Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Învăţăm să preţuim vinul

Olga SOCOLOVA | Cultură & Consum

Revista „Profit” şi Agenţia de Presă „INFOTAG” au organizat concursul preferinţelor consumatorilor Top Wine, care se prevede să fie desfăşurat cu regularitate. Întreprinderile vinicole care doresc să compare propria, opinie de producător cu opinia amatorilor de vin moldovenesc, propun pentru degustarea „oarbă” produse selectate la propria latitudine. Pentru consumatori, această posibilitate de a compara vinuri de la diferite întreprinderi şi a face un schimb de opinii asupra lor, reprezintă o ocupaţie captivantă, asemeni comunicării într-un club închis.

 

Nu toate companiile cărora li s-a propus să participe la testare, au riscat să accepte. De data aceasta, cei şase curajoşi sînt combinatul „Cricova”, “Acorex Wine Holding”, “DK-Intertrade”, “Lion-Gri”, “Dionysos-Mereni” şi «Sălcuţa». Ele le-au propus consumatorilor să judece vinuri seci «Sauvignon-blanc» şi «Cabernet», precum şi «Cahor». Printre ele au fost vinuri tinere şi maturate. Toate mostrele au fost plasate în huse şi numerotate. Abia după încheierea degustării toată lumea a aflat ce anume concret a degustat.

Trebuie să apreciem efortul organizatorului – degustarea a fost pregătită foarte profesionist. Vinurile s-au turnat în cupe adevărate pentru degustare, care se deosebesc de cele pe care ne-am obişnuit să le vedem în magazinele de veselă. Pocalul are un picior înalt, pentru ca atunci cînd este ţinut, mîna să nu încălzească vinul. Şi după mărime aceste pocale sînt mai mari decît cele obişnuite, sînt largi jos şi se îngustează sus, ca să păstreze aroma. Pe masă – produsele tradiţionale pentru degustare - pesmeţi, nuci, stafide, apă (care se servesc pentru a potoli gustul mostrei precedente) şi vase în care se varsă resturile de vin din pahar (la degustări nu se bea tot ce s-a turnat).  

Reprezentanţii întreprinderilor - tehnologul „Acorex Wine Holding”, Veronica Budeeva; vicepreşedintele  „Lion-Gri”, Neli Sonic; şefa de producţie la aceeaşi companie, Nadejda Mardari; vicedirectorul general al combinatului   „Cricova”,  Valeriu Ţîra – au povestit multe lucruri interesante despre vinuri. De exemplu, am aflat că vinul «Sauvignon-blanc», care se prepară din strugurii de acelaşi soi, crescuţi în Moldova, se îmbină de minune nu doar cu caşcavalurile, precum,  se crede, de obicei, în toată lumea, dar şi cu brînza şi salatele care conţin brînză. Vinul de desert «Cahor» cu condiţii de 16% de alcool şi 160 g/l de zahăr reprezintă o „invenţie” moldovenească, pentru că în Franţa, în or. Cahors, din adîncul secolelor se produce vin sec. În alte republici din spaţiul postsovietic, «Cahor» se deosebeşte şi după componenţa de soi a strugurilor (adevăratul «Cahor» trebuie să fie exclusiv din «Cabernet-Sauvignon») şi conţinutul de zahăr, pe alocuri se admite pînă la 200 g/l de zahăr. El poate fi preparat doar în timpul sezonului de procesare a strugurilor.

Iniţial, evaluatorii, încătuşaţi de rolul neobişnuit, căutau încordat să pună note în fişele de degustare (după sistemul simplificat: pentru culoare – cel mult 5, pentru aromă – pînă la 10, pentru gust – pînă la 20 şi suma totală a punctelor), apoi, pe măsură ce dau de gust, doreau şi să discute despre mostrele secrete. Se iscase chiar o discuţie între degustători: ce este, de fapt, degustarea? În opinia specialistului în tehnologii informaţionale, dacă un profesionist spune: «În vin există o aroma de flori», atunci noi o simţim, iar dacă căutăm să desluşim nuanţele independent, ne pierdem. Adică, sîntem uşor influenţaţi.

Bancherul este categoric: «Nu trebuie să confundăm sugestia cu gustul». Dar specialiştii ne-au spus că acelaşi vin poate fi simţit în mod diferit, în funcţie de dispoziţie, starea de sănătate şi diverse asociaţii. Nu în zadar se zice că trebuie să guşti după ce ai lăsat după prag toate grijile şi problemele. Trebuie să fii deschis şi gata de impresiile pe care le va oferi vinul.

