Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Jean-Francois Myard: Schimbările la Mobiasbancă vor fi mai vizibile cu începere din 2010

Margareta MOCREAC | 77 de întrebări în 20 de minute

Cunoaşteţi multe persoane care lucrează pentru o singură companie de mai bine de 30 de ani? Personal, nu întîlnisem asemenea oameni pînă a avea ocazia să-l cunosc pe Jean-Francois Myard, preşedintele Mobiasbancă - Groupe Societe Generale (SG). Dl Myard este o fire foarte optimistă, plină de energie şi motivaţie. Este foarte devotat şi mîndru de SG, compania pentru care lucrează de la sfîrşitul anului 1976. Din 2007 activează în R.Moldova, unde depune mari eforturi pentru a transforma Mobiasbancă în unul din liderii pieţei bancare locale şi promite mari schimbări în această direcţie cu începere din 2010. De naţionalitate francez, Jean-Francois Myard se simte confortabil în Moldova, mai ales în perioada caldă a anului. Speră ca timpul petrecut aici să contribuie la crearea unei istorii de succes pentru bancă. Jean-Francois Myard este mîndru de faptul că are o familie unită şi deschisă. Este pasionat de tenis şi ar dori să descopere într-o bună zi America de Sud.

1. Dle preşedinte, lucraţi în R.Moldova de la începutul anului 2007. S-a schimbat mult Chişinăul în această perioadă de timp?
Da, cred că pot fi observate mai multe schimbări, majoritatea spre bine. A fost construit un număr mare de oficii, blocuri de locuit, hoteluri, restaurante, supermarket-uri etc. Consider că toate aceste clădiri noi fac oraşul mai frumos şi mai atractiv.
2. Aveţi un loc preferat la Chişinău?
Da, sînt cîteva restaurante şi baruri unde mă simt bine.
3. Unde locuiţi în Franţa?  
În sudul ţării, în Provence, nu departe de Avignon.  Este o regiune foarte frumoasă, cu mult soare şi copaci de măslin.
4. Dar cunoaşteţi bine Parisul? Care sînt locurile preferate în capitala franceză?
Cunosc Parisul destul de bine, deoarece am locuit acolo mai mult de 20 de ani. Îmi place acest oraş nespus de mult, mai ales al cincilea cartier, acolo unde se află Grădina Luxemburg şi Panteonul. Este un cartier vechi, tipic francez şi foarte plăcut.
5. Care este atitudinea francezilor faţă de migranţi în general şi faţă de cei moldoveni în particular?
Depinde de fiecare în parte. Unii francezi se simt confortabil alături de migranţi, în timp ce alţii nu-i acceptă. Nu cred că în Franţa există o atitudine specială faţă de migranţii moldoveni. De fapt, numărul lor este cu mult mai mic în comparaţie cu Italia, Spania sau Rusia. Moldovenii nu sînt cei despre care francezii vorbesc zi de zi. În acelaşi timp, personal, cunosc, cel puţin, trei moldoveni care lucrează în oficiul SG în Franţa şi se simt bine acolo.
6. Care preşedinte francez v-a impresionat cel mai mult şi de ce?
Franţa a avut pînă în prezent doi preşedinţi care au impresionat: generalul Charles de Gaulle şi Francois Mitterrand. Charles de Gaulle a adus schimbarea şi a salvat Franţa de război. A fost, într-adevăr, o mare personalitate. Mitterrand, deşi  nu a fost acceptat de întreaga populaţie, de asemenea, a fost un preşedinte deştept, cu caracter puternic şi cu viziuni moderne. Ultimul preşedinte care m-a impresionat este actualul şef de stat, Nicolas Sarkozy. El a adus schimbarea în Franţa, care este o ţară puţin cam conservativă şi care uneori are nevoie să fie “impusă” să accepte lucruri noi. Cred că Sarkozy va rămîne în istorie ca un preşedinte neordinar.
7. Ce vă surpinde în Moldova?
Moldova este o ţară mică, dar extrem de complicată. Mult mai complicată decît cineva din afara ţării îşi poate imagina. În acelaşi timp, Moldova este o ţară în care este plăcut să trăieşti, mult mai plăcut decît cineva din afară îşi poate imagina. Mai ales în perioada caldă a anului.  
8. Dar ce nu înţelegeţi în Moldova?
Întotdeauna este foarte dificil să înţelegi “partea ascunsă a aisbergului”, iar în Moldova aceasta este destul de mare.
9. Credeţi că în fiecare ţară ar trebui să existe, cel puţin, o bancă controlată de stat sau este mai bine cînd toate băncile sînt private?  
