Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Două opinii pe marginea unei prognoze

Alexandru Tanas | Ştiri şi analiză

Seceta. Importurile de cereale. Tarife mai mari la energia electrică. Pericolul de aprobare a tarifelor noi la energia termică şi la apă. Toate acestea sînt verigile unui singur lanţ, capabil să submineze stabilitatea macroeconomică datorită căreia pericolul de default a fost îndepărtat absolut pe neobservate pentru mulţi. Care va fi situaţia macroeconomică din Moldova în perspectiva apropiată – anul 2007 şi prima jumătate a anului 2008, precum şi eventualele scenarii ale dezvoltării ei au făcut subiectul interviului pe care redactorul-şef al revistei „B&F-Profit”, Alexandru TANAS, l-a solicitat ex-premierului, în prezent, vicepreşedinte al holding-ului „Rompetrol”, Ion STURZA.

„B&F-Profit”: Se va reuşi ţinerea inflaţiei sub control pînă la sfîrşitul anului, astfel încît ea să nu depăşească mult limita de 10%?
I.S.: Situaţia va stimula inflaţia, chiar dacă la noi ea se calculează în funcţie de preţul morcovului, cartofului, şi nu de principalele ei componente de bază. În mare parte, aceasta va fi legat de secetă, precum şi de incapacitatea business-ului de a se orienta rapid şi a recupera resursele lipsă pe seama importurilor. 


Eu cred că un impact negativ asupra indicelui preţurilor de consum îl va avea şi factorul administrativ – creşterea tarifelor la energia electrică, a preţurilor la motorină şi benzină, precum şi la produsele alimentare. O anumită creştere a inflaţiei va fi determinată şi de emisiunea de lei suplimentară din contul cumpărărilor de valută de către BNM, precum şi creşterii salariilor în sfera bugetară.  

„B&F-Profit”: Cumpărînd valută, banca suplimentează rezervele, un fapt de asemenea important pentru o ţară care importă aproape 100% din resursele energetice?

I.S.: Rezervele valutare nu sînt un panaceu pentru toate nevoile. De altfel, nimeni nu spune că inflaţia, mai exact, inflaţia moderată, este  un rău. Mai ales, dacă luăm în calcul dorinţa de a sprijini exporturile şi sectorul real al economiei. Cu regret, la noi are loc procesul invers: aprecierea monedei naţionale datorită intrărilor mari de aceasta de peste hotare, apropo, nu doar de la cetăţeni, dar şi prin iniţierea  de diferite proiecte de investiţii în imobile, în creşterea capitalului companiilor autohtone, precum şi datorită investiţiilor de portofoliu. 


Într-un anumit sens, şi lichiditatea mare în sectorul bancar de asemenea influenţează inflaţia. Pentru că sectorul real al economiei, practic, nu lucrează, nu ai unde investi nici bani pe termen scurt, nici bani pe termen lung. Din această cauză, oferta de bani pe piaţă rămîne mare, dar pentru că aceşti bani sînt prea scumpi, ei ajung pe piaţă doar parţial.

„B&F-Profit”: Dar băncile oferă bani la valoarea de piaţă a acestora?

I.S.: În ţară nu există business care să poată rambursa credite la 20% şi mai mult, avînd în vedere factorul de „întărire” a monedei naţionale. Eu cred că pentru proiecte reale de investiţii în economie chiar 7-8% este mult. Iar investiţiile care costă 20-22% sînt nişte bani peste puteri. 

„B&F-Profit”: Dar majoritatea băncilor nu au bani ieftini?
I.S.: Da, pentru bănci banii atraşi sînt prea scumpi. În fond sînt depozitele care se atrag la dobînzi de 15-18% pentru creşterea activelor şi pentru a rezista  concurenţei. Aceasta însă, este o dovadă în plus că sistemul bancar este foarte slab. Rata capitalului calitativ în el este extrem de scăzută, iar lăcomia bancherilor este nelimitată, fapt uşor de văzut după veniturile băncilor care se datorează marjei prea mari. 

„B&F-Profit”:  Care ar fi soluţia în această situaţie, în viziunea Dvs.?

I.S.: Eu cred că dacă autorităţile actuale sau viitoare din Moldova nu vor impune restricţii administrative sectorului bancar, ţara va cunoaşte fenomenul care s-a produs în multe ţări din Europa Centrală şi de Est. Acolo au venit bănci cu resurse mari şi ieftine, care le permiteau să lupte pentru clienţi – prin reducerea costurilor, a marjei, a ratelor dobînzilor la credite. 

