Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Zinaida Greceanîi: „Accentul va fi pus pe aprofundarea reformelor şi menţinerea stabilităţii economice”

| Profit & Personalităţi

Evoluţiile economice de ultimă oră, posibilul impact al crizei financiare internaţionale asupra economiei Moldovei, problemele aflate pe ordinea de zi a Executivului - acestea şi alte aspecte sînt elucidate în interviul acordat de Zinaida GRECEANÎI , prim-ministru al RM, reporterului „Profit”, Maria TRIFAN.

 „Profit”: Pînă la finele anului 2008 a mai rămas foarte puţin timp. Cum apreciaţi evoluţiile social-economice din ultimul timp,  care sînt şansele să încheiem anul curent cu rezultate mai bune decît cele înregistrate în 2007?

Z.G.:
Cred că există toate condiţiile ca să finalizăm anul 2008 cu indicatori net superiori anului precedent. Doar cîteva exemple: în prima jumătate a anului, PIB a înregistrat o creştere de 5,4%; investiţiile în capitalul fix s-au majorat cu 12,3%; cu peste 70 la sută au crescut investiţiile străine directe; salariul mediu pe economie a constituit în primele 9 luni ale anului 2457 lei sau cu 25 la sută mai mult decît în perioada respectivă a anului 2007; inflaţia în primele 9 luni ale anului a constituit 6,7%, pe cînd în aceeaşi perioadă a anului precedent acest indicator depăşea 9%. Aş putea continua şirul acestor indicatori, dar şi cei prezentaţi sînt mai mult decît elocvenţi.

 „Profit”: Pe zi ce trece scade optimismul vizavi de posibilul impact al crizei financiare mondiale asupra economiei Moldovei. În ce măsură credeţi că vom fi afectaţi?  

Z.G.:
Deşi crizele economice au un caracter ciclic, de fiecare dată, cînd ce produc, par a veni pe neaşteptate şi pe mulţi îi iau prin surprindere. Actuala criză, precum s-a spus în repetate rînduri, a coincis cu criza ipotecară din SUA sau, mai bine zis, a fost demarată de aceasta, de politicile bancare relaxante în domeniul respectiv. În Moldova, politica creditară a băncilor e departe de a fi una relaxantă, fapt criticat şi de mediul de afaceri, dar şi de noi toţi. În schimb, în asemenea situaţii această politică prudentă elimină orice risc pentru stabilitatea băncilor. Şi sub acest aspect sistemul nostru bancar e în afara oricăror riscuri.

Alt moment care ne permite să fim siguri de stabilitatea sistemului bancar este faptul că în Moldova nu se înregistrează aflux de capital financiar străin, precum, de exemplu, la vecinii noştri din Ucraina sau la astrfel de ţări, cum ar fi Ungaria sau chiar Rusia. Cota băncilor autohtone cu capital străin este încă nesemnificativă, iar situaţia financiară a băncilor străine care au investit în  Moldova este stabilă şi nu poate provoca retrageri de capital. Astfel, factori obiectivi majori pentru declanşarea unei crize financiar-bancare la noi nu există. Iar toate speculaţiile la această temă nu pot avea decît un singur scop - destabilizarea situaţiei. Să ne amintim de epopeea cu preţurile la zahăr din  vara trecută, care, practic, se dublaseră. Se spunea că producătorii au epuizat stocurile. Personal am efectuat vizite de documentare şi m-am convins că zahăr în stocuri era suficient. Cei care au pus la cale această adevărată diversiune economică şi-au împlut buzunarele din banii populaţiei. Societatea noastră nu ar trebui să creadă unor asemenea şiretlicuri. Însă tentative vor mai fi, luînd în considerare că se apropie alegerile. Vreau să   reiterez cu toată responsabilitatea că nu există nici un pericol real pentru sistemul nostru bancar, precum nu a existat nici în 2006, cînd unii analişti prevesteau colapsul acestui sistem în legătură cu sistarea exporturilor de vinuri pe piaţa rusă.

