top Wine” a avut loc la redacţia revistei financiare „Profit” şi a Agenţiei „INFOTAG”. Experţi şi degustători s-au adunat ca să poarte o discuţie interesată, gustînd cele mai bune vinuri moldoveneşti. De data aceasta, 12 companii autohtone au prezentat la degustarea neprofesionistă 11 mostre de «Chardonnay» şi 12 mostre de «Merlot». Acestea reprezintă vinuri seci din recoltele diferiţilor ani. În calitate de experţi au fost invitaţi academicianul Boris GAINA; directorul general al ÎM “Vismos”, Constantin OLARU; vicepreşedintele companiei “Lion Gri”, Neli SONIC; directorul fabricii “Aurvin” a companiei “DK-Intertrade”, Dora GOGAN, şi directorul general al “Romaneşti” SA, Constantin SÎRGHI.

 
Vinificatorii prezenţi şi-au exprimat doleanţa ca degustătorii neprofesionişti să simtă cîte puteri şi dragoste depun ei în munca lor, ca să obţină un vin excelent. Dar ca să înţelegi această băutură, trebuie să ai încredere în ea şi să o iubeşti.

Aşa cum «Cabernet-Sauvignon» este considerat regele vinurilor roşii, între cele albe rege este «Chardonnay». Expertul Dora Gogan, vinificator cu o vechime în muncă de 30 de ani, a povestit despre unicitatea acestui vin. Struguri de soiul «Chardonnay» au fost raionate în toate regiunile vinicole ale lumii şi pretutindeni se manifestă în mod diferit. Vinul tînăr din asemenea struguri în regiunile reci iese uşor, elegant, cu nuanţe de culori de lămîie şi citrice. În regiunile mai calde în el apar nuanţe de zemos, ananas şi piersică coaptă. Astfel, şi «Chardonnay»-ul moldovenesc diferă după organoleptică în funcţie de teritoriile de cultivare a strugurilor. În zona nordică a republicii se produc vinuri de masă uşoare. În cea de centru – vinuri spumante brute, care sînt o componentă ideală pentru cupajarea vinurilor spumante. În sud vinurile sînt mai pline, care transmit căldura soarelui sudic. Culoarea verzui-aurie a acestui vin înseamnă că el a fost preparat din struguri copţi pe deplin.

 

Cine sînt judecătorii?    

Natalia VRABIEпpreşedintele BC MoldovaAgroindbank S.A.;

Serghei CEBOTARIvicepreşedintele BC MoldovaAgroindbank S.A.;
Nicolae DORINprim-vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al BC Mobiasbanca S.A.;
Mihail OGORODNICOVvicepreşedintele Consiliului BC Energbank S.A.;
Douglass GRIFFITHdirectorul proiectului USAID/CEED;
Olga DEMCENCOtraducător;

Anatoli DEHTEARCIUCdirectorul general al companiei „Avantaj-AV”;

Aleksandr LUKIANOVdirectorul companiei “Ampelus”
Constantin STRATAN vinificator-şef la “Dionysos-Mereni” S.A.;
Vitalie PRONOZAvicedirector de producţie la „Acorex Wine Holding” S.A.;
Nadejda MARDARI –  şefă de producţie la compania “Lion Gri”;

Sergiu CHIRCĂdirector financiar al companiei “Gedeon Richter-Moldova”;

Anghelina TARANreporter al ziarului “Ekonomiceskoe obozrenie - Logos-Press”;

Mariana TABUNCICreporter special al Agenţiei de Presă “INFOTAG”;
Serghei RUSSOV –  directorul companiei financiare Credit-Profit.



«Chardonnay» trebuie servit la gustări reci din legume, bucate din carne albă de pasăre şi de peşte, precum şi cu stridii. Este importantă şi temperatura vinului, cea optimă este de  8-10 grade, şi îi permite să-şi
 dezvăluie cel mai bine calităţile aromatice şi prospeţimea gustului. Pentru degustătorii-diletanţi, a fost adus un exemplu de caracterizare a unei mostre concrete (nr.1), al cărui producător era necunoscut, pentru că testarea s-a făcut după metoda „oarbă” (sticle plasate în huse).  

