Profit №_12_2023, decembrie 2023
Ratele BNM determină preţul banilor
„Ţintirea” inflaţiei de către Banca Naţională a Moldovei poate dura, potrivit diferitelor prognoze, de la trei pînă la cinci ani. Se pare că în acest răstimp BNM va învăţa businessul să aştepte cu inima strînsă modificarea ratelor de bază, precum se întîmplă în SUA sau în Uniunea Europeană, unde orice schimbare a ratelor este foarte sensibilă pentru piaţă.
Sergiu CHIRCĂ,manager al companiei de consultanţă „MS-Capital”
În situaţia actuală de pe piaţă, decizia Băncii Naţionale de majorare a ratelor este absolut corectă şi adecvată. Banca s-a aflat mereu în faţa dilemei: cursul leului moldovenesc şi inflaţia, pe care a căutat să o rezolve concomitent. Se pare că banca a acordat preferinţă indicelui de preţuri. Pentru aceasta, banca a limitat volumul banilor pe piaţă şi a majorat costul acestora. În mod tradiţional, trei lucruri determinau preţul banilor în Moldova: leii disponibili, valuta disponibilă şi rata de bază. Cît priveşte rata, aceasta a avut o influenţă nesemnificativă asupra costului banilor. Deşi în Uniunea Europeană şi SUA acest indicator are o importanţă decisivă pentru preţul banilor, la noi situaţia se explică prin caracterul limitat şi subdezvoltat al pieţei moldoveneşti.
Vladimir GOLOVATIUC,analist financiar
Acţiunile şi deciziile Băncii Naţionale denotă inflaţia mare, pe care ea caută să o suprime prin instrumente monetare. Din cauza caracterului extrem de subdezvoltat al pieţei, mă refer, în primul rînd, la infrastructura economică şi financiară, precum şi la piaţa de valori nedezvoltată, la noi nu există o corelare mare între rata de bază şi dobînzile la credite. Vînzarea sau cumpărarea de valută de către BNM are o influenţă mult mai mare asupra acestor indicatori ai pieţei de capitaluri. Se pare că „ţintirea” inflaţiei de către BNM va face ca dobînzile la credite şi depozite să depindă mai mult de rata lui de bază.
Serghei RUSSOV,expert al companiei financiare „Credit-Profit”
Majorînd rata de bază pînă la 17% şi rata rezervelor obligatorii ale băncilor pînă la 16%, Banca Naţională a întreprins o nouă încercare de menţinere a inflaţiei. Banca caută să frîneze creşterea preţurilor, care după primele două luni ale anului 2008 a constituit 3%, ceea ce corespunde cu 18% anual. Majorarea ratei este un argument bun şi pentru Ministerul Finanţelor, pentru sporirea profitabilităţii HVS, şi pentru bănci – pentru ridicarea dobînzii la depozite. Ca rezultat, portofoliul de valori mobiliare şi al depozitelor bancare va creşte. Astfel, o parte din bani vor putea fi „legaţi” şi presiunea asupra pieţei de consum va fi diminuată. Dar mecanismul poate funcţiona atît timp cît există un spor de depozite şi de HVS.
Visarion CEŞUIEV,economist
Deciziile BNM conduc la scumpirea creditelor, creşterea dobînzilor la depozite, precum şi la scumpirea înfiinţării locurilor de muncă, care sînt posibile odată cu dezvoltarea producţiei. Încă atunci cînd banca devenise responsabilă pentru inflaţie era de înţeles că banii vor fi mai scumpi. Deşi pentru suprimarea inflaţiei forţele unei singure bănci nu vor fi suficiente. Pentru aceasta este nevoie de un pachet de măsuri antiinflaţie al Guvernulu. Priviţi piaţa de valori. Operaţiunile au devenit acolo atît de scumpe încît volumele descresc din această cauză. Banii se plasează, în principal, pe depozite bancare, iar o parte, pur şi simplu, se scot din ţară, deşi ar putea fi de folos economiei, dar pentru aceasta nu există condiţii, care ar putea fi în pachetul antiinflaţie al Guvernului.
Alexandru TANAS
În Moldova, în toată această perioadă, BNM a influenţat mai eficient situaţia prin cumpărarea şi vînzarea de valută. Cu ajutorul acestor instrumente, banca prindea doi iepuri deodată – suplimenta rezervele valutare, ceea ce este foarte important pentru economia moldovenească, şi stabilea cursul leului moldovenesc.
Iar ratele de bază erau undeva deoparte şi existau de la sine.
Majorînd rata pînă la 17%, banca a dat pieţei un semnal clar că intenţionează să influenţeze cu propriile pîrghii indicele preţurilor de consum. Vorbind mai simplu, BNM a făcut depozitele din bănci şi mai atractive şi, totodată, a făcut mai inaccesibile resursele de credit pentru sectorul real al economiei, mai ales, pentru acea parte din el care are o eficienţă redusă în utilizarea finanţelor.
Banca a lăsat să se înţeleagă univoc că nu va admite pe piaţă situaţia de „inflaţie de credit”, cînd majorarea volumelor de creditare generează situaţia în care o parte din resursele de împrumut ajung pe piaţă, provocînd creşterea ratei inflaţiei.
Piaţa moldovenească de capital are nevoie de o înţelegere clară a faptului că dacă BNM majorează rata de bază, prin urmare piaţa este supusă influenţelor inflaţioniste şi banca intenţionează să limiteze prin toate metodele impactul lor negativ asupra indicelui preţurilor de consum. Iar în caz de reducere a ratelor de bază, piaţa va primi semnalul că BNM este convinsă de reducerea ratei inflaţiei şi procedează fără ezitare la diminuarea costului banilor pe piaţă, fără să se teamă să impulsioneze, astfel, o nouă creştere de preţuri.
În condiţiile acestei abordări, rata de bază va deveni un adevărat mecanism de piaţă, ale cărui semnale vor avea aceeaşi semnificaţie pentru toţi participanţii la piaţă. Un bancher din străinătate a mărturisit că în sistemul bancar al Moldovei a existat şi mai înainte mecanismul pieţei, dar cu o destinaţie prea directă şi care acţiona „pe covor la guvernatorul BNM”.
Odată cu “ţintirea” inflaţiei de către bancă, rata de bază trebuie să obţină prioritate în determinarea costului banilor. Pînă acum, preţul acestora era determinat de trei factori: disponibilul de lei, dolari şi rata de bază. Aceasta înseamnă că banca va influenţa piaţa în ansamblu şi preţul banilor în particular nu prin cumpărări de valută, ci prin propria rată. Cît priveşte cumpărarea de valută străină şi emisiunea de lei, problema rămîne în suspans şi, deocamdată, nu se ştie cum va putea fi oprită aprecierea leului în continuare.
Adauga-ţi comentariu