Nu cred că este necesar ca ţara să aibă o bancă de stat. Toate băncile pot fi private.
10. Deci nu sînteţi împotriva unei posibile decizii a noii guvernări de a scoate la privatizare Banca de Economii?
Nu.
11. Credeţi că numărul băncilor comerciale (BC) se va majora sau se va micşora în Moldova în următorii 5 ani?
Cred că 15 bănci este un număr destul de mare pentru o asemenea ţară ca Moldova. Nu cred că numărul acestora se va majora în viitor, mai degrabă vom fi martorii unor fuziuni sau preluări.
12. De ce se spune că banilor le place stabilitatea şi liniştea?
Pentru că stabilitatea şi liniştea sînt necesare pentru siguranţă şi încredere.
13. SG a procurat Mobiasbancă în ianuarie 2007. Cum aţi descrie această tranzacţie după o perioadă de aproximativ trei ani?
A fost o tranzacţie reuşită. În prezent sîntem foarte multumiţi de această investiţie. Ea nu a fost finalizată încă, dar credem că cu sprijinul şi experienţa SG, Mobiasbancă are şanse bune de a deveni unul din liderii pieţei bancare din Moldova.
14. Cum aţi dori să vedeţi relaţiile dintre noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) şi băncile comerciale?
Sper ca noul guvernator să aducă o abordare mai modernă la BNM. Mi-ar plăcea ca BNM să fie mai puţin birocratică, să aibă o orientare mai de afaceri, să se implice mai puţin în activitatea de zi cu zi a băncilor şi să aibă o viziune mai largă asupra a ceea ce înseamnă activitate bancară internaţională.
15. Recent, în R.Moldova a fost format un nou Guvern. Ce acţiuni întreprinse de noul Cabinet de Miniştri ar fi foarte apreciate de către BC?
Nu cred că există anumite dorinţe care să se refere în special la BC. Cred că businessul, în general, şi populaţia, în particular, aşteaptă de la noul Guvern să le readucă încrederea. Iar pentru aceasta, Guvernul are nevoie de un plan concret de acţiuni economice, să susţină, în special, iniţiativele locale, să reactiveze businessul şi consumul.
16. V-aţi gîndit vreodată să faceţi carieră politică?
Da, în anii de studenţie am avut o asemenea idee, dar viaţa a pus altfel lucrurile la cale.
17. Care ar trebui să fie nivelul de interacţiune dintre politică şi business?
În princiu, nici unul. Politica şi businessul sînt două domenii diferite. În acelaşi timp, politica trebuie să asigure cadrul general în care să se desfăşoare afacerile, de exemplu, să insiste asupra respectării bunelor practici şi a legislaţiei. De asemenea, politica nu trebuie să preseze asupra mediului de afaceri. Acesta trebuie să fie independent.
18. Deseori sînteţi nevoit să le explicaţi străinilor unde se află ţara în care lucraţi la moment?
Uneori se întîmplă. Dar după evenimentele din aprilie 2009, mai multă lume ştie deja unde se află Moldova.  
19. Cînd Grupul SG, cu un profit anual de cîteva miliarde de euro, a decis să achiziţioneze Mobiasbancă, multe bănci locale erau îngrijorate că dintr-o bancă medie, Mobiasbancă va deveni în curînd unul din liderii pieţei bancare din Moldova. Acest lucru nu s-a întîmplat deocamdată, deşi de atunci au trecut aproape trei ani. De ce Mobiasbancă îşi majorează cota de piaţă atît de încet?
La Mobiasbancă au avut loc deja mai multe schimbări vizibile. În acelaşi timp, este adevărat că noi nu ne aflăm încă la cel mai înalt nivel de dezvoltare. De ce? Deoarece atunci cînd se achiziţionează o bancă precum Mobiasbancă, este nevoie de 1,5-2 ani pentru a integra banca în grup şi pentru a implementa aici noi standarde. Schimbările, care au început deja, vor fi mult mai vizibile cu începere din a doua jumătate a anului 2010, mai ales dacă situaţia economică se va îmbunătăţi. Atunci veţi vedea ce înseamnă dezvoltare pentru SG.
20. În prezent, pe piaţa din Moldova activează mai multe companii franceze mari, precum Orange, SG, Lafarge. Nu credeţi că aceste companii ar trebui urmate şi de firme franceze de asigurări şi leasing?
De ce nu? Sînt sigur că asemenea companii vor veni în Moldova cînd situaţia economică se va stabiliza şi va începe un nou val de creştere economică.