 

Constantin OLARU: Acesta este «Chardonnay» (din recolta anului 2007) de calitate înaltă, cu o culoare verzuie frumoasă cu nuanţă de paie, care arată că vinul are aproape un an.  Are o aromă pură foarte interesantă, în care se pot găsi pere, nuanţe uşoare de chitru şi flori de dracilă. Ne cucereşte puritatea buchetului, deci tehnologia a fost respectată bine. Are un gust de vin proaspăt, nuanţe de maturare nu sînt. Aciditatea titrată nu iese în evidenţă, nu trezeşte emoţii negative, ci, dimpotrivă, conferă prospeţime acestui vin.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Boris GAINA: Vinul este armonios datorită echilibrării a trei componente – alcoolul, extractul şi aciditatea titrată. După înghiţitura făcută, apare senzaţia de alungire, rotunjime, datorită aplicării tehnologiei moderne. În acest fel este destul de multă glicerină, substanţe extractive. Este plin şi se bea uşor. Vinificatorii noştri au tins spre un asemenea nivel de calitate de-a lungul multor ani de activitate creativă. Şi are o particularitate – un uşor gust amărui picant.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Constantin SÎRGHI: Eu aş atrage atenţia la o nuanţă. În ultimii doi ani, se atestă o schimbare a modei la culoarea vinurilor albe – de la aproape incolore şi cu o nuanţă uşoară aurie spre vinurile cu o nuanţă verzuie, pe care nu le întîlneşti des. Aici, ea este prezentă şi deosebeşte acest vin de mulţimea de vinuri de acest fel, care se produc în republică. Peste trei-patru luni, acest vin tînăr va fi de o calitate foarte bună. Principalul e ca el să nu fie stricat atunci cînd va fi turnat în sticle. Aceasta depinde de condiţiile de îmbuteliere şi dopul cu care va fi astupată sticla. Este important ca el să fie adus pînă la cumpărător în acest aspect.

 

 

 

 

 

 



  Unul dintre aspectele pozitive în organizarea testării a fost acela că fiecărui degustător i s-au pus la dispoziţie cîte 10 pocale speciale. Astfel, mostrele puteau fi comparate. Iar cu trecerea timpului, acestea se deschideau aidoma bobocilor de flori. Peste 15-20 de minute, revenind la probele precedente, găseşti în ele nuanţe noi de aromă şi culoare. Descoperirea te bucură şi de surprinde în acelaşi timp.  De exemplu, în mostra nr.1, descrisă atît de amănunţit, mai tîrziu a apărut o notă aromatică accentuată de banană. Este interesant că toate vinurile sînt de acelaşi soi şi, totodată,  sînt atît de diferite. Or, un nespecialist poate întrezări aceasta la asemenea testări comparative.

Din cele unsprezece mostre de «Chardonnay» unul era din recolta anului 2007, şase - din 2006 şi patru - din 2005. După gustul meu de diletant, cea mai mare atenţie au meritat prima şi ultima mostră. Nr.1  (mai tîrziu, s-a constatat că producătorul ei este „Romaneşti”) – pentru expresivitatea aromei complexe şi prospeţimea gustului, pe care vinificatorii noştri nu reuşeau să le obţină, pînă nu demult, la un nivel atît de înalt. De altfel, vinurile albe sînt mult mai greu de produs decît cele roşii, pentru că ele trebuie prelucrate rapid, altfel încep să se oxideze. Nr.11 (de la „Sălcuţa”) este bun pentru că a păstrat în el căldura soarelui de vară. În aroma lui domină perele tomnatice mustoase răscoapte pe fundalul florilor de cîmp. Pentru un vin din recolta anului 2005, el s-a păstrat excelent. În ansamblu, toate «Chardonnay» prezintă interes, doar nr.10 avea în aromă nuanţe murdare. Poate, dopul i-a jucat festa?

La vinurile albe, arta vinificaţiei se manifestă în aromă, pentru că în soiurile de struguri albe sînt mai puţine substanţe extractive decît în soiurile roşii. Iar la vinurile roşii, măiestria creatorilor rezidă în corpul vinurilor. Nu în zadar vinul alb este comparat cu o femeie fără fard, pe a cărei faţă se văd toate avantajele şi neajunsurile. Constantin Sîrghi a glumit că vinul roşu este o femeie care a vizitat nu numai machiorul, dar şi coaforul, cosmetologul. Iar potrivit spuselor lui Constantin Olaru, vinul roşu este un bărbat îmbrăcat în frac. Cîte metafore sugerează vinurile bune! Cu vinul roşu vinificatorii au posibilitatea să opereze mai mult. Dar ca să-i înţelegem esenţa, trebuie să-i acordăm mai multă atenţie decît vinului alb şi să „vorbim” mai mult timp cu el.