În ce priveşte economia în ansamblu, este clar că unele efecte ale crizei vor fi resimţite şi la noi. Ele însă nu vor fi de o manieră importantă, iar efectele politicilor promovate în ultima perioadă vor fi în măsură să compenseze posibilele efecte negative. Nu întîmplător pentru 2009 preconizăm o creştere economică de 6 la sută. Nu am nici o îndoială că acest indicator este unul real. În ce priveşte discuţiile cu partenerii noştri, de fiecare dată ei menţionează necesitatea păstrării stabilităţii macroeconomice. Şi noi acest lucru îl facem, uneori cu măsuri nu prea populare, dar asta e situaţia.  

„Profit”: Experţii independenţi afirmă că unii donatori externi, agenţiile şi fondurile care finanţau, de obicei, diverse programe în Moldova au şi anunţat despre încetarea asistenţei. Sînt adevărate sau nu aceste afirmaţii?

Z.G.:
Cu siguranţă, asemenea probabilitate există, dar nu din cauza crizei financiare. Un pericol mai mare ar fi dacă Moldova ar înceta să mai promoveze reformele, ele constituind o condiţie pentru oferirea acestei asistenţe. Pînă la acest moment asistenţa externă a fost în ascendenţă, precum şi reformele care au condiţionat-o. Orice deviere spre populismul ieftin atît de caracteristic unor politicieni de la noi constituie adevăratul risc pentru asistenţa externă.

„Profit”: Dar investitorii străini privaţi, care activează pe piaţa noastră, au anunţat cumva că ar intenţiona să limiteze finanţările în proiectele  mari aflate în curs de implementare?

Z.G.:
Vorbeam mai înainte de efectul compensatoriu al politicilor economice promovate la noi în ultimul timp. Oportunităţile investiţionale existente şi  facilităţile fiscale deosebite pe care le oferim constituie un bun temei pentru investitori ca să-şi continue activitatea în Moldova majorîndu-şi volumul investiţiilor. Caracterul investiţiilor efectuate în ţara noastră, atît de origine străină, cît şi locală, îmi insuflă încredere că nu va exista o reducere a lor.  Un element stimulatoriu îl constituie faptul că şi statul face mari investiţii. În special, în infrastructură.

Profit”: Unii experţi consideră că Moldova ar putea avea chiar şi nişte avantaje de pe urma crizei financiare. Printre acestea ar fi revenirea masivă acasă a cetăţenilor RM, care lucrează peste hotare, luînd în considerare  faptul că în Italia, Portugalia, Grecia, Rusia şi în alte ţări s-ar  putea reduce locurile lor de muncă. Aceste persoane au acumulat un mic capital şi, bineînţeles, o anumită experienţă de lucru şi cultură de producţie. Ce ar putea să le ofere lor Moldova, pe cît este de pregătită ţara să-i primească?

Z.G.:
Am spus că în Moldova sînt posibilităţi reale pentru a desfăşura o activitate de business profitabilă şi cetăţenii care vor dori să se reîntoarcă au toate oportunităţile de a activa profitabil în interesul lor şi al societăţii.

Recent, a fost aprobat chiar şi un Plan de măsuri menit să impulsioneze revenirea cetăţenilor noştri de peste hotare. Se acordă o deosebită atenţie lansării noilor afaceri. În contextul Anului tineretului a fost lansat  programul de reabilitare economică a tinerilor, în cadrul căruia statul acordă asistenţă financiară destul de semnificativă pentru iniţierea unor afaceri.  Deja au fost aprobate 90 de asemenea proiecte.
Totodată, nu sînt de acord cu experţii care consideră că această criză mondială va influenţa în mod deosebit circulaţia forţei de muncă. E necesar să fim sinceri şi să înţelegem că, chiar în condiţii de criză, economiile ţărilor în care muncesc cetăţenii noştri au avantaje indiscutabile faţă de economia moldovenească.

 

„Profit”: Toată lumea cunoaşte despre pierderile suportate în prezent de economiile Rusiei, Ucrainei şi altor ţări, partenere comerciale foarte importante ale RM. Ce semnale vin la Guvern din sectorul real? Nu se reduc exporturile moldoveneşti în aceste ţări?  

