Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 10 (172), octombrie 2009
Cum a fost luna pentru...
Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova
Se pare că perioada bună care a marcat cariera lui Mihai Ghimpu în ultimul timp se apropie de sfîrşit şi începe una mai puţin bună. Astfel, în această lună el a fost ţinta criticilor ba pentru că ar intenţiona să promoveze rude apropiate în funcţii-cheie în stat, ba pentru că nu ar şti să asigure un echilibru eficient în Parlament. În plus, în premieră, în această lună noua opoziţie a ridicat întrebarea demiterii sale. În condiţiile în care majoritatea parlamentară nu este una sigură, acest risc rămîne real. De aceea, pentru Mihai Ghimpu se pare că nu vin tocmai cele mai bune timpuri.
Vlad Filat, primul-ministru al Republicii Moldova
Pentru Vlad Filat luna a fost excelentă din toate punctele de vedere. El a devenit premier, Guvernul şi programul său obţinînd votul de încredere al Parlamentului. Vlad Filat şi-a asumat responsabilitatea directă pentru actul guvernării, în condiţiile în care toţi considerau că lucrul acesta este egal cu un suicid politic. Astfel, el a demonstrat că rămîne fidel declaraţiilor făcute în campania electorală. Procesul de negocieri cu partenerii externi şi schimbările demarate de noul premier, incontestabil, au condus la sporirea ratingului său. Rămîne să vedem cît timp funcţia de premier îl va avantaja pe Vlad Filat şi cum va reuşi el ulterior să facă faţă riscurilor pe care ea le presupune.
Serafim Urechean, prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova
A fost, practic, cea mai bună lună din acest an pentru liderul Alianţei Moldova Noastră. Acesta a reuşit, în sfîrşit, să ajungă la guvernare, după cum a promis constant pe parcursul ultimilor ani şi a făcut pace în partid. Mulţi dintre fruntaşii formaţiunii, care rămăseseră în afara Parlamentului după ultimele alegeri, nu-şi ascundeau nemulţumirea şi, potrivit unor informaţii neoficiale, pregăteau schimbarea conducerii în partid. După formarea Guvernului, unii dintre ei s-au ales cu funcţii înalte şi, astfel, tensiunile interne din partid au fost temperate.
Marian Lupu, liderul Partidului Democrat
Ex-preşedintele Parlamentului a avut o lună care doar cu puţin s-a deosebit de precedenta. El a reuşit să-şi promoveze unii colegi de echipă în funcţii-cheie la Guvern, dar, personal, deocamdată, rămîne doar cu promisiunea că va fi candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de preşedinte al republicii. Şansele că cele opt voturi necesare pentru alegerea noului preşedinte să fie găsite sînt destul de reduse şi nu este exclus că Marian Lupu ar putea rămîne doar cu nominalizarea.
Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău
Perioada de aur a primarului a trecut. Acum el nu mai are scuza precum că comuniştii ar fi la putere şi l-ar împiedica să conducă municipiul, precum nu mai are şi scuza că a avut puţin timp la dispoziţie pentru a schimba ceva. Primarul a trecut deja de jumătatea mandatului său, partidul din care face parte este la guvernare în ţară şi oamenii încep să ceară rezultate. Imaginea lui Dorin Chirtoacă a avut de suferit şi de pe urma protestelor pensionarilor. Nu este exclus că şi alte proteste ar putea avea loc, iar fiecare dintre ele va conduce inevitabil la scăderea ratingului primarului capitalei.
Sîntem ceea ce mîncăm. Dar sîntem siguri de ceea ce mîncăm?
Alimentaţia sănătoasă este una din condiţiile de bază ale unui mod de viaţă sănătos. În ultimii ani, industria alimentară din întreaga lume a înregistrat ritmuri rapide de creştere, în mare parte datorită noilor tehnologii care permit crearea produselor cu proprietăţi senzoriale din ce în ce mai ridicate. Astfel, aditivii alimentari, întîlniţi pe etichetele produselor alimentare sub forma prescurtată de E-uri, au intrat neinvitaţi în viaţa noastră, fie că este vorba de denumiri accesibile şi inofensive, precum Acidul citric (E330) sau Celuloza (E460), sau destul de complicate şi foarte periculoase, cum ar fi Polivinilpirolidona (E1201) sau Metabisulfitul de potasiu (E224).
Faceţi un simplu experiment: data viitoare, cînd mergeţi la cumpărături, rezervaţi-vă o jumătate de oră în plus pentru a vă informa asupra ingredientelor ce le conţin produsele pe care intenţionaţi să le cumpăraţi. Fie că este vorba de pîine, biscuiţi, salam, brînzeturi, vin, îngheţată, icre negre sau roşii, sucuri, supe concentrate, prăjituri sau bere, nu ezitaţi să consultaţi eticheta înainte de a pune produsul în coş. Fiţi de acord că de cele mai multe ori, din lipsă de timp sau de informaţii, nu prea atragem atenţia la eticheta produsului, în speranţa că acesta este unul calitativ şi cu ingrediente naturale, odată ce a ajuns pe rafturile magazinelor.
Dacă v-aţi rezerva însă cele 30 de minute de care vorbeam la început, atunci, cu siguranţă, vă veţi convinge că realitatea este cu totul alta decît cea pe care v-aţi imaginat-o. Cu regret, anume pe ignoranţa cumpărătorilor speculează, de cele mai multe ori, producătorii, gîndindu-se că puţini sînt cei care se vor informa asupra conţinutului produsului. Producătorii scriu etichetele cu litere cît mai mărunte în care indică ingredientele, din care inevitabil nu lipsesc E-urile sau formula chimică a acestora. Astfel, în căutarea unor profituri fabuloase, producătorii nu mai ţin cont de sănătatea consumatorilor, înlocuind ingredientele naturale cu sute de aditivi alimentari. În consecinţă, în ultimii ani, numărul alimentelor de pe piaţa produselor alimentare care conţin ingrediente naturale se află în cădere liberă, locul acestora fiind ocupat fără nici un fel de probleme de produsele fabricate cu ajutorul E-urilor, multe dintre care sînt de-a dreptul extrem de periculoase organismului uman.
În consecinţă, unele produse, pe care de-a lungul anilor ne-am obişnuit să le consumăm, considerînd că aduc doar beneficii organismului uman, au ajuns în prezent să conţină cîte trei, patru cau chiar cinci E-uri, dintre care, cu siguranţă, cel puţin unul este extrem de periculos. Lista acestor E-uri este destul de mare, iar pentru a face ordine în acestea şi a le grupa în inofensive şi ofensive este nevoie nu atît de timp, cît de dorinţă.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din România, a publicat în 2008 o carte, intitulată sugestiv „Biblia alimentară”, în care descrie detaliat toţi cei 1520 de aditivi alimentari din Uniunea Europeană. Aceştia sînt grupaţi, în funcţie de influenţa pe care o pot avea asupra organismului uman, în E-uri inofensive, neutre şi foarte periculoase.
