Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Participanţii la piaţa plăţilor automatizate nu sînt împotriva controlului BNM

Sergiu BALABAN | Supraveghere & Libertate

La sfîrşitul lunii noiembrie, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a definit politica de control al plăţilor interbancare, al sistemelor de achitări în cadrul operaţiunilor cu valori mobiliare (VM), al sistemelor cu utilizarea cardurilor şi al numeroaselor sisteme de transferuri internaţionale. La prima vedere, poate să pară că acest document nu conţine nimic neobişnuit.

Pînă acum, aceste sisteme erau controlate de BNM şi fără precizări, pentru că majoritatea lor se bazează pe licenţe bancare, iar evidenţa şi controlul asupra lor sînt cizelate pînă la perfecţiune.

Cu toate acestea, documentul are şi prevederi care vizează instituţiile nebancare şi se pare că actul a fost pus în circulaţie anume de dragul acestor puncte. Este vorba despre controlul sistemelor de plăţi, destinate achitării plăţilor comunale de către populaţie, a telefoniei fixe şi a altor dispozitive de acceptare a numerarului, pe care le administrează instituţiile nebancare.

Mai înainte, operatorii plăţilor automatizate se călăuzeau de drepturile obişnuite pentru toţi agenţii economici, deşi, pentru o asigurare suplimentară, coordonau unele chestiuni cu BNM.

Problema controlului a apărut odată cu apariţia, în anul 2006, a primului operator – compania de plăţi automatizate „Moldpay”. După constituirea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), problema a devenit şi mai stringentă. Comisia dorea, dar nu ştia ce să facă cu aceste firme, iar BNM ştia, dar nu se grăbea să-şi mai asume încă o responsabilitate, mai ales că acesta nu este sectorul bancar. Dar toţi înţelegeau că piaţa plăţilor electronice, în curs de dezvoltare, trebuie luată la control.

Serghei BUGA, director comercial al „MoldPay”

Noi discutăm destul de des cu specialiştii BNM. Ei au fost la noi, le-am povestit despre principiile de structurare a activităţii noastre şi de funcţionare a aparatelor. Nu vreau să vorbesc despre experienţa negativă a funcţionării unor asemenea sisteme peste hotare, după care acestea au suscitat interes structurilor de forţă. Aceasta este vina celor care le-au administrat. În căutarea unui profit cît mai mare, ei au ieşit din cadrul de acţiune a legii. La noi, toate sînt construite altfel, noi înşine am lansat iniţiativa să instalăm un server la o structură de forţă, la inspectoratul fiscal şi la BNM. Noi sîntem transparenţi în acţiuni şi pregătiţi să fim controlaţi în regim de timp real. S-ar putea ca în cadrul comunicării cu specialiştii BNM să ne vină idei noi şi specialiştii BNM, la rîndul lor, îşi vor aduce contribuţia la instaurarea ordinii pe această piaţă. Noi ne-am poziţionat din start ca un serviciu social pentru populaţie şi ideea noastră a fost susţinută de conducerea ţării.


Or, aici mai avem şi situaţiile de scandal din republicile vecine. De exemplu, în Rusia au avut loc cîteva audieri judecătoreşti,  inspirate de operatorii de plăţi automatizate, împotriva Băncii Centrale (BC). Cea din urmă a dorit ca toate plăţile automatizate să treacă prin centrul de procesare unic, cel puţin, prin băncile regionale, specificate de el. Argumentul invocat de BC a Rusiei a fost acela că prin automate curg lunar sume în numerar de miliarde şi că, dacă vor dori să destabilizeze piaţa financiară, operatorii nu vor trebui decît să convertească o parte din numerarul necontrolat în valută. Dar operatorii au obţinut cîştig de cauză: au rămas cu centrele de procesare proprii, dar controlate de BC.

Prin noua decizie BNM lasă să se înţeleagă că va exercita un control uşor, denumindu-şi activitatea „monitorizare”. Aceasta include coordonarea arhitecturii şi a indicatorilor de activitate, oferirea informaţiei despre parteneri şi regulile de lucru.

BNM va colecta date despre activitatea operatorilor nu numai în mod direct, dar şi din băncile comerciale şi alţi agenţi, antrenaţi în administrarea plăţilor. Dacă judecăm după faptul că majoritatea populaţiei foloseşte acum automatele pentru achitarea serviciilor operatorilor de telefonie mobilă şi ale providerilor Internet, BNM intenţionează să controleze anume aceste structuri. Se pare că în perspectivă  BNM va veni cu controlul şi la operatorii de plăţi comunale. Este adevărat că aceştia nu se grăbesc să le vină în întîmpinare funcţionarilor. Timp de cîţiva ani, operatorii nu pot convinge întreprinderile comunale să treacă la un sistem unic de evidenţă şi colectare a plăţilor, precum se practică în ţările civilizate. Dacă se va trece la sistemul nou, va trebui rezolvată şi problema cu renunţarea la bani mărunţi la efectuarea plăţilor.

Ruslan POPA, director al „OSMP-Moldova”

BNM, ca şi structurile de stat, are drepturile şi obligaţiile sale, ca structură responsabilă de piaţa financiară. Atunci cînd ni s-a eliberat de acolo autorizaţia de activitate, am fost avertizaţi că BNM ne va urmări foarte atent activitatea. Sub aspect juridic, noi nu sîntem în cadrul de control al BNM, dar dacă acolo s-ar dori aceasta, noi nu îl vom putea evita. Avem experienţă de negocieri în acest sens cu  BNM şi cu Parlamentul. În Rusia se dorea ca toţi operatorii să fie „supuşi” băncilor, ceea ce punea în pericol eficienţa acestei activităţi. Dacă controlul BNM nu va determina complicarea şi scumpirea serviciilor, noi nu vom avea nici un fel de obiecţii.

BNM le sugerează, de asemenea, uşurel, dar insistent participanţilor la piaţă că ar putea indica asupra nevoii de adoptare a măsurilor de rigoare sub formă de recomandări sau dispoziţii, cu specificarea termenelor concrete de executare.

Operatorii pieţei au presupus că documentul a apărut în contextul recentei mode a combaterii „spălării banilor”.  Şi acesta pare să fie adevărul. Angajaţii BNM recunosc că sînt departe de problemele acestei pieţe, tot aşa cum operatorii de plăţi automatizate sînt departe de problemele bancare. Dar în unele privinţe apropierea a început deja. „MoldPay”, bunăoară, împreună cu EuroCreditBank au lansat un serviciu comun care prevede posibilitatea de alimentare a conturilor curente şi de depozit, precum şi a celor cu card, posibilitatea de achitare a plăţilor lunare la credit şi overdruft.

Am dori să sperăm că, combaterea spălării nu va trece de limitele rezonabilului şi că angajaţii bine plătiţi ai BNM nu vor irosi timpul dezasamblînd aparatele de cafea şi cele de comerţ mic cu amănuntul, care acceptă şi ele numerar şi care, judecînd după formulările din „Politica de supraveghere” , de asemenea, intră  în cercul de interese al băncii.  

Comentarii [7]

Comentariu
  • 07.03.2014 06:56:12
  • 01.10.2014 11:38:59
  • 14.04.2015 01:39:38
  • 12.01.2016 07:53:24
  • 17.12.2016 07:13:46
  • 06.04.2017 09:37:25
  • 21.01.2019 05:22:04

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2274683
Vizitori unici:
4709498

WebArt Pro