B&F-Profit: S-a afirmat că scopul amnistiei fiscale a fost de a oferi posibilităţi tuturor agenţilor economici să-şi relanseze activitatea, fără a fi presaţi de povara datoriilor vechi, acumulate de întreprinderi. Adică, tuturor să li se ofere şanse egale. În ce măsură a fost realizat acest obiectiv?

S. P.: În măsura cea mai mare. Legea a prevăzut condiţii egale de amnistiere pentru toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, organizatorico-juridică, de genurile de activitate desfăşurate şi de alte particularităţi.

B&F-Profit: S-a spus şi înainte şi se spune şi acum după ce s-a încheiat amnistia fiscală, că, de fapt, ea a fost făcută pentru unele întreprinderi private, care au trecere la Preşedinţie sau la Guvern...

S.P: Este o afirmaţie incorectă. Desigur, sînt şi întreprinderi de stat, care au beneficiat de amnistie. Dar ele, ca şi alte întreprinderi, au acumulat aceste datorii ca urmare a unor condiţii obiective - criza financiară, crizele energetice (cîteva la rînd), reformele incomplete în agricultură, industrie şi energetică, a căror traiectorie a fost schimbată de mai multe ori. De altfel, noi am făcut o analiză conform căreia suma restanţelor, ce au nimerit sub amnistia fiscală, pentru întreprinderile de stat, municipale şi societăţile pe acţiuni, unde cota majoritară aparţine statului este de 258 mln. lei, mai puţin de 10 la sută din totalul restanţelor amnistiate.


B&F- Profit: Dar companiile mari, care sponsorizează ctitoria unor demnitari asupra mănăstirilor şi care fac acte de binefacere, să-i spunem aşa, ghidate de aceşti demnitari?


S.P.: Majoritatea companiilor care fac acte de binefacere lucrează profitabil şi nu au datorii faţă de buget. Ele nici nu au beneficiat direct de amnistia fiscală. Indirect, cred, că totuşi au beneficiat, datorită acelui fundal pozitiv, suflu de prospeţime adus în mediul de afaceri de amnistie.


B&F-Profit: Experţii independenţi susţin că amnistia s-a mai făcut şi de aceea că statul nu are capacităţi pentru colectarea datoriilor şi că în loc de amnistie trebuia aplicată Legea insolvabilităţii şi de soluţionat problema agenţilor economici înregistraţi care au datorii şi nu desfăşoară nici o activitate.

S.P.: Eficienţa se măsoară prin efectul obţinut. Procedura de insolvabilitate durează un an jumătate - trei. Dacă noi aplicam procedura de insolvabilitate, trebuiau redirecţionate eforturile instanţelor de judecată în administrarea unor întreprinderi care nu mai au active, nu au activităţi ce pot genera plusvaloare pentru ele şi pentru stat. În afară de acesta, procedura de insolvabilitate e costisitoare. Cea mai simplă variantă costă 6 mii lei - aceste cheltuieli ţin de publicarea avizului, salarizarea administratorului procedurii de insolvabilitate, alte plăţi. Nu era cazul ca să fie irosite resursele acestea băneşti şi umane pentru a aplica procedura de insolvabilitate, care nu va avea efecte financiare pentru buget. Noi am calculat că din cele 2 mlrd. lei, plăţi de bază care au fost anulate, suma restanţelor recuperabile nu poate să depăşească 15 la sută. Aceste 15% în bani ar constitui 300 mln. lei. Nu este o sumă semnificativă pentru buget în condiţiile în care ea ar fi fost încasată pe parcursul unui an, doi şi chiar trei. Şi cred că toată lumea cunoaşte că la aplicarea procedurii de insolvabilitate din penalităţi şi amenzi nu se încasează nimic – ele pur şi simplu sînt iertate.

B&F- Profit: Un şir de întreprinderi care aveau încheiate acorduri cu fostul Consiliu al creditorilor s-au trezit că, totuşi, au mai rămas datornice şi după amnistie...

S.P.: Am spus că Legea prevede condiţii egale de amnistiere pentru toţi agenţii economici. Inclusiv cei care aveau acorduri cu Consiliul creditorilor sau se aflau în procedură de insolvabilitate. Statul, în calitate de creditor, şi-a retras creanţele în mărimea sumelor căzute sub amnistia fiscală, respectiv şi-a micşorat rolul de creditor la aceste întreprinderi sau şi le-a pierdut definitiv în funcţie de mărimea datoriei întreprinderii.