Din lista E-urilor inofensive cel mai des utilizate fac parte E306 – Tucoferolul sau Vitamina E, E161 – Betanina, E170 – Carbonatul de calciu, E300 – Acidul ascorbic, precum şi toată gama de E-uri cuprinsă în intervalul E300-E309, E322-E338, E471-E472, E500-E511 etc.
Din lista E-urilor neutre, consumul cărora nu este recomandat frecvent, fac parte E-urile cuprinse în intervalul E280-E283, E339-E380, E400-E440, E450-E452, E461-E470, E530-E556, E574-E625, E942-E954, E1202-E1450 etc.
Din lista E-urilor foarte periculoase fac parte E-urile cuprinse în intervalul E120-E133, E210-E232, E310-E312, precum şi E-urile 102, 151, 154, 155, 180, 249, 284, 285, 476, 914, 385, 999, 1201, 1520 etc.
Trebuie de menţionat că toţi nitraţii şi nitriţii întîlniţi în categoria a treia de E-uri sînt asociaţi cu creşterea riscului de cancer, iar toată gama de produse conţinînd sulf are potenţial toxic.
Bineînţeles că nu putem ţine minte toată gama de E-uri utilizată în industria alimentară, însă cu un minim efort am putea face faţă situaţiei. Fiţi de acord că nu necesită un efort prea mare notarea într-un carneţel pe care îl purtaţi în permanenţă cu Dvs. sau în telefonul mobil lista de E-uri, cel puţin, a celor foarte periculoase. Iar după un anumit timp veţi şti pe de rost care produse nu mai au loc pe masa Dvs.
În loc de concluzii
Pentru a duce un mod sănătos de viaţă este imperios necesar de a renunţa la alimente rafinate sau înalt procesate, E-uri, sare sau arome artificiale. Evident că nici un aliment procesat artificial nu este echivalent, din punct de vedere nutriţional, cu alimentele naturale integral neprocesate. Feriţi-vă deci de aceste produsele şi veţi avea un mod de trai sănătos.
Poftă bună, însă nu înainte de a citi eticheta.
Investiţii cu restricţii
Îmbunătăţirea climatului investiţional în Republica Moldova, cu siguranţă, va constitui una din principalele priorităţi ale noului guvern şi aceasta pentru că atît autorităţile, cît şi mediul de afaceri recunosc că economia ţării nu are şanse de reabilitare fără investiţii străine directe.
Pentru îmbunătăţirea climatului investiţional este nevoie de crearea unor condiţii favorabile potenţialilor investitori străini. Despre aceste condiţii, precum şi despre situaţia investitorilor străini în Moldova, corespondentul „Profit”, Mariana TABUNCIC, a discutat cu directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova, Dinu ARMAŞU.
“Profit”: Dle Armaşu, cum se simt la moment investitorii străini în R.Moldova?
D.A.: Chiar dacă perioada în care ne aflăm este marcată de criză, în general, consider că situaţia este stabilă şi nu poate fi vorba de înrăutăţirea climatului investiţional într-atît, încît investitorii străini să fie fortaţi să plece. Criza a fost şi este resimţită în mod diferit şi la etape diferite de fiecare investitor în parte.
“Profit”: Care este numătul total al investiţiilor străine efectuate în R.Moldova pînă în prezent?
D.A.: Statisticile oficiale spun că stocul investiţiilor străine directe depăşeşte cifra de 2 mlrd. euro. Dar avînd în vedere faptul că multe investiţii străine vin din zonele off-shore, iar originea capitalului acestora deseori este Moldova, consider această cifră exagerată, cea a investiţiilor straine directe „clasice”, în opinia mea, fiind în jur de 1,3 mlrd. euro. Din sondajele pe cale le efectuăm periodic, nivelul total al investiţiilor membrilor Asociaţiei în economia R.Moldova se ridică la puţin peste jumătate din această sumă - 700 mil. euro. Companiile membre ale Asociaţiei au în total circa 11 mii de angajaţi.
“Profit”: Cum ar trebui să se schimbe lucrurile în R.Moldova pentru ca tot mai mulţi investitori să fie interesaţi de piaţa noastră?
D.A.: Cred ca am depăşit deja etapa în care în lume nu se ştia de existenţa sau amplasarea geografică a Republicii Moldova. Însă promovarea imaginii pozitive a ţării drept destinaţie pentru investiţii trebuie încurajată şi amplificată. În ultimii ani autorităţile au depus ceva eforturi în acest sens, dar pe lîngă campaniile de promovare şi informaţii oficiale referitoare la climatul investiţional, potenţialii investitori vor să cunoască situaţia reală, neretuşată. Anume aici şi apare rolul Asociaţiei noastre – de a împărtăşi experienţa de activitate în Moldova cu potenţialii investitori, de a le atrage atenţia asupra unor chestiuni care nu sînt fireşti economiilor dezvoltate, pentru a se putea integra şi a se acomoda mai uşor în economia Republicii Moldova. Problemele ce afectează climatul investiţional identificate de Asociaţie au fost prioritizate şi incluse în agenda discuţiilor noastre cu autorităţile. Avînd drept puncte de reper practica şi legislaţia Uniunii Europene, printre acestea se numără: crearea unui cadru juridic eficient de protecţie a concurenţei, modernizarea reglementării relaţiilor de muncă, armonizarea legislaţiei fiscale şi a celei de guvernanţă corporatistă, precum şi nediscriminarea investiţiilor străine la procurarea terenurilor agricole.
“Profit”: În ce măsură interzicerea vînzării terenurilor agricole către investitorii străini afectează climatul investiţional, doar acestea ar putea fi arendate?
D.A.: Evident că terenurile agricole pot fi luate în arendă pentru a creşte anumite tipuri de culturi agricole. Însă, în condiţiile în care aceste terenuri nu sînt consolidate, investitorii nu au siguranţa şi garanţia că într-o bună zi contractul de arendă nu va fi desfăcut. Este greu, dacă nu chiar imposibil, de presupus că cineva va efectua investiţii serioase în culturi multianuale sau sisteme de irigare. Consider această restricţie total inoportună, deoarece nu este vorba de persoane fizice străine, ci de întreprinderi înregistrate în Moldova, care plătesc impozite şi taxe la buget. Trebuie să recunoaştem că pentru cei care vor totuşi să cumpere teren, mecanisme de a evita această prevedere legislativă s-au găsit şi se vor găsi şi în continuare, fie că este vorba de crearea companiilor fiice sau cumpărarea unor companii care deţin deja teren agricol. La nivel de lege însă această restricţie respinge companiile mari serioase - potenţiali investitori care nu doresc să vină în Moldova şi să caute diverse scheme şi şiretlicuri pentru a deveni proprietarii terenurilor.
“Profit”: Veţi propune noii guvernări eliminarea acestei restricţii?