Judecînd după aprecierile revăzute, cele mai mari au fost date de autorul acestor rînduri. Cel mai probabil, nu pentru că a găsit în mostrele testate mai multe nuanţe de aromă şi de gust decît ceilalţi, ci pentru că îi plac foarte mult vinurile moldoveneşti. Cele mai mici le-a avut ambasadorul francez Piere Andrieu, care preferă vinurile roşii de Burgundia şi de Bordeau şi, probabil, a comparat cu ele vinurile degustate. Nimeni însă nu a spus că, cel puţin, un vin este rău. Toate sînt demne. Totul constă în preferinţe.

În viziunea mea, din cele cinci „Sauvignon”-uri (al şaselea, din motive necunoscute, a fost retras chiar de producător) un buchet foarte interesant l-a avut primul vin (precum s-a constatat mai tîrziu, de la „Sălcuţa”). Acesta conţinea nuanţe de fructe exotice şi diuşes, îmbinate cu un uşor aspect mineral în gust. A treia probă (de la „Acorex Wine Holding”) dovedea un echilibru bun de vin şi stejar, obţinut în timpul maturării. Un vin elegant. Gustul acestui «Sauvignon» este foarte tipic pentru vinurile moldoveneşti din acest soi de struguri. Dar mi s-a părut că cel mai bun din grup este ultimul vin (de la „Cricova”), cu o aromă foarte complexă. El are în buchet şi note de citrice, şi o frunză de coacăză accentuată. Gustul este plin,  armonios, durabil.

Dintre şase vinuri „Cabernet-Sauvignon”, majoritatea  «judecătorilor» l-au remarcat pe cel cu nr.  2 (de la “Lion-Gri”). Este un vin maturat excelent cu un buchet bogat, în care după aromele de soi ale „Cabernet”-ului – zîrnă, toporaş, se deschid specialităţi expresive. Acesta este rezultatul activităţii barique-ului – butoaie de stejar de 225 l (pare-mi-se, franceze). De asemenea, se evidenţia vizibil nr.5 (de la „Sălcuţa”) – un vin tînăr care are în aromă nuanţe de fructe şi miere, pe parcursul maturării el va deveni mai puternic. Toţi degustătorii amatori au găsit că mostrele sînt plăcute. Dar specialistul cu experienţă  Valeriu Ţîra a descoperit într-o mostră un ton de praf, pentru că la transportarea strugurilor cu camionul la distanţe destul de mari ele nu se acoperă.

Aşa cum la degustare au participat vinuri tinere şi maturate, ele sînt greu de comparat. Primele au o aromă mai accentuată, mai ales, cele albe, cele din urmă sînt mai consistente, ceea ce le îmbunătăţeşte gustul. Maturarea este benefică, mai ales, pentru vinurile roşii, în care taninele tinere pierd din duritate şi vinul devine moale. Astfel, au concurat mostre inegale. Poate, de acest lucru se va ţine cont la testările următoare. Este ideal cînd vinurile sînt de acelaşi soi şi din recolta aceluiaşi an.

Ajunşi la „Cahor”-uri, toţi, pur şi simplu,  s-au pierdut cu firea, pentru că dulceaţa din gust era derutantă. Unii chiar au refuzat să pună note acestor vinuri. Curios, dar cei de la „Cricova”, nu se ştie de ce, s-au răzgîndit să-şi prezinte „Cahor”-ul. Redactorul-şef al revistei „Profit”, Alexandru Tanas, a cumpărat acest vin din magazin şi l-a prezentat la concurs. S-a constatat că îndoielile erau zadarnice. Mulţi au evidenţiat anume această mostră (nr.1). Aceasta conţine o aromă puternică de fructe uscate, stafide. În al doilea rînd, gustul dulce a fost potolit de stejar, de aceea el pare cu un conţinut mai mic de zahăr, dar mai elegant (de la “Acorex”). Dar cel mai interesant, în viziunea mea, a fost vinul cu nr.3 (“DK-Intertrade”). Chiar dacă în tehnologia lui se aplică încălzirea boştinei pînă la 60-75 de grade, în aroma lui nu erau tonurile caracteristice ale fierberii excesive. Avea un buchet de „Cabernet” sec, proaspăt şi gustul unui vin de desert.

