Profit №_12_2023, decembrie 2023
Cum a fost luna pentru...
Pentru liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, luna octombrie a fost una mult aşteptată, întrucît a fost înaintat oficial la funcţia de preşedinte al R.Moldova, fiind ultimul din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, rămas fără funcţie. Pentru liderul PD a fost o lună încordată şi plină de negocieri, din cauza lipsei celor opt voturi necesare pentru alegerea şefului statului. În încercarea de a-i convinge să voteze pentru candidatura sa, Lupu a avut întîlniri cu mai mulţi membri ai PCRM, inclusiv cu ex-preşedintele Vladimir Voronin. Rezultatul negocierilor însă s-a lăsat aşteptat, alegerea şefului statului, programată iniţial pentru 23 octombrie, fiind amînată.
Marian Lupu, liderul Partidului Democrat
Pentru liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, luna octombrie a fost una mult aşteptată, întrucît a fost înaintat oficial la funcţia de preşedinte al R.Moldova, fiind ultimul din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, rămas fără funcţie. Pentru liderul PD a fost o lună încordată şi plină de negocieri, din cauza lipsei celor opt voturi necesare pentru alegerea şefului statului. În încercarea de a-i convinge să voteze pentru candidatura sa, Lupu a avut întîlniri cu mai mulţi membri ai PCRM, inclusiv cu ex-preşedintele Vladimir Voronin. Rezultatul negocierilor însă s-a lăsat aşteptat, alegerea şefului statului, programată iniţial pentru 23 octombrie, fiind amînată.
Vlad Filat, primul-ministru al Republicii Moldova
A fost luna în care Vlad Filat, în calitate de prim-ministru, a dat start realizării programului de guvernare al Alianţei pentru Intergare Europeană. Activitatea noului Guvern a început în forţă, iar Vlad Filat şi-a confirmat capacităţile de bun lider. La iniţiativa primului-ministru, au fost anulate restricţiile pentru exportul de vin în vrac, au fost lansate negocierile cu oficialii europeni în vederea semnării Acordului de Asociere cu UE, iniţiate negocierile în vederea semnării Convenţiei privind Micul Trafic la Frontiera cu România. Cea mai mare reuşită a fost însă semnarea unui nou acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, care prevede acordarea a $590 mil. R.Moldova timp de trei ani, inclusiv $180 mil. pînă la sfîrşitul anului 2009.
Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova
Luînd în calcul faptul că a continuat să deţină concomitent două din trei cele mai importante funcţii în stat, cea de preşedinte al Parlamentului şi cea de preşedinte interimar al ţării, s-ar putea spune că a fost o lună destul de bună pentru Mihai Ghimpu. În acelaşi timp, au devenit tot mai vizibile primele semne de ştirbire a imaginii preşedintelui Parlamentului, acesta fiind tot mai des criticat pentru faptul că utilizează un limbaj nu tocmai potrivit funcţiilor pe care le deţine. Totodată, a fost şi luna în care fracţiunea parlamentară a PCRM a cerut în repetate rînduri demisia lui Ghimpu din funcţia de speaker, aceasta fiind şi una din condiţiile pentru care PCRM ar fi dispusă să-l voteze pe Marian Lupu la funcţia de şef al statului.
Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova
Chiar dacă a dispărut din procesul de luare a deciziilor la nivel înalt, prezenţa ex-preşedintelui Vladimir Voronin s-a făcut simţită în continuare. A fost luna în care liderul PCRM nu s-a lăsat convins de actuala guvernare să-l voteze pe Marian Lupu la preşedinţie, continuînd să critice Alianţa pentru Integrare Europeană şi promovînd insistent în teritorii ideea organizării unor noi alegeri anticipate. Pe de altă parte, este luna în care asupra lui Voronin s-au făcut presiuni majore pentru ca comuniştii să-l voteze la preşedinţie pe Lupu. A reuşit chiar să întreprindă şi o vizită fulger la Moscova la finele lunii. Potrivit presei, în cadrul acesteia, liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, urma să-l convingă pe Voronin să voteze pentru ex-membrul PCRM, Marian Lupu.
Serafim Urechean, prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova
Pentru Serafim Urechean luna a fost nici bună, nici rea, acesta continuînd să susţină Alianţa în toate acţiunile sale. Pe de altă parte, înţelegînd că formaţiunea pe care o conduce, Alianţa „Moldova Noastră” (AMN), este în declin şi la următoarele alegeri ar putea să nu acceadă în Parlament, Urechean a încercat să profite de avantajele pe care i le oferă funcţia pe care o deţine la moment. Astfel, una din deciziile „grele” pe care acesta a fost nevoit s-o ia în luna octombrie, a fost să renunţe în favoarea Partidului Democrat la funcţia de procuror general, care potrivit schemei de partajare a portofoliilor urma să revină AMN. Deşi au promis să fie transparenţi în toate acţiunile lor, membrii Alianţei au evitat să ofere detalii cu privire la această decizie, care pe mulţi i-a surprins.
Adauga-ţi comentariu