D.A.: Cu siguranţă vom face acest lucru. Chestiunea anulării restricţiilor la achiziţionarea pămîntului de către investitorii străini niciodată nu a dispărut de pe agenda noastră de priorităţi. Cu fiecare ocazie am comunicat autorităţilor despre această problemă, însă niciodată nu am primit un răspuns clar de ce nu se întîmplă acest lucru. Cred că aceste restricţii au venit atît din partea partidelor de opoziţe de atunci, a başcanului Găgăuziei, cît şi din partea Guvernului. Dar, în cursa numită „a cui iniţiativă va fi aprobată” nu au fost învingători, restricţia aşa şi nu a ajuns să fie eliminată la nivel de lege.
“Profit”: Chişinăul dispune de terenuri pentru alţi potenţiali investitori străini?
D.A.: Lipsa terenurilor în oraş este o altă problemă la capitolul asigurării unui climat investiţional favorabil. Dacă vrem să fim eficienţi şi să ne dezvoltăm în continuare, oraşul inevitabil trebuie să se extindă. Şi asta pentru că nu poţi construi, de exemplu, o uzină în interiorul oraşului. Acest lucru se întîmplă, de regulă, în afara oraşului, iar acolo terenurile sînt în mare parte agricole şi se află în proprietate privată. Anume din acest considerent, investitorul italian de încălţăminte GEOX nu a venit în Moldova. Compania a vrut să dechidă o fabrică cu 2000 de angajaţi. A purtat tratative ani de zile, însă din cauza lipsei terenului pînă la urmă a renunţat.
“Profit”: Care a fost impactul instituirii regimului de vize pentru cetăţenii români asupra relaţiilor economice dintre cele două ţări?
D.A.: Impactul a fost, cu siguranţă, unul negativ sub diferite aspecte. Imediat ce a fost instituit regimul de vize, am expediat scrisori preşedintelui ţării, speaker-ului şi primului-ministru, în care am atenţionat că impactul asupra economiei va fi unul foarte serios. În urma instituirii regimului de vize, pe 8 aprilie 2009 s-au redus considerabil schimburile comerciale dintre cele două ţări. Nu este suficient că moldovenii întîmpină dificultăţi la obţinerea vizei pentru România, dar au apărut probleme şi în sens invers. Mai mult decît atît, în Moldova se află multe companii multinaţionale, iar odată cu instituirea regimului de vize au fost afectate eficienţa managerială a acestora. În unele companii reprezentanţii investitorului străin nu au putut participa la Adunările Acţionarilor sau şedinţele Consiliului. Salutăm decizia recentă a noilor autorităţi de a anula vizele pentru cetăţenii români şi sperăm că schimburile comerciale moldo-române se vor intensifica ca urmare a acestei decizii.
“Profit”: Asociaţia Investitorilor Străini poate fi comparată cu un instrument medical care determină diagnosticul bolnavului, în cazul dat - al economiei naţionale, şi care este în stare să sugereze autorităţilor metode de tratare?
D.A.: Cred că “instrument medical al economiei naţionale” este prea tare spus, dar al climatului investiţional, cu siguranţă, sîntem. Aceasta am şi încercat să facem pînă în prezent - să identificăm problema şi să stabilim diagnoza în fiecare caz în parte, după care să venim cu propuneri şi soluţii pentru autorităţi. Guvernele anterioare au fost deschise pentru dialog, însă caracterul acestuia fiind pînă la urmă mai mult formal.
Sergio Dalpiaz: Sistemul bancar moldovenesc are nevoie de puţină flexibilitate
Deşi se află în Moldova doar de cîteva luni, reprezentantul VENETO BANCA HOLDING în EXIMBANK, SERGIO DALPIAZ, a reuşit deja să-şi facă o impresie bună atît despre ţara noastră, în general, cît şi despre sistemul bancar, în particular. În acelaşi timp, admite că acesta din urmă este pe alocuri prea rigid şi că nu i-ar strica puţină flexibilitate. Potrivit lui SERGIO DALPIAZ, GRUPPO VENETO BANCA este foarte mulţumit de achiziţionarea BC EXIMBANK în 2006 şi afirmă că nu există capitole la care tranzacţia ar fi fost sub aşteptări. La cei 58 de ani, se consideră o persoană pe deplin fericită şi împlinită atît în plan profesional, cît şi personal. Aşteaptă cu nerăbdare să devină bunic şi – mai în glumă, mai în serios – nu exclude posibilitatea unei cariere politice atunci cînd VENETO BANCA “nu va mai avea nevoie de serviciile sale”.
1. Ce ştiaţi despre Moldova înainte de a fi numit în funcţia de reprezentant al Veneto Banca Holding în Eximbank? Pînă la 31 iulie 2009, am ocupat funcţia de şef al Departamentului Audit Intern al Grupului Veneto Banca, de aceea cunoşteam deja toate băncile Grupului, inclusiv Eximbank. De asemenea, ştiam cîte ceva şi despre Moldova.
2. Cum a reacţionat familia cînd a aflat că va trebui să lucraţi în Moldova?Soţia şi copiii, care sînt deja mari, mă cunosc destul de bine, ştiu că îmi plac noile confruntări şi iau decizii în cunoştinţă de cauză.
3. Ce profesie are soţia? Profesoară de limba italiană în şcoala medie.
4. Funcţia pe care o deţineţi în Eximbank vă obligă să fiţi permanent în Moldova sau veniţi la Chişinău doar periodic?Ar trebui să fiu permanent pe loc, dar mai am de îndeplinit şi alte cîteva funcţii în Veneto Banca, de aceea, o dată la 15 zile, trebuie să revin în Italia. De la 1 august 2009 vin la Chişinău, practic, în fiecare săptămînă.
5. Unde v-aţi născut şi ce studii aveţi?M-am născut în orăşelul Bressanone, provincia Bolzano, şi am studii superioare în filologie: limbile germană şi engleză.
6. Cum aţi ajuns atunci să lucraţi în sectorul bancar?Înainte de a merge la universitate, am obţinut o diplomă în contabilitate, după care am lucrat la bancă. M-am înscris la universitate abia la 26 de ani şi avînd deja doi copii.
7. În care alte ţări aţi mai lucrat înainte de a veni în Moldova?În afară de Italia, am lucrat pentru perioade scurte în toate ţările în care Grupul Veneto Banca dispune de companii: Irlanda, România, Croaţia şi Albania.
8. Aflîndu-vă deja de ceva timp la Chişinău, puteţi spune că moldovenii şi italienii sînt popoare foarte apropiate, ambele fiind de origine latină?Da, este adevărat. La moment, studiez limba română. Pot spune că vocabularul celor două limbi se aseamănă foarte mult, în schimb diferenţele gramaticale sînt mai mari decît mi-am închipuit.