 

 

21. Credeţi că autorităţile au dreptate atunci cînd insistă ca toţi acţionarii, chiar şi cei mici, să prezinte informaţii despre provenienţa banilor pe care doresc să-i investească în bănci, mai ales în situaţia în care acestea din urmă au mare nevoie de capital pentru a se dezvolta? De exemplu, în Moldova toţi acţionarii băncilor care deţin sau vor să deţină, cel puţin, 5% din acţiuni trebuie să prezinte asemenea informaţii.
Controlul asupra provenienţei banilor este una din metodele de luptă împotriva fenomenului de spălare a banilor şi, desigur, este unul foarte necesar. Nivelul controlului trebuie ajustat riscurilor şi, probabil, în unele ţări este nevoie de mai multă stricteţe decît în altele. De exemplu, în Franţa, este deja un lucru obişnuit ca autorităţile să se intereseze de provenienţa banilor care urmează a fi investiţi.
22. Sinteţi de acord cu cererea FMI de a reduce acest indicator în Moldova de la 5% la 2%?
Pare o propunere destul de rezonabilă.
23. Cum explicaţi situaţia concretă înregistrată pe piaţa financiară din Moldova pe parcursul ultimilor luni,  cînd rata de bază era de 5%, iar nivelul deflaţiei a atins 1,6%. În acelaşi timp, dobînda la depozitele în lei era de 16% şi de 6% la cele în valută, iar la credite de 20-24% la cele în lei şi peste 11% la cele în valută?
Această situaţie se explică prin costul încă înalt al resurselor financiare, precum şi prin riscurile mari aferente creditării.
24. Să ne imaginăm că SG decide să acorde companiei fiice din Moldova 100 mil. euro. Este real să plasezi aceşti bani în Moldova, fără un risc prea mare?
Da, este posibil. Dacă ar apărea proiecte importante şi potrivite pentru finanţare, atunci Mobiasbancă ar putea obţine o asemenea sumă de la oficiul central. De fapt, 100 mil. euro nu este o sumă chiar atît de mare pentru SG, dar, desigur, aceşti bani trebuie plasaţi în proiecte financiare de o înaltă calitate, care implică riscuri rezonabile.
25. Cum aţi caracteriza misiunea Dvs. în calitate de preşedinte al Clubului de Afaceri “Franţa-Moldova”?
Misiunea mea este de a promova businessul francez în Moldova şi pe cel moldovenesc în Franţa. De fapt, această activitate este profitabilă şi avantajoasă atît pentru investitorii francezi, cît şi pentru cei moldoveni. Legăturile tradiţionale între ţările noastre, de exemplu, francofonia, de asemenea, contribuie la aceasta. La moment, Clubul are circa 20 de membri activi, care achită cotizaţii de membru. Printre aceştia se numără atît companiile cu capital francez ca SG, Orange, Alba Lactalis, Lafarge, precum şi companiile moldoveneşti care comercializează mărci franceze pe piaţa locală. Clubul are şi mulţi prieteni care participă la multe dintre evenimentele pe care le organizăm.
26. Cît de repede Clubul şi membrii acestuia trebuie să se dezvolte pentru a fi transformat în Cameră de Comerţ moldo-franceză după exemplul Camerei de Comerţ ruso-franceze?
De fapt, proiectul de creare a unei Camere de Comerţ Franceze în Moldova este “deja pe drum”. Deci răspunsul este pe cît de curînd posibil. Dar, deoarece aceasta va fi o schimbare importantă, trebuie să fim pregătiţi pentru ea. Strategia noastră este de a face totul pas cu pas.
27. În care alte ţări, cu excepţia Moldovei, aţi mai lucrat?
Mi-am început cariera în Franţa. Apoi am lucrat în Japonia, Polynezia Franceză, Liban, Rusia, iar acum sînt în Moldova.

