Din fericire, despre neliniştea fermierilor care cultivă sfeclă de zahăr şi cea a producătorilor de zahăr, legată de majorarea TVA de la 8% la 20%, putem vorbi deja la timpul trecut. TVA-ul nu va fi majorat şi rămîne doar să sperăm că înţelepciunea va prevala şi nu se va ajunge la producerea zahărului din trestie. Sperăm că această idee va fi îngropată odată şi pentru totdeauna, iar colectivul numeros al acestei ramuri, precum şi investitorii, nu vor mai fi expuşi unor temeri inutile.
     Privind însă asupra situaţiei din domeniu, rămîi impresionat de comportamentul întreprinderilor din această ramură. Multe dintre ele, aflate într-o situaţie dificilă, nu au încercat să caute o cale uşoară de depăşire a crizei care să le permită să supravieţuiască de sine stătător, ci au demonstrat o unitate de invidiat, în căutarea unei ieşiri strategice din situaţie care ar proteja întreaga industrie a zahărului. Funcţia de locomotivă în această situaţie şi-a asumat-o compania Sudzucker-Moldova.
     La finele lunii octombrie, la Ministreul Agriculturii şi Industriei Alimentare, s-a desfăşurat o masă rotundă, în cadrul căreia participanţii au discutat cu noul ministru al Agricultutii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, starea de lucruri şi perspectivele ramurii sfeclei de zahăr, care contribuie la formarea PIB-ului cu 1,3 mlrd. lei ($120 mil.).   
    

     Octavian ARMAŞU, membru al Consiliului Uniunii producătorilor de zahăr, directorul financiar al Sudzucker-Moldova: Am reuşit să obţinem o dinamică pozitivă de dezvoltare a industriei de zahăr datorită asigurării protecţiei pieţei interne de zahăr, precum şi datorită cotei preferenţiale pentru exportul în UE şi  furnizării zahărului pe piaţa rusească în regim de comerţ liber. Agricultorii din această ramură au nevoie şi în continuare de o politică bine gîndită de subvenţionare din partea statului. Greşelile în acest caz ar putea conduce la distrugerea ramurii de cultivare a sfeclei de zahăr, iar în consecinţă - şi a celei de producere a zahărului.
     “Dinamica pozitivă” de dezvoltare a ramurii, înregistrată pe parcursul ultimilor ani,  a permis cultivarea pe suprafeţe mai mici a unei cantităţi mai mari de sfeclă zahăr, dar cel mai important - de o calitate superioară. Dacă în anii precedenţi indicele zahărului în materia primă nu depăşea 14-16%, atunci în ultimii ani acesta a fost de 17-18%,  în condiţiile în care productivitatea este de 400 q/ha, şi aceasta nu este limita. În cazul în care fermierii investesc în tehnologii moderne de cultivare a sfeclei de zahăr, în seminţe şi tehnici de recoltare, acest indicator poate atinge 500 şi mai mult de q/ha, fapt demonstrat de producătoii de sfeclă din Germania, Polonia, Ungaria şi alte ţărri în care este prezentă compania Sudzucker.
      Din păcate, ramura ar putea fi lipsită de toate aceste perspective, în cazul în care propunerea de a produce zahăr din trestie de zahăr la fabricile din Moldova va fi acceptată de noul Guvern. La prima vedere, ideea urmăreşte un scop nobil – de a aproviziona fabricile de zahăr cu materie primă din trestie de zahăr, astfel încît acestea să lucreze la capacitate maximă, iar zahărul produs să fie exportat în ţările asiatice.
     Adepţii ideii în cauză cer statului să permită importarea acestui tip de materie primă şi prelucrarea sa la una din fabricile de zahăr din republică. În acelaşi timp, ei nu ţin cont de faptul că în ţările asiatice există o mulţime de fabrici specializate în producerea zahărului din trestie de zahăr şi care nu lucrează la capacitate maximă. În plus, costul resurselor energetice în aceste ţări este cu mult mai mic, iar aceasta înseamnă că zahărul produs în Asia va fi mult mai competitiv decît cel moldovenesc.