9. Este adevărat că diaspora moldovenească din Italia este una dintre cele mai mari?Da, după cea albaneză şi marocană. Diaspora moldovenească, împreună cu cea ucraineană, se situează pe locul trei.
10. Care este reputaţia moldovenilor în Italia?Bună. Majoritatea femeilor din Moldova îngrijesc de persoanele în etate. Numărul bărbaţilor moldoveni care lucrează în Italia, majoritatea în domeniul construcţiilor, este mult mai mic. Se spune că ei sînt nişte muncitori foarte buni.
11. Ce v-a impresionat în sistemul bancar moldovenesc?Sînt aici de puţin timp şi nu pot afirma că cunosc deja bine sistemul bancar moldovenesc. Am observat multe similitudini cu cel italian. În acelaşi timp, mă miră faptul că sînt încă multe norme rigide care sînt interpretate în mod rigid. În Italia, de asemenea, există foarte multe norme, dar noi dispunem de o mai mare flexibilitate în interpretarea lor.
12. Dar ce v-a decepţionat sau v-a pus în gardă?Aceleaşi norme rigide, care seamănă mai mult a birocraţie. În comparaţie cu un "nu" categoric, un pic de flexibilitate ar putea ajuta la soluţionarea mai multor probleme.
13. Au trecut deja mai mult de trei ani de cînd Gruppo Veneto Banca a achiziţionat Eximbank. Puteţi spune la care capitole această tranzacţie a îndreptăţit aşteptările Grupului, sau chiar aţi înregistrat rezultate mai bune decît v-aţi aşteptat?Achiziţionarea Eximbank-ului a fost a doua etapă a extinderii spre Est, după procurarea Băncii Italo-Romena din România. Sîntem foarte satisfăcuţi de această achiziţie. Pentru a vă convinge, este suficient de comparat rezultatele înregistrate cu 3 ani în urmă şi cele înregistrate în anul trecut. În această perioadă am reuşit să majorăm cota de piaţă şi să obţinem o poziţie de top printre liderii pieţei.
14. Dar la care capitole tranzacţia a fost sau încă mai este sub aşteptări?Nu există asemenea capitole. Eximbank a încheiat anul 2008 cu rezultate strălucite, aducînd o mare satisfacţie băncii-mamă. Anul acesta, Eximbank, ca şi restul băncilor, a fost afectată de criza internaţională şi cea politică locală. Apropo, la moment mă interesez mai mult de situaţia politică din Moldova decît de cea din Italia. Sînt convins că, odată cu instituirea stabilităţi politice, va fi posibil de înregistrat rezultate destul de bune. Piaţa R.Moldova are un potenţial de creştere imens şi noi sîntem pregătiţi pentru a-l explora.
15. În prezent, majoritatea băncilor comerciale din Moldova înregistrează un surplus de lichidităţi. Intenţionează Eximbank să lanseze în viitorul apropiat careva produse noi care ar prevedea condiţii de creditare ceva mai lejere decît cele aplicate la moment, lucru care ar conduce la soluţionarea problemei surplusului de lichidităţi?Sîntem mereu în căutarea noilor soluţii, cu atît mai mult cu cît avem acces la resursele financiare şi know-how-ul Grupului. În acelaşi timp, preferăm să implementăm noi servicii şi produse bazîndu-ne pe calcule şi prognoze referitoare doar la Moldova. Din păcate, clienţii din Moldova mai plătesc şi pentru aşa-numitul "risc de ţară". Apropo, marja bancară aplicată de Eximbank este destul de mică ţinînd cont de riscul de ţară. Vreau să accentuez aici că Eximbank continuă să crediteze proiecte care oferă condiţii bune. În acelaşi timp, multe proiecte descrise de potenţialii clienţi drept foarte bune în realitate nu sînt chiar atît de bune.
16. Ce rate ale dobînzii la credite şi depozite pot fi considerate bune pentru o ţară ca Moldova? Ratele sînt determinate de evoluţia pieţei financiare, de situaţia economică şi politică din fiecare ţară în parte, de posibilitatea de a accesa fonduri internaţionale şi, nu în ultimul rînd, de nivelul de risc aferent fiecărui proiect. De exemplu, cu 7-8 luni în urmă, în toată lumea, inclusiv în Moldova, era insuficienţă de lichiditate, respectiv ratele la depozite erau destul de mari. La moment, se înregistrează un surplus de lichiditate, iar ratele sînt mult mai mici.
17. Cum credeţi că vor evolua aceste rate pe parcursul următoarelor şase luni? Cred că vor rămîne la acelaşi nivel sau chiar se vor micşora, desigur, dacă nu se va întîmpla nimic excepţional. După o anumită perioadă, însă, ratele vor începe să crească din nou.
18. Ce aşteaptă Eximbank Gruppo Veneto Banca de la noul guvern? Stabilitate politică şi putere deplină, cu preşedinte ales. Organismele internaţionale au nevoie de interlocutori stabili.
19. Dar de la noul guvernator al Băncii Naţionale? Accelerarea acţiunilor menite să apropie Moldova de standardele europene. Asigurarea obiectivităţii vis-a-vis de toţi actorii pieţei, astfel încît să contribuie la creşterea încrederii în piaţa financiară locală. Cu cît se va majora încrederea în piaţă, cu atît se va micşora marja bancară.
20. Referitor la sectorul bancar, la ce aspecte ar trebui să acorde o atenţie deosebită noul guvern? La asigurarea unei activităţi transparente şi a concurenţei loiale.
21. Aţi întîmpinat pînă acum careva probleme legate de concurenţa neloială? Nu le pot numi probleme, dar dacă ne referim la interpretarea normelor, atunci există o oarecare diferenţă în atitudinea faţă de băncile cu capital autohton şi cele cu capital străin. De exemplu, toate băncile au fost afectate de criză şi obligate să majoreze fondul de risc, atunci cînd unii clienţi nu achită creditele la timp. Băncile cu capital străin au majorat fondul de risc cu mult mai mult decît cele cu capital autohton. Nu cred că toţi clienţii răi sînt la noi. Cred că, în raport cu băncile internaţionale, normele sînt mai puţin flexibile.
22. Noul sediu al Eximbank corespunde celor mai exigente cerinţe europene. Cu ce ritmuri trebuie să se dezvolte economia Moldovei pentru ca toate etajele clădirii din bd. Stefan cel Mare, 171 să fie ocupate doar de angajaţii Eximbank? La moment, obiectivul nostru este îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de filiale, prin urmare, în viitorul apropiat puţine lucruri se vor schimba la sediul central.
23. Pe cît de important este pentru o bancă să dispună de un sediu central şi de filiale în conformitate cu standardele europene? Nu este un secret că este mult mai eficient să activezi într-un sediu bun, care corespunde tuturor cerinţelor. Sincer să fiu, mă apuca tristeţea cînd efectuam controale la sediul vechi al Eximbank-ului. La noul sediu, situaţia este complet diferită.