Dora Gogan a prezentat avantajele vinului «Merlot». Acest vin a ieşit pe  arena mondială din umbra «Cabernet-Sauvignon» cu numai cinci ani în urmă. Şi an de an, interesul consumatorilor pentru acest vin creşte. Este un soi de struguri foarte demn, de elită, care transmite în vin nuanţele elegante de frişcă de lapte, prune uscate, pomuşoare roşii, în particular, a murelor. De exemplu, în prima mostră se resimt şi murele, şi frişca. Pe măsura  înaintării în vîrstă, «Merlot» capătă nuanţe de cireşe coapte, de prune uscate veştezite. Şi, cu un gust echilibrat plin după indicatorii organoleptici nu cedează în faţa «Cabernet-Sauvignon», de aceea este interesant pentru consumator.

 

Apropo, Natalia Vrabie ne-a povestit o întîmplare despre un «Cabernet» moldovenesc: „În timpul unei deplasări de afaceri în Spania, am fost duşi la o fabrică de vin cunoscută. Între invitaţi era şi un degustător serios. Am gustat vinuri de calitate foarte bună, după care cineva din delegaţia moldovenească a propus să fie degustat un vin moldovenesc –«Cabernet-Sauvignon» de colecţie, produs la combinatul de vin din Taraclia. Iar oaspetele-degustător a spus: Este cel mai bun  «Cabernet» pe care l-am gustat vreodată. Dacă îmi permiteţi, îl închid cu plută şi iau resturile cu mine, ca să le arăt colegilor mei ce fel de vin există în Moldova?» Ne-a fost foarte plăcut.

BC MoldovaAgroindbank S.A. a fost una dintre primele bănci care a început să acorde credite pe termen lung pentru plantarea viilor. Îmi doream foarte mult ca în republică să fie înfiinţate plantaţii noi, dar în calitate de bancher, la bine funcţiona un limitator dur. De unde să luăm bani pe termen lung? Via va creşte timp de cinci ani, iar în acest răstimp sînt atîtea riscuri! Dar pe de altă parte, îi spuneam unui bancher francez, care nu credea în vinificaţia moldovenească: «Noi am avut şi vom avea vinuri de unicat pentru că Moldova are o climă şi soluri unice, cu cel mai bogat spectru de microelemente». Şi am riscat să ofer primele credite. Noi trebuia să facem ceva, devansînd timpul. Cred că vinificaţia este una dintre cele mai reuşite direcţii strategice pe care a pus miza conducerea Moldovei. Noi putem produce vinuri care se deosebesc exclusiv de altele, după calitate».

Dar să revenim la tema degustării noastre. Cu «Merlot», într-adevăr, trebuie să „vorbeşti” mai mult timp. Peste o jumătate de oră, aceste vinuri parcă  au aruncat de pe ele mantalele modeste şi au rămas în straie mai bogate – foarte expresive, atractive, interesante, ademenitoare. Îţi vine să revii la ele iar şi iar, să le inspiri aroma, să faci o nouă înghiţitură şi să le savurezi magia. Vinuri extraordinare, din unul dintre soiurile mele de struguri preferate. În aroma nr.4 („Lion Gri”) am găsit condimente, fructe roşii. Condimente la fel de bine exprimate în aromă au pus în evidenţă pentru mine şi nr.9 („Ampelos”) – un vin foarte interesant. În principiu, fiecare din cele 12 mostre, cu mici excepţii, era bună în felul ei.

Atunci cînd testarea s-a încheiat, fiecare dintre cei prezenţi şi-a expus opinia. Curios, dar chiar şi părerile profesioniştilor s-au împărţit. De exemplu, Constantin Olaru a remarcat pentru sine mostrele din eşalonul doi nr.9 şi nr.11 („Vismos”). Dora Gogan însă a pus note maxime mostrei nr.9 de rînd cu nr.8 („Romaneşti”), pe care le-a caracterizat ca vinuri interesante, cu gust rotunjit, cu nuanţe de maturare, în a căror aromă sînt prezente prunele uscate, condimentele, pomuşoarele roşii,  care au un gust plin echilibrat şi un postgust durabil. Şi Constantin Stratan a atribuit între «Merlot» primul loc nr.9. Dar pentru vinificatori prezintă mai mult interes opinia consumatorilor obişnuiţi.