„B&F-Profit”: Sînteţi adeptul inflaţiei moderate şi al banilor ieftini – nişte lucruri incompatibile ca atare.
I.S.: Acestea sînt două părţi ale unei medalii. marja ridicată pe care o aplică băncile există nu din cauza inflaţiei, ci din goana după active. Ulterior, activele atrase se vînd cu un adaos de 5-6%, pe cînd în ţările cu economii bine dezvoltate marja nu depăşeşte 2%. De exemplu, „Rompetrol” peste hotare ia credite în condiţii foarte scumpe  libor+1,25%. Libor nu este supusă controlului business-ului, iar marja se întîmplă să fie mare, de maximum 2%, şi asta dacă împrumutul se oferă pentru operaţiuni cu risc sporit.

 „B&F-Profit”: În Moldova un fel de Libor este rata de refinanţare a Băncii Naţionale.
I.S.: În prezent, mărimea acestei rate este de 13%, cărora trebuie să li se adauge, cel mult, 2%. Dar este puţin probabil ca toate băncile să poată supravieţui cu o asemenea marjă.
Cu regret, trebuie să constatăm că stabilitatea macroeconomică a Moldovei demult nu mai depinde de agricultură, de conservele care se produc în ţară sau de servicii. Ea depinde de intrările de valută străină în ţară, pentru ca cei care au mai rămas în ea să poată consuma. Noi consumăm şi, practic, nu producem nimic.

„B&F-Profit”: Şi totuşi, care este prognoza Dvs. asupra situaţiei macroeconomice? Ea va rămîne constantă?
I.S.: Eu cred că totul va fi bine. Şocul serios poate veni din afară. Şi nu va fi un şoc regional, să zicem, din România, Ucraina sau Rusia, de care economia Moldovei depinde considerabil. Acest şoc poate fi global în legătură cu căderea pieţelor, în particular, a ipotecii în SUA. Dacă Rusia nu va deschide „puşculiţa” (fondul de stabilizare) pentru intervenţii pe piaţă, aceasta poate atinge  şi piaţa financiară a ei. Toată problema e că mulţi bani sînt legaţi de active necalitative pe piaţa mondială.

„B&F-Profit”: Credeţi că scăderea indicilor pe pieţele mondiale poate atinge cumva şi Moldova?

I.S.: În finanţele mondiale a fost descoperit un fenomen interesant. Pînă nu demult, mulţi considerau remarcabil fenomenul   know-how, cînd băncile au încetat să se ocupe de clienţi, riscuri, reîncredinţîndu-le fondurilor, brokerilor, companiilor de administrare, care luau împrumuturi la bănci şi plasau ei înşişi resurse pe piaţă -  în imobile, în valori mobiliare. Ca rezultat, pe pieţe s-au format fonduri de investiţii enorme, care plasau bani în active de calitate dubioasă. Şi a fost suficient ca pe un segment mic, dar important al pieţei, cum este ipoteca din SUA, să se declanşeze criza, şi efectele acesteia s-au extins imediat nu numai asupra fondurilor, dar şi asupra băncilor, determinînd mai tîrziu o turbulenţă mare a finanţelor mondiale.

„B&F-Profit”: Şi cum aceasta poate influenţa situaţia de la noi?
I.S.: Moldova este o ţară cu economie deschisă şi aceasta îi poate atinge piaţa financiară.  Este adevărat că starea defectuoasă a acestei pieţe o poate ajuta să evite influenţele din exterior. Moldova, practic, nu are răspunsuri la întrebările despre capitalizarea bursei, valoarea tranzacţiilor zilnice. Pentru Moldova nu sînt prea mulţi investitori strategici. Pieţele ţărilor mici se dezvoltă, în fond, datorită investitorilor de portofoliu. Iar aceştia nu vor veni aici în curînd dacă nu va fi un instrument de piaţă de cotare a activelor, proceduri şi instrumente de scoatere rapidă a acestora de pe piaţă.

„B&F-Profit”: Rezultă că noi putem submina stabilitatea macroeconomică prin acţiuni din interior?    
I.S.: Eu nu prevăd nici un fel de situaţii extreme. Cu excepţia unor decizii exotice pe care ar putea să le ia autorităţile, de exemplu, să ia credite la BNM pentru sprijinirea ţăranilor în legătură cu seceta.


De altfel, pe piaţă toate sînt echilibrate datorită preţului. Aşa că în termeni financiari, declinul nu va fi mare. Am tras această concluzie pe baza exemplului unei fabrici de conserve. În expresie naturală există descreştere într-adevăr, şi una apreciabilă – de două ori. Dar şi preţurile la produsele finite tot au crescut de două ori. De exemplu, în anul 2007, recolta de grîu a fost de 410 mii tone – de peste două ori mai puţin decît în 2006. Dar şi preţurile la grîu au crescut de peste două ori, în acest an.

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
19
Afişări de site:
2278785
Vizitori unici:
4724226

WebArt Pro