24. Ce nu v-aţi aşteptat să vedeţi în Moldova? Atît de multe automobile scumpe, ţinînd cont de numărul relativ mic de locuitori şi de statutul R.Moldova drept una dintre cele mai sărace ţări din Europa.
25. Care economist sau bancher a avut o influenţă considerabilă asupra formării Dvs. ca bancher? Pe parcursul carierei, am activat în 3-4 bănci şi am avut ocazia să cunosc diferiţi „bancheri”. Îl apreciez foarte mult pe Administratorul Delegat al Grupului nostru, dl Vincenzo Consoli, care, cu siguranţă, este o persoană cu mult peste medie.
26. Numiţi trei calităţi absolut necesare pentru a deveni un bancher de succes? Sînt necesare aceleaşi calităţi de care este nevoie pentru a trăi bine. Prima calitate este motivaţia. A doua - atenţia şi capacitatea de a înţelege ceea ce se întîmplă atît în interiorul, cît şi în exteriorul băncii. A treia – capacitatea de a munci cu multă inteligenţă şi sîrguinţă asupra proiectelor.
27. Şi trei calităţi care nu fac cinste unui bancher? Neglijarea calităţilor de care am vorbit mai sus, plus neglijenţa faţă de tine însuţi şi faţă de propriii colaboratori, precum şi aroganţa.
28. Ce calităţi deosebesc un bancher de succes de un muritor de rînd?Niciuna.
29. Prognoza Dvs. privitor la durata actualei crize economice şi financiare?Criza internaţională este pe sfîrşite şi în multe ţări se înregistrează deja semne de îmbunătăţire.
30. Care este specificul acestei crize pentru Italia?Deşi în Italia, ca şi în alte state din UE, criza pare să fie pe sfîrşite, rata şomajului va continua să crească, dat fiind faptul că multe întreprinderi au fost închise.
31. Dar pentru Moldova?Consider că pentru economia Moldovei, bazată în mare parte pe consum, a fost vorba de o „criză importată”. Un element evident este reducerea remitenţelor de peste hotare. În Moldova situaţia a devenit şi mai complicată datorită crizei politice, care a multiplicat efectul crizei internaţionale.
32. Va simţi Moldova imediat încetarea recesiunii la nivel global sau va trebui să mai aştepte ceva timp?Cred că odată cu soluţionarea iminentă şi mult aşteptată a problemelor politice, care vor permite noului guvern să refacă contactele internaţionale, R.Moldova va putea relua în curînd procesul de creştere pe care îl începuse, astfel încît să se impună în calitate de partener de încredere pentru toate ţările, în special, România, Rusia şi Ucraina.
33. Ce produse moldoveneşti aţi întîlnit pe rafturile magazinelor din Italia?Niciunul, este adevărat că nici nu le-am căutat, dar o voi face neapărat. Chiar zilele trecute am fost la Padova să caut nuci, credeam că voi găsi nuci din Moldova, dar am găsit doar din America de Sud.
34. Dar ce alte produse "made in Moldova" credeţi că s-ar bucura de succes în Italia?Încă nu cunosc bine produsele moldoveneşti, dar cred că ar putea fi exportate fructe, legume, vinuri şi coniacuri. Ştiu, de asemenea, că multe fabrici de textile din Moldova lucrează pentru companii cu renume din Italia şi din alte ţări. Să sperăm că numărul acestora va continua să crească.
35. Deseori vă folosiţi de al şaselea simţ atunci cînd decideţi cărui client să-i acordaţi credite şi căruia nu?Nu. În meseria noastră cel de-al şaselea simţ poate fi doar încrederea. Aceasta însă apare doar în baza informaţiilor economice şi financiare ale solicitantului de credit. Iar pentru ca încrederea să crească, este nevoie de timp. Toţi clienţii care se adresează la bancă spun că merită încredere, dar noi ştim că acest lucru este valabil abia peste 1-2 ani de la începerea colaborării.
36. Nu vă miră faptul că denumirea băncii, Eximbank, - ceea ce înseamnă bancă de export şi import, de fapt, nu corespunde întocmai situaţiei reale, dat fiind faptul că puţini dintre cei mai mari exportatori şi importatori din Moldova sînt clienţii acestei bănci?Cînd am decis procurarea unei bănci în R.Moldova, am ales Eximbank pentru că doream să investim într-o bancă medie „sănătoasă”, cu experienţă, tradiţii şi identitate proprie, calităţi deja recunoscute şi acceptate pe piaţa locală. Referitor la importatori şi exportatori, dispunem de asemenea clienţi şi sîntem în stare să satisfacem toate cerinţele lor. Dacă aveţi lista importatorilor şi exportatorilor care nu sînt clienţii noştri, vă rog să ne-o furnizaţi şi noi vom merge la ei.
37. De obicei, venirea unei bănci străine este urmată de companii de asigurări, leasing, care ulterior devin clienţii acestei bănci. Se aşteaptă în viitorul apropiat venirea unor asemenea companii italiene în Moldova?Planurile Grupului nostru prevăd crearea pe viitor a unei companii de leasing. Sîntem deja la o etapă avansată a proiectului şi aşteptăm doar apariţia condiţiilor favorabile pe piaţă. Sînt convins că vor veni şi alte companii străine, inclusiv italiene.
38. Ce părere aveţi despre faptul că în noul guvern al R.Moldova sînt mai mulţi reprezentanţi ai businessului?Apreciez acest lucru. Experienţele diverse nu pot decît să îmbogăţească. După părerea mea, o persoană care s-a ocupat toată viaţa doar de politică are o experienţă mai puţin bogată în comparaţie cu politicienii care s-au ocupat de afaceri sau de orice altă activitate.
39. Care trebuie să fie diferenţa între rata de bază şi rata dobînzii la credite? Depinde de piaţă, de aşa-numitul „risc de ţară”, precum şi de necesitatea băncilor de a acoperi riscul de credit asumat.
40. Dintre toate ţările unde Gruppo Veneto Banca are reprezentanţe, riscul de ţară este cel mai înalt în Moldova? Da. Acest risc este, de asemenea, destul de înalt şi în Albania.
41. Şi e mare diferenţa între riscul de ţară atribuit Republicii Moldova şi Albaniei? Nu, nu prea. Dar situaţia în cele două ţări este puţin diferită. Moldova mai are o mare problemă, care se numeşte Transnistria şi care mai adaugă cîteva puncte la riscul de ţară.
42. Probabil că aţi vizitat reprezentanţa Grupului Veneto Banca în Albania. Într-adevăr, nivelul de viaţă în Albania este mai ridicat decît în Moldova? Dacă comparăm capitalele celor două state, atunci situaţia este mai mult sau mai puţin similară. Am văzut puţine localităţi atît în afara Chişinăului, cît şi a Tiranei, dar impresia mea este că oamenii trăiesc un pic mai bine în Albania.