28. Ce ne puteţi spune despre activitatea în Rusia?
Mi-a plăcut foarte mult să lucrez în această ţară. Nu a fost uşor, a fost provocator, dar deosebit de interesant. Cred că a fost o experienţă extrem de utilă.
29. Ce v-a impresionat cel mai mult în Rusia?
În Rusia totul este enorm. Este o ţară mare cu foarte multe provocări. Îmi place perioada pe care am petrecut-o în Rusia. Am lucrat acolo timp de patru ani.
30. Există o mare diferenţă între sistemul bancar din Moldova şi cel din Rusia?
Şi da, şi nu. De exemplu, multe aspecte regulatorii sînt similare, probabil datorită trecutului sovietic comun. În acelaşi timp, piaţa rusă este enormă comparativ cu cea moldovenească. În Rusia există peste 1 000 de bănci.
31. Care este atitudinea Dvs. faţă de tîrgul improvizat din faţa sediului central al Mobiasbancă?
Acest loc creează o atmosferă plăcută în faţa băncii noastre. Este un contrast frumos care îmi place.
32. Mai ţineţi legătura cu unii colegi de şcoală/universitate?
Da, cu unii dintre ei. Am prieteni pe care îi cunosc de mai bine de 35 de ani şi cu care sîntem foarte apropiaţi.
33. Pentru ce vă admiraţi soţia?
Există mai multe motive. Este o persoană plină de bunătate, deschisă, cu un temperament puternic. Ea ne-a dăruit trei copii minunaţi.
34. Care este cea mai mare realizare în plan personal şi profesional?
Cea mai mare realizare în plan personal se datorează nu doar mie, ci şi soţiei şi copiilor noştri – faptul că am reuşit să avem o familie foarte unită şi deschisă către lume. În plan profesional, cea mai mare realizare este cariera mea internaţională în cadrul SG.
35. Care sînt cele trei lucruri mai importante pe care aţi încercat să le transmiteţi copiilor?
Să fie oneşti, să-i respecte pe cei din jur şi să fie deschişi pentru tot ce este nou.
36. Dar ce aţi învăţat de la copiii Dvs.?
Că este important să crezi în viaţă, că ei sînt viitorul nostru şi că adulţii trebuie nu doar să-i înveţe, dar şi să-şi plece urechea la ceea ce spun copiii.
37. Care este cea mai mare diferenţă dintre copilăria Dvs. şi cea a copiilor Dvs.?
Spre deosebire de mine, copiii mei au avut posibilitatea să călătorească şi să  trăiască peste hotare de la o vîrstă foarte fragedă. Este o experienţă colosală.
38. Vă mai amintiţi de jucăria preferată din copilărie?
Da. Era un ursuleţ mic de pluş.
39. Copiii Dvs. au vizitat deja Moldova?
Încă nu, dar sper să vină aici într-o bună zi.
40. Ce profesie au copiii?  
Am două fiice care locuiesc la Paris. Una lucrează în domeniul comunicării, iar alta în domeniul marketing-ului. Fiul nostru studiază comerţul internaţional la o universitate din SUA.
41. Dar ce facultate aţi absolvit Dvs.?
Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale. Am început studiile universitare la Lyon şi le-am absolvit la Paris. Am decis să lucrez în sectorul bancar deoarece în acea perioadă acest domeniu era unul foarte atractiv, se dezvolta vertiginos şi oferea posibilităţi interesante de a face carieră. Acum ştiu că am făcut o alegere corectă. 
42. Copiii se interesează de activitatea, de succesele Dvs.?
Da, desigur.
43.Cum aţi descrie moldovenii în cîteva cuvinte?
Oameni drăguţi în viaţa privată, dar mult mai complicaţi atunci cînd este vorba de afaceri.
44. Dar pe francezi?
Francezii, desigur, au un specific şi un stil propriu doar lor. Mi-ar plăcea ca francezii să fie mai deschişi faţă de lume şi mai interesaţi de ceea ce se întîmplă în afara Franţei. Dar, cu excepţia acestui lucru, ei nu pot fi schimbaţi. Francezii sînt francezi.
45. Ce v-a surprins recent?
Să descopăr cît de diferit poate fi Chişinăul vara şi iarna. Sînt două oraşe absolut diferite, cel puţin, aşa simt eu. Vara Chişinăul este foarte verde, timpul în general este bun, iar lumea arată destul de fericită. În schimb, iarna atmosfera este absolut diferită. Nu am mai simţit o asemenea diferenţă în nici un alt oraş.
46. Dar ce v-a dezamăgit?
Numărul mare al tinerilor care părăsesc Moldova.
47. Care sînt obiectivele Mobiasbancă pe termen scurt şi mediu?
Obiectivul pe termen scurt este de a finaliza integrarea Mobiasbancă în Grupul SG. Cel pe termen mediu este de a dezvolta această instituţie bancară, care în prezent se află pe poziţia a cincea, şi de a o transforma în unul din liderii pieţei bancare din Moldova.
48. Cîte filiale are Mobiasbancă în prezent şi care va fi numărul acestora peste 3-5 ani?  
În prezent avem 55 de puncte de vînzări, iar peste 3-5 ani numărul acestora va creşte pînă la circa 70. Obiectivul nostru este de a deschide mai multe filiale în teritoriu, deoarece la Chişinău numărul acestora este deja destul de mare.  