 

 

Z.G.: Indicatorii comerţului exterior încă nu atestă asemenea evoluţii, dar cu siguranţă exporturile unor categorii de mărfuri vor fi afectate şi nu numai din cauza crizei  financiare. A devenit complicat exportul produselor cerealiere.  Anul acesta se atestă o supraproducţie de cereale atît la nivel local, cît şi la nivel regional şi, în consecinţă, o diminuare a  preţurilor la aceste produse. Însă, avînd în vedere că pe plan mondial se menţine încă din anii precedenţi un deficit de produse alimentare, preţurile ar putea să se învioreze în următoarele luni. Inclusiv se vor intensifica exporturile din această regiune.  Şi iar spun că trebuie să fim sinceri. Cauzele care ar putea determina reducerea volumelor exporturilor moldoveneşti ţin nu atît de efectele crizei financiare, cît de competitivitatea redusă a mărfurilor noastre. Aici avem mult de lucru, pentru ca exporturile moldoveneşti să fie mai puţin  vulnerabile la factorii externi - economici sau politici.

„Profit”: Acum, cînd criza financiară mondială a afectat multe ţări, se vorbeşte foarte mult despre necesitatea de a economisi, de a ne gîndi mai mult la zilele negre care pot să  vină. Economia noastră nu-i deloc  „economicoasă” - risipa este atestată la tot pasul. Care este viziunea Guvernului în acest sens? Cînd structurile de stat abilitate vor propune  populaţiei şi agenţilor economici programe de economisire a resurselor energetice, a altor produse şi materiale?

 

 

Z.G.: Cred că întrebarea e valabilă în orice situaţie, nu numai în cazul unor crize şi nu numai în cazul scumpirii unor resurse sau produse. De altfel, această întrebare e valabilă pentru toată lumea, pentru întreaga civilizaţie. Este adevărat că noi am moştenit o infrastructură construită în anii cînd nu se prea acorda atenţie unor asemenea probleme. Guvernul are o viziune, de moment, dar şi pentru o perioadă mai îndelungată. Chiar în acest sezon rece, în fiecare instituţie se vor întreprinde acţiuni de reducere a cheltuielilor de resurse energetice şi, implicit, a pierderilor. Conducătorii instituţiilor poartă  responsabiltate personală pentru aceasta, iar cheltuielile respective se aprobă conform unor normative destul de stricte. Pe termen  mediu şi lung noi prevedem schimbarea treptată a reţelelor de termoficare în instituţiile finanţate de la buget, schimbarea geamurilor. Bugetul de stat alocă anual sume importante de bani în aceste scopuri, iar practica demonstrează că aceste cheltuieli se justifică.

 „Profit”: În acelaşi context, cînd va începe să fie simţită activitatea Agenţiei pentru eficienţă energetică, pentru care în  bugetul pe anul 2009 sînt prevăzute surse?

 

 

Z.G.: În prezent, MEC definitivează aspectele aferente activităţii acesteia şi  Agenţia va începe să activeze în 2009, căci, precum aţi spus, în buget sînt prevăzute mijloace pentru crearea ei. Sînt sigură că, avînd concursul acestei Agenţii, vom putea implementa mult mai rapid standardele europene în domeniul utilizării resurselor energetice.

 „Profit”: Apropo de proiectul Legii bugetului pe 2009, care a trecut deja prin două lecturi în Parlament. Cum apreciaţi dezbaterile şi opiniile expuse pe marginea acestuia?

 

 

Z.G.: Normale. A fost vreun precedent cînd proiectul Legii bugetului să nu  trezească discuţii? Nu. Dar una e să vrem şi alta e să avem. Bugetul pe 2009 este unul real, cheltuielile de ordin economic fiind echilibrate cu cele de ordin social. Nu putem promite ceea ce nu va fi.

„Profit”: Foarte multe discuţii generează relaţiile bugetului de stat cu cele ale  unităţilor teritorial-administrative. Şi acestea nu doar în contextul adoptării  bugetului pe anul viitor, dar şi în contextul rectificărilor făcute în bugetul pe anul curent, şi în bugetul pe anul precedent. Se afirmă că transferurile de la bugetul de stat se fac ţinînd cont de „culoarea” politică  a autorităţilor publice locale.

 

 

Z.G.: Transferurile de la bugetul de stat se fac în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei, inclusiv cele prevăzute pe anul viitor vor fi transferate conform prevederilor legislaţiei. Şi lucrurile sînt transparente la acest compartiment. Dar cînd vine în audienţă un primar care solicită bani de la bugetul de stat pentru reparaţia uşii la primărie sau pentru alte lucruri elementare, îmi vine să întreb: dar ce-aţi făcut pentru a majora veniturile în  teritoriu, care a fost contribuţia primăriei la lansarea de către oamenii din  localitatea respectivă a unor noi întreprinderi pentru a majora baza impozabilă?