43. Care sînt oraşele italiene preferate şi de ce? Venezia şi Roma, dar iubesc şi Padova, oraşul în care locuiesc.
44. Ce bucate moldoveneşti v-au plăcut cel mai mult? Fructele şi legumele, plăcintele, salata de vinete şi carnea la grătar.
45. De cîte ori pe săptămînă mîncaţi paste? De, cel puţin, trei ori pe săptămînă.
46. Cîte feluri de bucate pot fi pregătite din paste? Dacă este vorba de diferite sosuri, numărul este foarte mare. Dacă e vorba de alte bucate, sînt o sumedenie de feluri, în mod special este importantă etapa de condimentare.
47. Care este mîncarea preferată? O puteţi găti singur? Pastele în general, cu diferite condimente, pe care le pot pregăti singur. De asemenea, sînt amator al dietei mediterane, bogată în carbohidraţi şi vitamine.
48. Cine sînt părinţii Dvs.? Tatăl meu, Guglielmo, a decedat în anul 2000, la vîrsta de 85 de ani. Mama mea, Alma, a împlinit de curînd 90 de ani şi locuieşte de una singură în oraşul Bressanone, acolo unde se află şi familiile celor doi fraţi ai mei.
49. Cea mai frumoasă amintire din copilărie sau studenţie? Din copilărie îmi amintesc cu plăcere de momentele petrecute la rudele mele la ţară. Acum aceasta se numeşte agroturism. De la universitate, la care am studiat în timp ce lucram la bancă şi aveam 26 de ani, îmi amintesc, în special, de ziua în care am apărat teza de licenţă, în prezenţa copiilor mei care aveau pe atunci doi şi şase ani.
50. Care este specificul şcolii, universităţii italiene? În ultimii 20 de ani alegerile au fost cîştigate de mai multe ori atît de partidele de stînga, cît şi de cele de dreapta, respectiv, fiecare încerca să implementeze reformele sale în sistemul educaţional. Cred că se fac prea multe schimbări, deşi admit că există încă multe lucruri care trebuie îmbunătăţite.
51. La ce duceţi dorul cel mai mult atunci cînd nu sînteţi în Italia? Munca mea este solicitantă şi îmi place, prin urmare, la oficiu nu-mi lipseşte nimic. Seara, singur acasă, îmi lipseşte familia.
52. Ştiţi deja unde veţi petrece vacanţa de iarnă? Da. Sînt norocos să pot alege între o staţiune de schi din munţii Dolomiţi, Italia, şi o mare în „ţările calde”.
53. Unde preferaţi să investiţi economiile? În propria locuinţă şi în Veneto Banca. E frumos să pot spune că un pic din tot ce este aici este şi al meu.
54. V-aţi gîndit vreodată să faceţi carieră politică? Da, uneori m-am gîndit. Soţia spune că mi s-ar potrivi.
55. Şi de ce, atunci, nu faceţi acest lucru? Pentru că îmi place ceea ce fac acum. Şi apoi, politicienii în Italia au o viaţă foarte lungă. Cînd nu voi mai fi dorit la bancă, poate voi decide să fac şi politică.
56. Ce visaţi să deveniţi în copilărie?Nu-mi amintesc ceva special. Dar ţin minte că aveam un unchi la ţară care avea 7 fii. Îmi plăcea foarte mult acel unchi deoarece era foarte calm şi liniştit. Mă gîndeam că atunci cînd voi creşte mare, vreau să fiu calm şi liniştit.
57. Cu ce se ocupă copiii Dvs.?Chiara este absolventă în ştiinţe ale comunicării şi activează în oficiul PR în cadrul unei societăţi multinaţionale. Stefano este inginer informatician. I-am dăruit primul calculator cînd avea 13 ani. După o săptămînă l-a demontat şi apoi l-a montat singur şi acesta a continuat să lucreze. În prezent, Stefano este angajatul unei companii importante de software. Ambii şi-au găsit persoanele „potrivite” şi sînt capabili să se întreţină singuri. Cred că sînt satisfăcuţi.
58. Ce trăsături de caracter au preluat copiii de la Dvs.? Doar trăsături bune, sper.
59. Dar de la soţie?Sinceritatea.
60. Ce faceţi cu plăcere chiar şi gratis?Îmi plac foarte mult copiii. Abia aştept să devin bunic. Sînt foarte interesat de programele de combatere a foamei în lume, în special cele ce ţin de copii. În Italia există mai multe agenţii care se ocupă de adoptarea copiilor la distanţă. Personal, am adoptat deja trei copii la distanţă. Cînd nu voi mai activa în bancă, voi dedica mai mult timp acestor programe.
61. Care a fost cea mai grea decizie pe care a trebuit să o luaţi în plan profesional?
În cadrul activităţii mele precedente a trebuit să efectuez de mai multe ori controale inopinate privind fraudele comise de angajaţi. În unele cazuri, a fost destul de greu să iau decizii privind disponibilizarea unor angajaţi.
62. Ce înseamnă familia pentru un italian? Italienii sînt vestiţi pentru legătura lor cu familia. Familia îmi completează viaţa.
63. Care este, în opinia Dvs., formula unei familii fericite?Nu am o formulă specială. Cred că este fundamental să-ţi poţi înţelege aproapele şi să poţi ierta.
64. Principiul de bază în activitatea profesională şi cea personală?În ambele cazuri - motivaţia.
65. Cînd banii îl pot face pe om fericit?Italienii spun în glumă „banii nu sînt de ajuns, dar ajută”.
66. Mafia italiană este, într-adevăr, atît de puternică după cum apare în filme şi cărţi?Sper că nu.
67. Unde şi cum v-aţi cunoscut soţia?La Bressanone, la sediul de vară al Universităţii din Padova. În anul cînd ne-am cunoscut, la facultate s-au înscris 700 de fete.
68. Ce calităţi apreciaţi cel mai mult la ea?Sinceritatea, încrederea şi capacităţile creative.
69. Fanii căror cluburi de fotbal italiene sînt membrii familiei Dalpiaz?Sînt fan al clubului „AC Milan”, iar Stefano este fan al echipei „Roma”. Soţia şi fiica sînt indiferente faţă de fotbal.
70. Politica este un subiect des discutat în familia Dvs.? Uneori, în perioada alegerilor şi, mai rar, în timpul vizionării ştirilor.
71. Aveţi un sport preferat?Am jucat fotbal cînd eram tînăr. Acum urmăresc cu plăcere meciurile de fotbal, de regulă, la televizor şi uneori la stadion. Înainte, cînd fiul meu practica atletismul, urmăream cu mare atenţie şi acest sport, acum însă fac acest lucru mult mai rar.
72. Se spune că în Italia se produce cea mai bună îmbrăcăminte şi încălţăminte. Este adevărat?Cred că da.
73. Aţi fost vreodată la Vatican? L-aţi văzut pe viu pe unul din pontifici?Am vizitat Vaticanul de mai multe ori, dar pe Papa l-am văzut doar de departe sau la televizor.