     Octavian ARMAŞU: Adaosul comercial la zahărul produs din trestie este de $30-40 pentru o tonă de producţie. În consecinţă, pentru asigurarea rentabilităţii producţiei sînt necesare volume mari de prelucrare – în jur de 320 mii tone (în condiţiile în care capacitatea internă a pieţei este de doar 70-80 mii tone). În linii generale, prelucrarea zahărului din trestie de zahăr poate contribui la formarea PIB-ului cu, cel mult, 27 mil. lei, însă urmările negative ale acestei activităţi sînt greu de imaginat. Renunţarea la creşterea sfeclei de zahăr, pur şi simplu, va distruge sfera rentabilă de prelucrare a sfeclei de zahăr, în care sînt angajate mii de persoane. Imediat ce ţara va începe să producă zahăr din trestie de zahăr, va fi pusă în discuţie şi problema condiţiilor preferenţiale la exportul zahărului moldovenesc în UE. Rusia, de asemenea,  şi-ar putea închide piaţa pentru zahărul moldovenesc, în cazul în care va afla că o parte din acesta este produs din trestie de zahăr.
   

     Aleksandr KOSS, preşedintele Uniunii producătorilor de zahăr, speakerul Comitetului executiv al Sudzucker-Moldova: În ţările UE, ca de altfel şi în Rusia, TVA-ul la producţia de zahăr  variază între 6-10%. În Ucraina acesta este de 20%, însă doar pe hîrtie, deoarece fermierii nu achită acest impozit la buget, ci îl ultilizează în scopul dezvoltării afacerii. Apropo, în Ucraina, care produce pînă la 2 mil. tone de zahăr anual, preţul zahărului pe piaţa internă în 2009 a oscilat între $380 şi $1000 pentru o tonă. Anume din acest considerent, Moldova trebuie să intensifice controlul la frontiera de est şi să contracareze orice tentativă de contrabandă cu zahăr din Ucraina. În ce priveşte ideea prelucrării materiei prime din trestie de zahăr, consider că această activitate nu are nici o perspectivă în Moldova.
     În anul 2008, Sudzucker-Moldova a produs 80 mii de tone de zahăr, ceea ce constituie 62% din totalul de zahăr produs în republică. Principalul acţionar al companiei este concernul european Sudzucker AG, cel mai mare producător de zahăr din Europa. Concernul Sudzucker AG este proprietarul mai multor fabrici de zahăr din Germania, Franţa, Belgia, Polonia, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România.
     Companiei Sudzucker-Moldova îi aparţin trei fabrici, dintre care cele din Drochia şi Făleşti prelucrează sfecla de zahăr şi produc zahăr, iar fabrica din Alexăndreni a fost transformată untr-un centru logistic şi de împachetare a zahărului.
Din anul 2004, volumul investiţiilor în scopul modernizării fabricilor a depăşit suma de 20 mil. euro. Investiţiile au îmbunătăţit procesul de producere a zahărului şi calitatea acestuia, precum şi au redus pierderile de materie primă. Dacă în timpul folosirii utilajului vechi, din sfecla de zahăr se extrăgea doar 65-70% de zahăr, atunci acum acest indice este de 90%.

Profilul companiei Sudzucker-Moldova

  În anul 2008, Sudzucker-Moldova a înregistrat compania fiică AGRO SZM, dotînd-o cu cinci combine de recoltare a sfeclei de zahăr şi patru combine pentru colectarea cerealelor, precum şi cu alte mijloace tehnice agricole moderne din Germania. Combinele realizează lucrări de mecanizare nu doar pe terenurile arendate, ci oferă servicii agrotehnice şi pe plantaţiile de sfeclă din gospodăriile învecinate.
     În anul 2009, în raioanele în care sînt amplasate fabricile Sudzucker, compania AGRO-SZM a arendat 7,6 mii ha de terenuri agricole.