 „Profit”: Poate că nu toate autorităţile publice au fost antrenate în procesul bugetar sau poate că actuala legislaţie nu le stimulează ca ele să caute noi posibilităţi de majorare a bazei impozabile. De ce întîrzie atît de mult  adoptarea Legii finanţelor publice locale, care este şi o restanţă a Planului de Acţiuni RM-UE?

Z.G.: Restanţa există şi trebuie lichidată. Dar şi Legea în vigoare este stimulativă pentru autorităţile publice locale ca ele să identifice modalităţi de a majora baza impozabilă în teritoriu, de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Şi unele primării fac lucrul acesta, iar altele aşteaptă. În ce priveşte dacă s-au discutat parametrii bugetului cu autorităţile locale, pot să vă spun că au avut loc consultări multiple, toţi au fost puşi la curent, procesul a fost transparent. Dar bugetul de stat e de peste 17 mlrd. lei. Iar cerinţele au fost cu mult mai mari. Să lucrăm mai bine, să ne facem toţi cinstit datoria şi atunci vom avea un buget de 30 mlrd.  sau de 40 mlrd. De ce nu? E posibil!

„Profit”: În prezent, se vorbeşte foarte mult, pe fundalul crizei financiare internaţionale, despre modelele economice de dezvoltare, care din acestea ar fi mai viabile şi mai puţin riscante. Are timp Guvernul să mediteze asupra modelului optim pentru noi?

Z.G.: Este o întrebare interesantă, dar mă grăbesc să elimin orice intrigă în acest sens prin citarea articolului 126 al Constituţiei Moldovei: „Economia RM este o economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea   privată şi publică, antrenate în concurenţă liberă”.

Este clar că modelul acesta comportă şi riscuri, dar evoluţia umană a demonstrat că anume acest model e cel mai viabil şi poate oferi societăţii  cele mai bune rezultate. Altceva este însă că statul trebuie să aibă o abordare eficientă în domeniul reglementării  proceselor economice, încît să fie diminuate riscurile economiei de piaţă. Considerăm că eforturile noastre de menţinere a stabilităţii macroeconomice, de reglementare sau plafonare a preţurilor pentru unele categorii de mărfuri socialmente importante ne permit să minimalizăm riscurile despre care vorbim şi să asigurăm un coraport dintre abordarea liberalistă şi reglementarea de către stat a economiei naţionale.

 „Profit”: Cînd vor fi  privatizate CET-urile? Gazele le importăm în totalitate şi aici nu avem ce face, dar energia electrică şi termică, dacă vor fi utilizate tehnologii moderne de producţie, am putea să le producem la noi mai ieftin. Din 1992 se vorbeşte de lucrul acesta, dar situaţia nu pare să se fi mişcat din loc.

Z.G.: Procesul de privatizare a unor asemenea obiective este unul foarte complex şi trebuie pregătit în modul respectiv. Trebuie să facem ceva cu datoriile acestor obiective, deja am început. Dar nu este atît de simplu. Esenţial este că am hotărît să schimbăm radical starea de lucruri în complexul energetic.

„Profit”: În proiectul Legii bugetului sînt prevăzute 10 mil. lei pentru  reintergarea ţării. Ce acţiuni anume urmează a fi finanţate din aceşti bani? Ce alte activităţi de ordin economic prevede Guvernul a fi înfăptuite pentru  unificarea celor două maluri?

Z.G.: Includerea pentru prima dată în bugetul de stat a unei asemenea linii bugetare nu a fost întîmplătoare. Confirmăm, astfel, intenţia noastră de a soluţiona problema transnistreană exclusiv pe cale paşnică, prin cooperare. Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru diferite programe de susţinere socială a populaţiei de pe malul stîng al Nistrului, pentru realizarea unor proiecte de infrastructură. Mijloacele prevăzute sînt, desigur, insuficiente, dar e necesar să dăm un semnal că dorim această apropiere a celor două maluri. De altfel,  partenerii noştri de dezvoltare sînt gata să contribuie financiar la aceste proiecte, ceea ce confirmă relevanţa unei asemenea abordări. Şi vreau să spun că avem rezultate. Am conlucrat foarte bine cu autorităţile locale din raioanele de est în combaterea consecinţelor inundaţiilor din vara acestui an.