 

Serghei CEBOTARI: Mie mi-a plăcut ideea degustărilor de vinuri închise pentru consumatori, pe care Agenţia INFOTAG le organizează în colaborare cu revista financiară „Profit”. O atare abordare a popularizării şi prezentării celor mai bune mostre de vinuri moldoveneşti este necesară societăţii noastre. Noi trebuie să cunoaştem tradiţiile şi cultura consumului de vin, să ne descurcăm în conţinutul acestei băuturi nobile şi divine. Cred că discuţia interesată şi imparţială despre vin, la care participă şi vinificatorii, şi consumatorii, va contribui la îmbunătăţirea culturii consumului său.  Cel mai important este că în ţară există mulţi vinificatori calificaţi, care sînt purtătorii acestei informaţii.

Cît priveşte aprecierile mele, mi-au plăcut cel mai mult mostrele de vin alb «Chardonnay». Probabil, pentru că sînt din nodrul Moldovei unde se cultivă mai mult struguri de soiuri albe. Am pus nota maximă şi pentru buchet, şi pentru gust, şi pentru aromă, mostrei nr.1, sub care era un «Chardonnay» proaspăt, produs la «Romaneşti» S.A. În mostrele roşii «Merlot» mi-a fost mai greu să mă descurc – erau multe. Mi se pare că pentru consumatori este prea mult să propui la degustare peste 20 de mostre de vin. 10-14 mostre, în opinia mea, ar fi pe deplin suficient.

Recunosc, că mie personal mi-a fost plăcut că între producătorii de vinuri degustate erau clienţi ai BC MoldovaAgroindbank S.A. Noi îi cunoaştem bine şi îi respectăm, le preţuim munca şi, mai ales, rezultatele pe care companiile vinicole le-au înregistrat în ultimii ani. De remarcat faptul că la unii dintre ei au apărut vii proprii. După calitate şi soiuri, acestea nu se deosebesc cu nimic de viile din ţările Europei Occidentale. Noi sperăm că succesele unor asemenea companii vor face ca dezvoltarea ramurii de bază a economiei moldoveneşti – viticultura şi vinificaţia – să fie durabilă şi dinamică.

 

 

 

Mihail OGORODNICOV: Experienţa mea de cunoaştere a vinurilor (pasiunea – microvinificaţie) a început de la o întîmplare. În anii 1994-95, la Moscova a venit un american de la Banca Mondială, care la hotel a făcut cunoştinţă cu un vinificator francez, care colabora cu „Vitis-Hînceşti”. Francezul i-a povestit americanului că în raionul Hînceşti, pe pantele sudice, în unii ani creşte un  «Chardonnay» mai bun decît cel francez. Colegul american mi-a povestit despre aceasta, determinîndu-mă să cumpăr o sticlă de «Chardonnay». Pînă atunci, nu am băut vin de fabrică, pentru că are anhidridă. De atunci însă am început să mă familiarizez cu vinurile produse prin metoda industrială şi am încercat să mă lămuresc cu ele.

Atunci, totul era foarte simplu. Dacă luam «Cabernet», «Merlot» sau «Chardonnay», chiar şi un începător ar fi deosebit vinul de Comrat de cel de Hînceşti sau Cricova. Mostrele pe care noi le-am degustat azi sînt foarte echilibrate şi de o calitate destul de înaltă. Dvs. le-aţi caracterizat atît de nobil, iar eu, cu sufletul meu naiv, aveam impresia că undeva ieşea uşor în evidenţă acetona, undeva un pic cauciucul, un pic – butoiul. Dar aprecierile mele cele mai bune au coincis cu aprecierile lui Constantin Olaru. Mi se pare că vinificatorilor le-a jucat festa euforia apărută din cauza avantajelor vinului nostru în raport cu altele. Lor li se părea că astfel va fi mult timp şi au pornit în goană după creşterea exporturilor. Aşa că aş dori să-i avertizez împotriva euforiei care începe să apară acum în legătură cu faptul că vinificaţia este ramura cea mai necesară. Cu toate acestea, chiar dacă au apărut produse calitative, incontestabil, Dvs. nu aţi adoptat o poziţie activă, apărîndu-vă la bancă în perioada crizei. Cel mai important este să se ajungă de la mostrele bune la producţia masivă de vin de calitatea pe care noi am gustat-o azi.