49. Ce înseamnă pentru Dvs. SG, în general, şi Mobiasbancă, în particular?
SG şi-a început activitatea în 1864. În prezent, aceasta este o bancă puternică cu o cultură corporativă la un nivel foarte înalt. Am început să activez la SG la sfîrşitul anului 1976. În general, persoanele din generaţia mea sînt foarte loiale faţă de companie şi eu nu sînt o excepţie. Mai mulţi dintre colegii mei lucrează de ani buni la SG. De fapt, toţi angajaţii sînt mîndri că fac parte din Grupul SG. Într-o măsură oarecare aceasta este ca o familie mare – SG are în prezent circa 130 mii de angajaţi în  82 de ţări ale lumii.
50. Ce simţiţi atunci cînd intraţi într-un centru comercial şi vedeţi publicitate la credite de consum acordate la o dobîndă de zero la sută?
Acesta se numeşte marketing. Într-un fel sau altul, cumpărătorul achită rata dobînzii.
51. Vă mai amintiţi de primul telefon mobil?
Da, îmi amintesc că era mare şi greu. L-am cumpărat în 1996 sau 1997. În acea perioadă locuiam în Polynesia Franceză.
52. Dar de primul calculator?
L-am procurat mai devreme, în 1991, cînd lucram în Japonia.
53. Aţi putea să locuiţi permanent în afara Franţei?
Da. Dar, desigur, simt necesitatea de a vizita Franţa din cînd în cînd pentru a mă întîlni cu familia şi prietenii şi pentru a simţi stilul francez.
54. Cît de des vizitaţi Franţa?
De trei sau patru ori pe an.