 

 
 

Iuri TVERDOHLEB:   Pentru structurile financiare o atare degustare este o oportunitate excelentă de a se determina că vinul poate fi gaj la creditare. Producţia de vinuri de calitate în Moldova este la un nivel atît de ridicat încît pentru mine este absolut cert:  voi prefera cu plăcere un vin moldovenesc unui brand cunoscut – californian, sud-african sau oricare altul. Azi, la degustare, vinurile albe erau mai expresive decît cele roşii, cu excepţia mostrei cu  nr.1 („DK-Intertrade”). Eu l-am apreciat cu nota maximă. „Cahor” este un vin atît de superb încît dacă aş fi trebuit să acord un credit unei companii vinicole, l-aş accepta cu plăcere în gaj, el este lichid sută la sută.

 

 

 

 

 

 

 

Carmina VICOL: În fond, pledez pentru susţinerea producătorului local în toate. Aşa că dacă există vinuri bune franceze sau spaniole, ele pot fi gustate numai ca să fii mai instruit. Noi însă bem vin moldovenesc, pentru că sîntem siguri de calitatea lui. Mie, dimpotrivă, vinurile albe mi-au lăsat mai puţine impresii, iar cele roşii mi-au plăcut foarte mult. În particular, cel cu  nr.2 (de la „Lion-Gri”) şi nr.6 (de la „Cricova”), nr.1 (de la „DK-Intertrade”) mi s-a părut astringent, bărbătesc. Nu sînt mare amatoare de vinuri dulci, dar aici ele au fost atît de interesante şi plăcute încît m-au uimit, aşa că nota este maximă.

 

 

 

 

 

 

 

 

Aleksandr POTIOMKIN: Aprecierile noastre au fost, în mare parte, emoţionale: mi-a plăcut – nu mi-a plăcut. Nouă ne este la fel de greu să stabilim anumite nuanţe de aromă şi gust cum unui nemuzicant îi este greu să spună dacă a treia vioară din orchestră cîntă fals. Totuşi dintre vinurile albe mi-a plăcut cel mai mult mostra a cincea (de la „Cricova”), pentru că mi s-a părut cea mai echilibrată. Dintre cele roşii – a doua (de la „Lion-Gri”), pentru că acest vin este bogat prin aromă şi prin gust. Cel mai bun „Cahor” este greu de determinat, chiar dacă ai în faţă toate mostrele. Opinia noastră, într-o anumită măsură, va reflecta părerea consumatorului de rînd şi, probabil, va fi relevantă pentru vinificatorii moldoveni. Şi am dori să-mi exprim speranţa că pe rafturile din magazine, inclusiv cele din Rusia, vor fi doar vinuri moldoveneşti de calitate.
   

 

 

 

 

 

 

  

 

Serghei PIROJKOV:   Mă aflu în ţară de un an şi în acest răstimp încep să mă familiarizez cu vinurile Dvs., avînd experienţa acumulată în Ucraina. Am constatat că ea nu poate fi adoptată ca bază, ca exemplu, pentru compararea cu vinurile moldoveneşti. Luînd cunoştinţă de ele, înţelegi tot mai profund şi mai profund toată diversitatea şi diferenţierea nuanţelor calităţilor gustative ale lor. Pentru mine, locuitor băştinaş al Ucrainei, sînt cunoscute, fireşte, „Negru” şi „Roşu de Purcari” încă din perioada sovietică. Acesta era un etalon al vinului moldovenesc. Şi „Cahor” era cunoscut. Dar acum, avînd posibilitatea să cunosc întreprinderi concrete, am înţeles că nu ştiam nimic despre vinuri, chiar dacă am vizitat fabrici vinicole din Crimeea, subsolurile de la Masandra, din Lumea Nouă şi altele. Acesta este un indicator al faptului că produsele vinicole din Moldova nu sînt încă pe deplin înţelese peste hotare. Şi Dvs. aveţi un potenţial mare. La degustarea de azi, am descoperit un diapazon mult mai vast de produse calitative, care impresionează, aşa că aprecierile mele se deosebesc cu un punct-două. În cazul vinurilor „Sauvignon”, la mine pe primul loc a ajuns cel cu nr.5 (de la „Cricova”), la «Cabernet» - tot nr.5 („Sălcuţa”), la „Cahor”-uri  - nr.5 (de la „Dionysos-Mereni”) şi nr.6 (de la „Sălcuţa”). Cred că experienţa acumulată azi mă va ajuta să apreciez vinurile mai profesionist.