74. În Moldova se spune că fiecare om trebuie să crească, cel puţin, un copil, să construiască o casă, să sădească un pom şi să sape o fîntînă. Dar ce trebuie să facă numaidecît un italian pe parcursul vieţii?Consider că acest proverb este valabil pentru toţi. Alegoric vorbind, fiecare are „fîntîna lui de săpat”. Eu am venit să o sap în Moldova.
75. Ce părere aveţi despre angajaţii Eximbank?Eximbank dispune de un management foarte bun şi în cadrul structurii am cunoscut deja multe persoane cu un grad înalt de profesionalism.
76. Ce trăsături de caracter şi cunoştinţe aţi dori să le transmiteţi viitorilor nepoţi?
Este suficient să vadă un bunic liniştit, care să le poată transmite bucuria de a trăi. Restul îl vor obţine singuri.
77. Pînă la a cîta generaţie vă cunoaşteţi arborele genealogic?Din memorie, doar pînă la bunici. Mi-a mai pus cineva această întrebare şi voi încerca să-mi studiez mai aprofundat arborele genealogic. În satul în care s-a născut tatăl meu, jumătate din cei care poartă numele de familie Dalpiaz îl scriu separat – Dal Piaz, iar cealaltă jumătate – împreună. Se spune însă că la început toţi erau rude. Deci este un domeniu interesant de investigat.
Nu sînt un kamikadze, iar Guvernul nu e unul de sacrificiu
Interviu acordat în exclusivitate de către premierul Vlad FILAT
"Profit": Dle prim-ministru, mulţi vă consideră un kamikadze, iar Guvernul pe care-l conduceţi - unul de sacrificiu. Aceasta din cauza crizei financiar-economice, dar şi a moştenirii pe care v-a lăsat-o fosta guvernare.
V.F.: Într-adevăr, noua guvernare preia o moştenire grea de la precedenta, noi fiind impuşi s-o începem în multe domenii de la zero, iar în altele situaţia este şi mai grea, adică chiar sub nivelul zero. Politicile economice inadecvate, promovate de fosta guvernare, şi-au dovedit ineficienţa. Astfel, este clar că, pînă la finele anului, vom avea un deficit bugetar de 6 mlrd. lei. Activităţile comerciale externe sînt la pămînt; executarea bugetului – cu mult sub pronosticurile iniţiale; business în ţară, practic, nu există; corupţia, birocraţia, protecţionimul – înfloresc; sistemul social se află la un pas de faliment etc.
Ştiu că mulţi consideră că a prelua guvernarea în aceste condiţii este egal cu un act de suicid politic. Tot mai des se vehiculează astfel de expresii ca: „Guvern de sacrificiu”, „Premier – kamikadze” etc. Vreau să vă asigur că îmi asum conştient funcţia de premier, iar, împreună cu colegii mei din Alianţa pentru Integrare Europeană – întreaga responsabilitate pentru actul guvernării. Ştim prea bine la ce venim, dar la fel de bine ştim şi ce avem de făcut pentru a readuce Moldova pe un făgaş normal de dezvoltare. Ne-am asumat acest angajament în faţa cetăţenilor Republicii Moldova şi avem capacitatea de a-i face faţă!
"Profit": Care va fi preocuparea de bază a noii guvernări?
V.F.: Evident, în condiţii de criză, preocuparea de bază a fiecărui Guvern este redresarea situaţiei în economie. Şi pentru noi aceasta va fi o prioritate, dar nu o vom aborda ca pe un domeniu separat. Relansarea economiei va face parte din amplul nostru program de renovare generală a ţării. Or, nu poţi avea o economie prosperă fără a edifica un stat democratic şi de drept, fără a asigura buna derulare şi funcţionare a proceselor fireşti pentru o ţară care tinde spre integrarea europeană. Toate acţiunile noastre – în domeniul economic, educaţional, instituţional, justiţie, drepturile omului vor constitui o abordare complexă a unui amplu proces care urmează să aibă ca finalitate integrarea în Uniunea Europeană. A venit timpul să trecem de la declaraţii şi intenţii la acţiuni concrete, la fapte.
"Profit": Care vor fi obiectivele principale ale Guvernului Filat?
V.F.: Avem trasate zeci de obiective în acest sens. Evident, nu le voi menţiona pe toate, însă printre principalele se numără: asigurarea unui climat economic eficient în contextul crizei financiar-economice şi a unui mediu de afaceri atractiv; păstrarea locurilor de muncă pe termen scurt şi crearea de noi locuri de muncă pe termen lung; asigurarea unui control riguros asupra cheltuirii eficiente a banilor publici; onorarea angajamentelor în sfera socială în proporţie de sută la sută, cu perfecţionarea ulterioară a sistemului respectiv; funcţionarea unui sistem fiscal echitabil; sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii; acordarea de suport implementării noilor tehnologii; reformarea justiţiei în vederea asigurării independenţei reale a acesteia; reducerea nivelului de birocraţie şi eradicarea corupţiei; reformarea sistemului politic; asigurarea de facto a respectării drepturilor omului; crearea condiţiilor pentru asigurarea independenţei reale a presei, precum şi a condiţiilor de dezvoltare a unui audiovizual public în adevăratul sens al cuvîntului etc.
"Profit": Aţi spus că relansarea economiei va fi o prioritate a Guvernului pe care-l conduceţi. La concret, în ce domenii veţi depune eforturi?
V.F.: Eforturile Guvernului vor fi direcţionate, în special, spre cinci domenii de importanţă majoră: dezvoltarea antreprenoriatului, atragerea investiţiilor şi dezvoltarea comerţului; finanţele publice şi politica fiscală; liberalizarea şi modernizarea pieţei forţei de muncă; politicile industriale şi de concurenţă; modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală.
Cu alte cuvinte, vom acţiona, prin politicile noastre economice, pentru ca economia naţională să devină una competitivă, capabilă sa creeze locuri de muncă viabile şi bine plătite, iar întreaga societate, fiecare cetăţean în parte să simtă şi să se bucure de o creştere economică sănătoasă, organică şi echilibrată.
"Profit": Cu ce noutăţi veţi veni în domeniul fiscal?
V.F.: Vom aborda domeniul cu maximum pragmatism, ceea ce, evident, presupune şi unele reforme. În particular, aş vrea să menţionez astfel de reforme fiscale importante pe care intenţionăm să le implementăm, cum ar fi: 1) reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 20% la 18% (pentru o perioadă de, cel mult, doi ani) pentru a menţine o dinamică stabilă a cererii globale în structura PIB. Astfel, se vor menţine încasările nominale la buget şi vor fi evitate reducerile bruşte ale consumului şi, respectiv, ale încasărilor la buget; 2) reducerea cu pînă la 5 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale pentru agenţii economici şi motivarea cetăţenilor să participe integral în formarea sistemului de asigurări sociale de stat şi asigurări sociale private.
