Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

O nouă încercare

Igor VOLNIŢCHI, Lilia GUREZ | Profit & Pămînt

Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că în 2008 în Moldova se va înregistra un boom investiţional. Dar, statul nu trebuie doar să aştepte investiţii, ci şi să întreprindă măsuri pentru a face Moldova mai atractivă pentru investitori. Iar cea mai mare „durere de cap” a investitorilor străini la acest capitol este că nu li se permite să achiziţioneze terenuri în Moldova.

 

 

Partidul de guvernămînt este din nou pus în faţa unui test serios – trebuie să decidă dacă elimină interdicţia impusă agenţilor economici străini în ceea ce ţine de cumpărarea pămîntului în Moldova sau o păstrează şi în continuare. La Biroul Permanent al Parlamentului a fost depusă o iniţiativă semnată de deputatul social-liberal Igor Klipii, care propune eliminarea acestei interdicţii. El atrage atenţie asupra faptului că procesul de consolidare a terenurilor agricole decurge anevoios. E şi normal, căci majoritatea ţăranilor nu au bani pentru a achiziţiona tehnică, seminţe, pentru a efectua lucrări pe terenurile consolidate etc. Unde mai pui că mulţi fermieri şi-au abandonat terenurile şi au plecat la munci peste hotare. Investitorii străini au bani, dar nu au posibilitate să achiziţioneze terenuri. S-a creat un cerc vicios care nu poate fi rupt nicidecum.
Acum cîţiva ani, cînd Parlamentul a introdus interdicţia faţă de investitorii străini de a achiziţiona terenuri în Moldova, argumentul forte a fost că pămîntul e o bogăţie care trebuie să aparţină doar poporului Moldovei. Astfel, ne-am pomenit în situaţia hoţului care a furat o ladă cu aur, însă doar se uită la ea, fără a o putea utiliza. El este încălzit de gîndul că e bogat, dar aceasta nu-l face să se simtă şi sătul.

Dintr-un anumit punct de vedere Parlamentul a avut dreptate cînd a introdus interdicţia respectivă. Nu este un secret că în sate terenurile se vînd cu cîteva mii de lei un ha, preţ care este cu mult mai mic decît cel real. Cîţiva investitori străini mari ar fi putut cumpăra practic întreaga republică. Astfel, Moldova ar fi devenit de facto dependentă în agricultură de agenţii economici străini, după cum este dependentă în prezent, spre exemplu, de agenţii economici care fac business cu resurse energetice. Nu este exclus că un asemenea pas ar fi pus în pericol la modul serios şi securitatea alimentară a statului.

Din alt punct de vedere, este o greşeală şi să te opui dezvoltării pieţei funciare din Moldova. Iar aceasta, în prezent, este într-o stare destul de dificilă.

Igor Klipii:
Criza profundă cu care se confruntă de ani de zile satul moldovenesc nu permite relansarea potenţialului de altădată al agriculturii autohtone. Solul fertil şi braţele de muncă necesare pentru  prelucrarea lui sînt condiţii indispensabile, dar insuficiente pentru succesul agrobusinessului. Un al treilea element al succesului îl constituie factorul financiar pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale. De aceea, se impune crearea unor condiţii reale de afaceri în acest domeniu pentru potenţialii investitori. Ridicarea interdicţiilor pentru investitorii străini la cumpărarea terenurilor agricole ar permite ca piaţa funciară a Republicii Moldova să devină atractivă pentru potenţialii investitori, iar agricultura autohtonă va deveni o afacere profitabilă, în loc să rămînă o gaură a economiei naţionale, consumatoare de subvenţii.

Atît argumentele pro, cît şi cele contra sînt foarte puternice. De aceea, este greu de spus cum va proceda Parlamentul. Pe de o parte, acesta simte asupra sa presiunea necesităţii de a crea condiţii optime pentru activitatea investitorilor străini, iar pe de altă parte – necesitatea de a proteja interesele ţăranilor, care, în condiţiile unei tranziţii interminabile, nu conştientizează ce bogăţie au în mîină şi că ceea ce astăzi costă cîteva mii de lei va ajunge să coste peste un timp zeci sau poate chiar sute de mii de dolari.

În aceste condiţii, soluţia optimă pentru Parlament ar fi respingerea proiectului de lege, în acelaşi timp fiind adoptat un altul la aceeaşi temă. Acesta ar urma să prevadă că interdicţia impusă agenţilor economici străini la achiziţionarea terenurilor este una temporară – de 10-15 ani. Pînă atunci, ei vor putea arenda aceleaşi terenuri, ştiind că în perspectivă le vor putea răscumpăra. Iar peste 10-15 ani va fi luată soluţia optimă în condiţiile care vor exista la acel moment. Astfel, şi lupul va fi sătul, şi oaia întreagă. Desigur, vor rămînea unele întrebări legate de asigurarea securităţii alimentare a statului, dar....

Nu este exclus însă că Parlamentul va găsi în final şi o soluţie mult mai bună decît cea enunţată mai sus. Esenţial e  că problema se discută, că lucrurile nu stau pe loc, ceea ce înseamnă că oricînd e posibilă o soluţie ce va satisface toate părţile implicate. 