De asemenea, pentru prima dată un proiect de asistenţă, finanţat de guvernul american, privind asigurarea cu tehnică medicală a fost extins şi pe malul stîng, spitalele de acolo au beneficiat de unele aparate şi instrumentarul de care duceau lipsă.

„Profit”: Referitor la majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar:   unele din majorările preconizate sau din mecanismele de finanţare a  cadrelor didactice, de exemplu, urmează să fie realizate, puse în funcţiune, după încheierea mandatului actualei echipe guvernamentale. Care este şansa ca aceste majorări să fie realizate? Şi, în ansamblu, care sînt factorii ce asigură la noi în Moldova continuitatea politicilor Guvernului, indiferent de echipa aflată la conducere?

Z.G.: Cred că cel mai important factor, care ar asigura continuitatea politicilor oricărei guvernări, este importanţa pentru societate şi implementarea în interesul societăţii a acestor politici. În acest sens nu avem nici o îndoială că politicile noastre, inclusiv în domeniul salarizării, trebuie să fie continuate. Dar, deja cu începere din 1 octombrie 2008, pedagogii primesc salarii majorate, acestea vor mai fi majorate în  cîteva etape pe parcursul anului 2009, astfel ca după 1 septembrie anul viitor să nu fie mai mici decît cele medii pe ţară, adică 3149 lei. În bugetul pe 2009 sînt prevăzute 600 mil. lei în acest scop, astfel încît Guvernul, indiferent de  apartenenţa politică a echipei care va fi, va  trebui, pur şi simplu, să respecte legislaţia în vigoare. De altfel, politicile de salarizare, cît şi alte politici sociale şi economice importante, sînt prevăzute în Strategia Naţională de Dezvoltare, care are statut de lege şi îndeplinirea ei este obligatorie pentru toţi cetăţenii ţării.

 „Profit”: Şi cîteva întrebări pentru a satisface nivelul mediu de curiozitate pe ţară. Cum se simte o femeie în această înaltă funcţie de stat, căci nu am mai avut în Moldova asemenea precedente? De altfel, mai sînt şi alte doamne  care fac parte din echipa actuală. Nu este o povară o asemenea responsabilitate pentru nişte fiinţe, considerate mai plăpînde faţă de bărbaţi?

Z.G.: Sîntem şase femei în actuala echipă. Cred că e bine să fie un echilibru în toate şi, trebuie să spun, că eu, în calitate de prim-ministru nu pot să spun că prestaţia femeilor-miniştri ar fi sub nivelul prestaţiei bărbaţilor-miniştri. De altfel, nu facem nici o diferenţă - sîntem colegi şi toţi trebuie să ne onorăm obligaţiile cît mai bine posibil.

 ”Profit”: Aveţi consilier de imagine? Arătaţi tot timpul bine, sînteţi suplă şi elegantă, lucrul acesta fiind remarcat şi de numeroşii oaspeţi cu funcţii înalte care ne vizitează ţara. Cum vă reuşeşte? Urmaţi o dietă specială, faceţi sport?

Z.G.:
Consilierul de imagine e bunul-simţ şi intuiţia de femeie. În ce priveşte sportul, cu regret, nu-l practic, deşi mi-ar plăcea şi ar trebui. Diete miraculoase tot nu am, atît doar că  sînt mereu în mişcare. Dacă stai pe scaun în birou, nu vei obţine mari performanţe nici în ceea ce priveşte starea fizică, nici  în ceea ce priveşte informarea despre problemele stringente.

„Profit”: Vin alegerile. Cum vedeţi rolul Guvernului în această perioadă?  Doar utilizarea resurselor administrative va fi strict monitorizată atît de societatea civilă, cît şi de partenerii noştri europeni.

Z.G.: Eu îmi văd misiunea în această perioadă, care se anunţă dificilă, în consolidarea echipei pentru a asigura o stabilitate economică în ţară şi un  trai decent pentru fiecare cetăţean.

Comentarii [1]

Comentariu
  • 28.05.2017 08:58:41

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
22
Afişări de site:
2118191
Vizitori unici:
4242607

WebArt Pro