55. Care sînt florile preferate ale soţiei şi ale Dvs.?  
Soţiei îi plac trandafirii albi, iar mie - bujorii.
56. Care sînt bucatele preferate în familia Myard?
Osso Bucco preparată acasă. Este o mîncare italiană preparată din carne de viţel cu legume şi “cremolata” – un sos din coajă de lămîie, portocale şi mirodenii. Se serveşte cu paste sau orez. Nu pot prepara Osso Bucco singur, dar pot găti supe foarte gustoase şi multe alte bucate simple. Pentru mine nu este o problemă să mă aflu la bucătărie. Nu mă pierd chiar şi atunci cînd sînt singur.
57. Pentru ce aţi vrea să le spuneţi multumesc părinţilor?
Pentru că am aflat de la ei sensul valorilor adevărate.
58. Dar socrilor?
Pentru că i-au dat o educaţie excelentă fiicei lor, care acum este soţia mea.
59. Vă mai amintiţi de prima întîlnire cu socrii? Cum v-au primit?
Da, îmi amintesc. Am fost invitat la cină în casa lor şi atmosfera a fost foarte caldă. Socrii mei au fost nişte oameni foarte drăguţi şi primitori.
60. Care este sportul preferat în familia Myard?
Sîntem fani ai tenisului. La moment, îi admirăm pe jucătorii francezi Jo Tsonga şi Gael Monfils. În trecut am practicat şi eu acest sport.
61. Localitatea de baştină a Dvs. s-a schimbat mult din copilărie/adolescenţă?
Da, desigur. Dar mă simt foarte bine de fiecare dată cînd mă duc acolo.
62. La ce vîrstă aţi vizitat prima dată muzeul Louvre?
Probabil, pe la vîrsta de 17 ani. Am mers acolo cu colegii de şcoală.
63. V-aţi schimbat des viziunile politice sau aţi fost întotdeauna un adept înflăcărat doar al unui singur partid politic?
Da, mi le-am schimbat puţin. Explicaţia este simplă: lumea se schimbă mai repede decît partidele politice. Iar dacă vrei să fii în pas cu lumea, trebuie să te adaptezi la schimbări.
64. Dar ceilalţi membri ai familiei Myard? Au fost cazuri cînd în cadrul unui scrutin membrii familiei şi-au dat votul pentru candidaţi diferiţi?
În familia noastră fiecare este liber să-şi dea votul pentru candidatul favorit. Nu există nici un fel de conflicte la acest capitol.
65. Francezii, într-adevăr, se îndrăgostesc atît de repede, după cum se spune?
Probabil. Francezii au propriul lor stil, ei sînt educaţi, deştepţi, ştiu să încînte şi să iubească. Probabil că acest lucru face parte din cultura franceză şi unii îl apreciază.
66. Care este diferenţa dintre un manager bun şi unul nu prea bun?
Eficienţa sau ineficienţa managementului.
67. Există încă o mare diferenţă între angajaţii sistemului bancar din Moldova şi cel din Franţa?
Nu, nu cred. Cel puţin, la Mobiasbancă angajaţii sînt foarte motivaţi şi dornici să atingă standardele internaţionale. Diferenţa constă în faptul că unele domenii nu sînt bine cunoscute în Moldova deoarece sistemul bancar moldovenesc este încă la o etapă de început. Dar SG a adus cu ea cultura şi cunoştinţele necesare, de exemplu, în domeniul managementului de risc şi al managementului proiectelor. Angajaţii noştri sînt foarte interesaţi şi motivaţi să afle cît mai multe despre aceste domenii.