 

Douglass GRIFFITH: Atunci cînd spun că în Moldova se produc vinuri excelente, oaspeţii deseori nu mă cred. Vinurile prezentate la degustare confirmă calitatea foarte bună a produselor moldoveneşti. Eu am apreciat «Chardonnay» la fel de înalt ca şi Constantin Sîrghi. Dar îmi plac mai mult vinurile roşii. «Chardonnay» moldovenesc diferă de cel american. În SUA se atestă tendinţa de a folosi mai mult stejarul la producerea acestor vinuri. Şi culoarea este mai mult galbenă, decît verzuie. Dar în afară de faptul cum să producă vinuri bune, fiecare vinificator trebuie să se gîndească cum vinurile lui vor fi apreciate la exportul către alte ţări. Moldova este interesantă prin vinurile „Rară-neagră” şi „Feteasca”, precum şi prin cele cupajate, care se pot produce doar în Moldova. O doleanţă la adresa vinificatorilor: să producă ceea ce sugerează piaţa, şi nu anumite structuri.

 

 

 

 

Anatoli DEHTEARCIUC: Eu sînt născut în Ucraina, de aceea am început să mă obişnuiesc cu vinurile mult mai tîrziu. Chiar dacă nu mă descurc încă prea bine în consumul vinului, el îmi place foarte mult. Dintre «Chardonnay» am evidenţiat mostrele cu nr.1 şi nr.11. Dintre «Merlot» am dat aprecierea cea mai înaltă vinului nr.9, l-am recunoscut – este vinul companiei “Ampelos”. Pe lîngă acesta, am menţionat nr.8 şi nr.10 („Basarabia vin Invest”).

 

 

 

 

 

 

 

 



După ce discuţiile s-au încheiat, două întreprinderi au oferit o surpriză plăcută: mostre în afara concursului – vinul roz sec «Merlot» de la “DK-Intertrade” (primul vin roz din acest soi, care a cucerit deja multe medalii în Europa) şi de la “Lion Gri” – vinul de desert “Nectar” din Game-freo (soiul aproape că a dispărut în republică, dar producătorul restabileşte plantaţiile). Ambele vinuri sînt, pur şi simplu, minunate. Pentru ca participarea la degustare să rămînă în memorie pe mult timp, tututor le-au fost înmînate diplome speciale de participant la degustarea “In vino veritas”.

 

 

 

 TESTUL VINULUI EXPERIMENTAL “ETCETERA”

 

 

 

În afara degustării, consumatorii, experţii şi vinificatorii au evaluat vinul experimental „Etcetera”, pe care l-a prezentat tînăra companie “Ampelos”. El este produs din struguri de pe plantaţia proprie, care a fost procesat şi îmbuteliat ulterior în trei mii de sticle la fabrica “Chateau Vartely”. Conducătorul companiei, Aleksandr Lukianov, i-a comunicat reporterului “Profit” că vinul „Etcetera” este preparat potrivit tehnologiei  obişnuite, respectînd toate regulile de producere a vinului.  «Tot secretul constă în coacerea fiziologică a strugurilor, al cărei moment este important să nu fie scăpat şi să fie procesat vinul la timp”, a spus el.

Experţii şi vinificatorii profesionişti au atribuit vinului „Etcetera” de la compania  „Ampelos” nota maximă, de  268,5 puncte. Numărul total al punctelor degustătorilor-consumatori a fost de 328. Aceasta este o ieşire în lume foarte bună. Nu ne rămîne decît să le urăm companiilor ca producţia industrială de loturi mari de vin “Etcetera” să fie de o calitate la fel de bună.

Comentarii [5]

Comentariu
  • 28.12.2014 02:43:55
  • 22.04.2015 01:45:02
  • 22.01.2016 07:25:09
  • 24.08.2016 07:02:06
  • 22.06.2017 01:22:58

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
26
Afişări de site:
2118192
Vizitori unici:
4242623

WebArt Pro