 

 

Natalia POLITOV-CANGAŞ: Ca orice locuitor al Moldovei, eu sînt o amatoare de vinuri moldoveneşti. Părinţii mei au prelucrat struguri întotdeauna şi au făcut vin, aşa că acesta este principala dintre băuturile alcoolice în familie. Dintre vinurile albe, prezentate la concurs, mi-a plăcut mult  nr.3 (de la „Acorex”) cu un buchet fin. Să vă spun sincer, vinurile „Cabernet” nu sînt pe gustul meu, dar mi-a plăcut poziţia a doua (de la “Lion-Gri”) – un vin maturat, cu aromă bogată. Am apreciat  „Cahor”-urile cu note medii, pentru că mi se pare că în Moldova mai avem la ce de lucrat în tehnologia „Cahor”-ului.

 

 

 

 

 

 








În numele vinificatorilor, a luat cuvîntul directorul general al companiei „Sălcuţa”, Eugen Pîslaru. În opinia sa, problema principală în vinificaţia autohtonă nu constă în faptul că Rusia, din anul 2006, a interzis vinurile noastre, ci că noi, moldovenii, consumăm 5% din vinul pe care îl producem. Dacă vom ridica consumul la 30%, crizele nu vor fi atît de periculoase pentru noi. La nunţile de la noi, 65% dintre femei beau divin, pînă la  30% - votcă şi celelalte - vin. Ca să-i învăţăm pe consumatori să cunoască vinurile, trebuie să le oferim etaloane. Specialiştii trebuie să determine vinurile din liga superioară, pentru ca alte vinuri să poată fi comparate cu acestea. De asemenea, trebuie schimbată Sărbătoarea Vinului. E nevoie nu de o beţie în piaţa centrală, ci de ridicarea culturii consumului. De ce să nu punem în piaţă mese lungi, să invităm oameni, pentru ca vinificatorii să le povestească ce este un „Chardonnay”, un „Cabernet” şi să deguste toate acestea? Trebuie să-l învăţăm pe consumatorul local să preţuiască vinul.

 

Nimeni nu se naşte, ci devine degustător. Toţi participanţii la proces, în timpul concursului Top Wine, au făcut primii paşi în această direcţie. Pentru ca ei să rămînă în memorie, organizatorii evenimentului le-au înmînat tuturor „preţuitorilor şi admiratorilor vinurilor moldoveneşti”, diplome speciale. In vino veritas.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cine sînt judecătorii? 


Vicepreşedintele “DAAC-Hermes”, Igor Şcerbinschi; preşedintele Sberbank-ului din Transnistria, Iuri Tverdohleb; directorul general al companiei „Prim-Capital”, Carmina Vicol; directorul companiei  “Tris BH”, Vadim Golubcov; directorul financiar al companiei “Continent”, dealer autorizat de automobile  “Toyota” în Moldova, Elena Garcavenco; directorul general al companiei  “Deeplace”, Veaceslav Cunev; preşedintele comitetului de directori al  ВС Victoriabank S.A., Natalia Politov-Cangaş; colaboratorul serviciului de presă al MAE IE, Valeriu Turea; Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în R.Moldova, Serghei Pirojkov; consilierul cu probleme economice la Ambasada Rusiei în R.Moldova, Aleksandr Potiomkin; Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar  al Franţei în R.Moldova, Piere Andrieu; preşedintele consiliului de administraţie al ВС Energbank S.A., Iurie Vasilachi; jurnalista de la ziarul “Ekonomiceskoe obozrenie – Logos-press”, Anghelina Taran;  şeful secţiei marketing de la compania “DK-Intertrade”, Veaceslav Nivnea; directorul general al companiei  „Sălcuţa”, Eugen Pîslaru; redactorul-editor al Agenţiei „INFOTAG”, Anatol Pasat.

Comentarii [6]

Comentariu
  • 11.05.2013 04:51:08
  • 10.07.2014 02:11:07
  • 06.10.2015 07:26:22
  • 25.07.2017 11:21:47
  • 21.11.2018 09:17:07
  • 11.04.2019 07:56:40

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
20
Afişări de site:
2274687
Vizitori unici:
4709552

WebArt Pro