68. Mulţi clienţi sînt nemulţumiţi de calitatea serviciilor bancare, în particular de atitudinea angajaţilor bancari. Cum ar putea conducerea băncilor să-i facă pe angajaţii filialelor mai interesaţi în acordarea unor servicii de calitate şi mai amabili cu clienţii?
Este o problemă care mă îngrijorează în fiecare zi, iar soluţionarea ei este unul din obiectivele pe termen mediu ale instituţiei pe care o conduc. Am lansat chiar şi o campanie pentru calitate, în cadrul căreia îi învăţăm pe angajaţi cum să întîmpine clienţii. Le spunem că succesele noastre se datorează în mare parte clienţilor noştri, iar dacă nu avem clienţi, atunci nu avem nici bancă. De aceea, vă rog respectaţi clienţii şi zîmbiţi-le.
69. Ce aţi dori să luaţi cu Dvs. din Moldova atunci cînd va trebui să părăsiţi ţara noastră?
Voi părăsi Moldova cu sentimentul că perioada de timp petrecută aici a fost una de succes. Sper că atunci cînd voi pleca, Mobiasbancă va atinge un asemenea nivel de performanţă, cînd vom putea spune: „Da, noi am făcut acest lucru”.
70. Aţi lucrat şi aţi călătorit în foarte multe ţări. Dar ce alte ţări aţi mai dori să vizitaţi?
America de Sud.
71. Ce ţări sau oraşe pe care le-aţi vizitat deja v-au impresionat cel mai mult?
Tokio, Moscova şi New York-ul.
72. Care este caşcavalul francez preferat? Îl puteţi procura la Chişinău?
Camembert. Un camembert adevărat este foarte şi foarte gustos. Uneori poate fi găsit şi la Chişinău. Deşi aici nu locuiesc prea mulţi francezi, atunci cînd găsiţi camembert pe rafturile magazinelor trebuie să-l procuraţi imediat deoarece se vinde foarte repede.
 73. Cum aţi descrie vinul francez şi pe cel moldovenesc?
Vinul francez este cel mai bun din lume. Acest vin are ceva mai mult decît gust, el este plin de emoţii. Un vin francez bun, de exemplu, un Bordeaux sau Bourgogne, este extraordinar. Cît priveşte Moldova, trebuie să recunosc că şi aici se produce vin bun. Dar, desigur, nu tot vinul moldovenesc este de cea mai bună calitate.
74. Ziua de muncă a preşedintelui Mobiasbancă Societe Generale începe cu …
... o ceaşcă de cafea. În timp ce o beau, fac mai multe notiţe şi mă gîndesc la ce trebuie să întreprind pe parcursul zilei.
75. Şi se sfîrşeşte cu… 
Depinde de circumstanţe. În general, ziua mea de lucru se termină între orele 20.00 şi 21.00. Dacă nu particip la careva întruniri tîrzii, atunci folosesc ultimele 30 de minute pentru a face agenda activităţilor pentru a doua zi.
76. La ce vîrstă aţi cîştigat primii bani şi ce aţi făcut cu ei?
Cred că pe la 16 ani, în timp ce învăţam încă la şcoală. Nu-mi amintesc exact pe ce i-am cheltuit, dar cred că am petrecut plăcut timpul cu prietenii.
77. Care este sloganul Dvs. în viaţă?
Energie, motivaţie, optimism. Să rămîn tînăr în suflet, să fiu într-o formă fizică bună,  deschis către lume şi la curent cu schimbările care
au loc.

Comentarii [3]

Comentariu
  • 29.04.2013 04:34:58
  • 03.11.2021 10:25:36
  • 03.11.2021 10:50:29

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
14
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5683919

WebArt Pro