     Sudzucker-Moldova, de asemenea, ajută fermierii să procure tehnică modernă. Datorită acestui sprijin, mai multe gospodării agricole au reuşit să achiziţioneze timp de patru ani 23 de combine, în valoare de la 260 pînă la 300 mii euro fiecare. Costul tehnicii este achitat de fermieri timp de trei ani în trei etape. La prima etapă, gospodăria achită 40% din costul combinei, iar la cea de-a doua şi a treia etapă - cîte 30%. În pofida riscurilor majore legate de creditarea sectorului agricol, compania ajută producătorii de sfeclă să-şi procure tehnică, conştientizînd faptul că agricultura Moldovei trebuie ridicată la un alt nivel calitativ. Managerii Sudzucker-Moldova înţeleg că de acest fapt depinde direct succesul companiei. Cu cît va fi mai multă materie primă de o calitate înaltă, cu atît mai rentabilă va fi producerea zahărului în Moldova.
Sudzucker-Moldova, de asemenea, a implementat în republică tehnici europene de cultivare a sfeclei de zahăr, datorită cărora productivitatea medie a sfeclei s-a majorat de la 180 q/ha în 2003 pînă la 420 q/ha în  2008.
     La mijlocul lunii iulie 2009 productivitatea medie a sfeclei era planificată la nivelul de 380-420 q/ha. Însă din cauza secetei, productivitatea s-a redus în jumătate. Astfel, din cauza insuficienţei de umiditate, compania intenţionează să recolteze doar 320 mii tone de sfeclă de pe 17 mii ha de plantaţii, fapt care va permite producerea a 40-44 mii tone de zahăr. În total, pe ţară vor fi strînse în jur de 400 mii tone de sfeclă de zahăr şi produse 50-55 mii tone de zahăr.
     Aleksandr KOSS: În rezultatul scăderii productivităţii sfeclei de zahăr, multe întreprinderi agricole vor suporta pierderi şi nu vor fi în stare să ramburseze creditele tehnice acordate de companiile de producere a zahărului. În plus, producătorii de zahăr nu vor primi cantităţi suficiente de materie primă şi vor înregista pierderi din cauza reducerii volumelor de producere a zahărului.
     Specialiştii companiei ne asigură că chiar şi în aceste condiţii piaţa internă nu va înregistra un deficit de zahăr, preţul la acest produs va rămîne neschimbat, iar securitatea alimentară va fi asigurată. Insuficienţa de zahăr pe piaţa internă va fi compensată pe baza importului din Belarusi şi din UE. Importul zahărului din Europa va fi impozitat cu 10% din preţul de achiziţie.
     De asemenea, Sudzucker-Moldova planifică să achiziţioneze pînă la finele anului 2009 circa  6,5 mii tone de zahăr din UE. În acest sens au deja loc negocieri, rămînînd doar ca părţile să ajungă la o înţelegere privind preţul. UE este dispusă să vîndă R.Moldova zahăr la preţul de 370 euro pentru o tonă, însă compania depune eforturi pentru a micşora acest preţ pentru a evita creşterea preţului la zahăr pe piaţa internă. La preţul de achiziţie de 370 euro, luînd în considerare toate taxele şi accizele corespunzătoare, preţul zahărului pe piaţa internă va fi de 10,6 lei pentru un kg. În interesul consumatorului, importatorul nu acceptă acest preţ.
    Din dosarul „Profit”:
    Sudzucker-Moldova este lider pe piaţa producţiei de zahăr din Moldova. Principalii concurenţi ai Sudzucker-Moldova pe piaţa internă sînt companiile Golden Crown şi Magt Vest. Aceasta din urmă a fost creată recent în baza fabricii de zahăr din Donduşeni. Potrivit experţilor, în 2009 Golden Crown urmează să producă  9 mii tone de zahăr, iar Magt Vest -  4 mii tone.