 

Un as „în mîneca” Moldovei

 

 

 

 

Viorel CHIVRIGA, expert Coaliţia pentru dezvoltare economică rurală (CDER) 

 

O iniţiativă de acest gen într-un an electoral, cum este 2008 riscă să fie politizată la maximum şi peste un an - doi să fie catalogată ca un pas făcut cu stîngul. Paşi de genul acesta am avut destui şi nu cred că agricultura, care se sufocă, să merite să devină din nou un poligon pentru experienţe. Această iniţiativă legislativă vizează direct peste 1,2 milioane de deţinători funciari, de acea această problemă este de o importanţă majoră şi poate deveni o problemă supusă referendumului naţional, care poate fi iniţiat de un număr de cel puţin 200 mii de cetăţeni ai R.  Moldova cu drept de vot, un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament, de Preşedintele R. Moldova sau de  Guvern.

Dacă este vorba de aspectele legate de evaluarea acestui proiect de act legislativ, atunci un răspuns ar putea fi dat uşor de expertizele din domeniu, inclusiv în ce priveşte compatibilitatea cu legislaţia comunitară, în funcţie de tipul raporturilor sociale reglementate. Aprobarea unei legi de acest gen, ar avea o semnificaţie deosebită în ulterioarele negocieri cu statele UE şi CSI în diferite aspecte, dacă acest lucru va fi condiţionat cu unele cedări din partea acestora. Mai simplu spus, aprobarea acestei legi este unul din puţinii aşi ai  R.  Moldova şi pe care-l poate scoate pe masa negocierilor cu statele pe care le-am menţionat. 

 

O iniţiativă proastă

 

 

 

 

Ion  BOTNARENCO, şef de direcţie consolidarea terenurilor agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

 

Vinderea terenurilor agricole agenţilor economici străini este o problemă a poporului şi el trebuie să decidă. Cred că iniţiativa nu este bună. Ar fi bine să avem grijă mai mult de vînzătorii şi cumpărătorii moldoveni decît de cei străini. Atît timp cît capacităţile de cumpărare ale moldovenilor sînt inferioare decît ale celor străini, vînzarea terenurilor agricole persoanelor străine va fi în defavoarea localnicilor. Să nu uităm că prin vînzarea terenurilor agricole vom ceda terenul de sub picioare. Ce vom cumpăra în loc? În condiţiile unei crize economice nu se vinde terenul agricol, dar se implementează tehnologii avansate. Prin vînzarea terenurilor agricole Moldova poate pierde mult. Statul nu va avea de cîştigat nimic. Nici o ţară în lume nu soluţionează problemele securităţii alimentare etc. prin vînzarea terenurilor agricole străinilor. La momentul actual orice investitor străin poate arenda pe 30 ani teren agricol şi crea o fermă agricolă. Acest interval de timp este optimal pentru investiţii. Deci, nu trebuie să legăm investiţiile străine de vînzarea terenurilor agricole investitorilor străini.    

 

Parlamentul şi-a spus cuvîntul?

 

Între timp, Parlamentul a respins un proiect de lege care prevedea că agenţii economici în al căror capital există investiţii străine vor avea dreptul să achiziţioneze terenuri agricole în Moldova, dacă vor îndeplini un şir de condiţii speciale. Proiectul a fost elaborat de deputatul Alianţei „Moldova Noastră”, preşedintele comisiei parlamentare pentru agricultură şi industria alimentară, Valeriu Cosarciuc.


Documentul prevedea că aceşti agenţi economici vor putea obţine dreptul de a achiziţiona terenuri numai în urma licitaţiilor publice organizate de Guvern şi numai după prezentarea unor proiecte investiţionale.    
Agenţii economici cu capital străin urmau să încheie contracte de achiziţionare a terenurilor numai după primirea acestui drept de la Guvern.


Condiţiile, procedura de participare la licitaţie, precum şi capitalul minim al investiţiei pentru un ha de teren agricol urmau să fie stabilite printr-un regulament aprobat de Parlament la propunerea Guvernului.
Totodată, proiectul prevedea că suprafaţa maximă de teren cu destinaţie agricolă pe care urma să o poată achiziţiona un investitor nu putea fi mai mare de 500 ha.


Investitorii străini care nu implementau proiectul investiţional timp de un an, urmau să-l înstrăineze ulterior cetăţenilor Republicii Moldova.


Deputaţii comunişti s-au opus adoptării documentului. Gheorghe Popa, vicepreşedintele comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe, deputat din partea Partidului Comuniştilor, a declarat pentru „Profit” că Valeriu Cosarciuc singur a menţionat că pămîntul este o bogăţie a Republicii Moldova. El a spus că, evident, această bogăţie nu putea fi cedată străinilor.

Comentarii [5]

Comentariu
  • 20.11.2012 07:42:52
  • 14.05.2013 03:01:51
  • 26.07.2015 05:26:39
  • 17.12.2018 04:03:53
  • 27.08.2019 09:50:57

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
20
Afişări de site:
2122487
Vizitori unici:
4255536

WebArt Pro