De ce subliniez lucrul acesta? Pentru că sub amnistia fiscală au căzut doar datoriile faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi faţă de fondurile de asigurări obligatorii în medicină. Nu şi datoriile faţă de bugetele locale. Guvernul a recomandat autorităţilor publice locale să aprobe decizii similare. Şi din cele 845 autorităţi ale administraţiei publice locale (consilii raionale, primării de oraşe, sate) aproape jumătate au adoptat asemenea decizii. Suma datoriilor amnistiate în urma aplicării deciziilor este de 170 mln. lei din 360 mln. lei cît datorau la 1 ianuarie 2007 agenţii economici bugetelor locale de diferite nivele. Procesul continuă, dar nu putem spera că toate autorităţile locale vor aproba asemenea decizii. Puterea locală are autonomie şi decide cum crede ea că-i mai bine pentru teritoriul dat. IFPS e disponibil doar de a acorda consultaţiile de care au nevoie consiliile locale. Şi încă un moment - s-au anulat restanţele la impozitele şi plăţile faţă de bugetul de stat acumulate pînă la 1 ianuarie 2007 şi amenzile şi penalităţile aplicate pentru neachitarea la timp a acestora. E vorba de o listă de 50 de denumiri. Nu este vorba şi de restanţele la creditele acordate agenţilor economici de Ministerul Finanţelor, de exemplu. Lucrurile sînt diferite şi e necesar de a face un discernămînt. În afară de aceasta întreprinderile au şi alţi creditori, nu doar bugetul.


B&F-Profit: Una din temerile expuse de experţii independenţi, dar şi de agenţii economici a fost că amnistia fiscală va avea un impact negativ asupra disciplinei financiare a agenţilor economici. În special susţineau aceasta conducătorii întreprinderilor care au lucrat onest şi şi-au onorat toate obligaţiile fiscale.

S.P: Eu nu aş vorbi despre o destabilizare masivă a disciplinei financiare. În mai, cînd a fost anunţată amnistia fiscală, s-a simţit o încordare în acumularea veniturilor la buget, dar în iunieiulie situaţia a revenit la normal, în august - septembrie acumulările sînt mai mari decît aşteptările.. Pe luna august avem o depăşire cu 27 mln. Lei (mă refer la plăţile administrate de Serviciul Fiscal) în septembrie - cu 88 mln lei. La 1 octombrie erau încasate venituri cu 254 mln. lei mai mult decît indicatorii preconizaţi. Şi mă refer aici la indicatorii preconizaţi după rectificarea bugetului, deci mai mari decît cifra stabilită iniţial în Legea bugetului de stat pe anul 2007.


B&F-Profit. Şi întrebarea sacramentală. S-a spus că sancţiunile aplicate de organele fiscale şi alte organe pentru neplata la timp a impozitelor, cît şi pentru alte încălcări ale disciplinei fiscale, după amnistie vor fi mult cu mult mai dure.

S.P: Este o practică bine verificată şi în alte ţări. După amnistie e necesară eficientizarea administrării fiscale în raport cu restanţele admise de agenţii economici. Şi chiar partenerii de la FMI ne-au atenţionat: faţă de restanţele curente e necesar să se aplice toate pîrghiile de încasare forţată, poziţia statului trebuie să fie foarte principială şi corectă. Actualmente, în interiorul Serviciului fiscal de stat se fac nişte reforme de evaluare a riscurilor de restanţe, de divizare a restanţelor pe tipuri de riscuri şi informatizarea tuturor procedurilor de încasare forţată pentru a exclude factorul uman în încasarea lor. Totul se va face în regim automat. În afară de acesta, pînă la amnistie, pentru evaziuni fiscale se aplicau 35 tipuri de amenzi. Codul fiscal a fost modificat, amenzile au fost comasate, ele au devenit mai clare atît pentru contribuabil, cît şi pentru inspectorii fiscali. Dar aici trebuie să reamintim că şi cuantumul acestora s-a dublat şi chiar s-a triplat .


B&F-Profit: Se vorbeşte că unii dintre colaboratorii D-voastră fac exces de zel - stau peste agenţii economici şi nu le dau voie nici să respire, dar nu să comită evaziuni fiscale. La IFPS nu parvin asemenea semnale?

S.P.: Avem asemenea semnale, dar nu cred că între fisc şi agenţii economici trebuie să fie relaţii de dragoste. Există un conflict de interese. Poziţia noastră e să avem un comportament corect şi egal cu toţi agenţii economici.


B&F-Profit: De la 1 ianuarie va fi introdusă cota 0 la impozitul pe profitul companiilor. Ce pregătiri se desfăşoară în acest sens?


S.P.: Mediatizăm desigur această reformă importantă. Dar dacă aveţi în vedere că se elaborează regulamente conform cărora companiile vor fi controlate unde şi cum folosesc profitul - aşa ceva nu e necesar. Pentru că această cotă 0, conform legii, va fi aplicată la profitul nedistribuit al companiilor (nu reinvestit), care rămîne în companii inclusiv pentru completarea mijloacelor circulante, pentru alte scopuri şi nu este orientat la plata dividendelor .


B&F-Profit: Ce se mai aude cu legalizarea capitalului? Întrun studiu prezentat recent se afirmă că Moldova ar putea conta în urma legalizării pe o majorare a veniturilor bugetului cu doar 100 mln. lei pe parcursul a doi ani.

S.P.: Cred că suma va fi mult mai mare. Avem mai multe cazuri şi de legalizare a mijloacelor băneşti, sume mari şi a activelor.