"Profit": Dle prim-ministru, aş vrea să vă rog să vă opriţi puţin mai în detalii asupra celor două componente de bază ale economiei: industria şi agricultura.
V.F.: Un capitol aparte în programul de guvernare este „Politicile industriale şi de concurenţă”. Sîntem convinşi de faptul că anume competitivitatea redusă este bariera-cheie în calea succesului industriei noastre, care nu permite deschiderea mai multor locuri noi de muncă şi menţine la un nivel scăzut veniturile companiilor, angajaţilor şi încasările fiscale ale statului. De aceea, vom implementa o politică industrială orizontală şi transparentă, al cărei obiectiv primordial să fie promovarea competitivităţii la nivelul tuturor ramurilor şi companiilor industriale. Obiectivele pe care ni le-am asumat în domeniul politicilor industriale şi de concurenţă sînt: promovarea dezvoltării tehnologice a companiilor industriale din Moldova; asigurarea unor resurse umane competente pentru sectorul industrial; dezvoltarea infrastructurii de suport pentru companiile industriale; înlăturarea barierelor instituţionale care împiedică dezvoltarea sectorului industrial.
Pentru atingerea acestor obiective vom asigura: liberalizarea cadrului fiscal aferent importului de echipament tehnologic; acordarea de granturi guvernamentale pentru cercetări şi inovaţii cu aplicaţie practică pentru sporirea eficienţei utilizării energiei şi resurselor naturale; simplificarea regimului de certificare industrială a echipamentului industrial importat care corespunde standardelor internaţionale şi europene de securitate industrială; susţinerea participării companiilor industriale moldoveneşti la programe şi iniţiative europene în domeniul calităţii etc.
La capitolul agricultură, ne angajăm să realizăm schimbări ireversibile în sensul modernizării agriculturii, optimizării politicilor în domeniul dezvoltării rurale, creşterii competitivităţii economiei rurale şi sporiririi bunăstării locuitorilor din zonele rurale. În acest sens vor fi realizate următoarele obiective: organizarea agriculturii după modelul agricol european, în baza unor politici fundamentate şi reforme structurale, realizate de instituţiile publice cu competenţe şi funcţii în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, similare instituţiilor din Uniunea Europeană; optimizarea politicilor în domeniul dezvoltării rurale: agricultură, pescuit, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, acvacultură, producţie alimentară, consolidarea proprietăţii funciare, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor; dezvoltarea unui sector agricol viabil, competitiv, modern, capabil să asigure securitatea alimentară a ţării, şi apt să se impună într-o poziţie de frunte pe piaţa regională agroalimentară, producînd produse agroalimentare conforme celor mai înalte standarde; recăpătarea de către R. Moldova a statutului de exportator net de produse agricole şi agroalimentare, prin creşterea constantă a ofertei de export în baza majorării randamentelor şi producţiilor globale de produse agricole; stoparea exodului populaţiei din mediul rural şi crearea de condiţii pentru revenirea, stabilirea, ocuparea în cîmpul muncii a persoanelor plecate la muncă peste hotarele ţării şi investiţii în economia rurală etc.
"Profit": Anterior aţi pomenit de reforma sistemului politic. Ce aţi avut în vedere?
V.F.: Faptul că Guvernul va acţiona în vederea democratizării sistemului politic prin consolidarea rolului partidelor politice în calitate de elemente fundamentale ale acestuia, modificării sistemului electoral, creşterii capacităţilor profesionale ale funcţionarilor publici. În acest sens urmează să asigurăm, aşa după cum ne-am angajat în campania electorală: alegerea şefului statului prin scrutin direct; formarea Parlamentului pe baza sistemului electoral mixt, prin alegerea unei jumătăţi de deputaţi pe baza circumscripţiilor uninominale regionale, iar a celei de-a doua - pe bază de listă cu aplicarea votului preferenţial; simplificarea procedurii de revizuire a Constituţiei prin iniţiativă populară directă; adoptarea Legii lustraţiei în vederea îngrădirii accesului la funcţiile publice a persoanelor care au comis ilegalităţi în perioada guvernării comuniste.
"Profit": Ce schimbări vor fi făcute în domeniul justiţiei?
V.F.: Pentru a asigura funcţionarea normală a justiţiei, urmează să reformăm, în primul rînd, sistemul de autoadministrare judecătorească, prin modificarea structurii şi competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi crearea unui consiliu bicameral – camera procurorilor şi camera judecătorilor, reducerea competenţelor acestuia. De asemenea, vom urmări responsabilizarea reală a magistraţilor pentru acte de corupţie si hotărîri vădit ilegale, prin instituirea unui mecanism legal şi transparent de responsabilizare a magistraţilor.
Printre alte măsuri preconizate în acest sens voi menţiona: modificarea procedurii de selectare şi numire a preşedinţilor si vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti; modificarea competentelor preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor de judecată şi instituirea funcţiei de secretar general al instanţei de judecată care va fi ordonatorul de credite al instanţei şi va fi responsabil integral pentru administrarea resurselor şi care nu va avea atribuţie nemijlocită la procesul de înfăptuire a justiţiei; modificarea procedurii de constituire a completelor de judecată; modificarea sistemului de repartizare a dosarelor; lichidarea instanţelor economice cu preluarea competenţelor acestora de către instanţele ordinare cu specializarea pe colegii/secţiuni după caz; reformarea procuraturii, prin acordarea procurorilor statutului de magistrat; reformarea instituţiilor avocaturii şi acordării asistenţei juridice garantate de stat; reformarea sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti etc.
"Profit": Cum veţi lupta cu corupţia?
V.F.: Pentru noi este absolut clar că problema corupţiei nu a fost abordată în modul corespunzător pînă în prezent. Mai bine zis, lupta cu acest flagel a fost mimată. Noi avem o viziune nouă în acest sens, iar printre acţiunile de ordin practic pe care intenţionăm să le întreprindem voi menţiona: reformarea CCCEC pentru investigarea cazurilor de corupţie, iar delictele fiscale să fie trecute în competenţa altor autorităţi publice; cooperarea donatorilor, ONG-urilor şi a autorităţilor publice pentru reducerea fenomenului corupţiei prin realizarea de acţiuni comune; reducerea poverii birocratice pentru mediul de afaceri în vederea reducerii spaţiului pentru corupţie; eficientizarea sistemului declaraţiilor de avere şi de interese pentru toţi cei care ocupă funcţii publice şi controlul acestora; depolitizarea Curţii de Conturi şi restabilirea rolului acesteia ca instituţie fundamentală a statului pentru controlul utilizării resurselor publice, precum şi interzicerea secretizării contractelor încheiate de către instituţiile statului şi firmele cu capital majoritar de stat; optimizarea sistemului de achiziţii publice etc.
"Profit": Va reuşi să facă faţă noul Guvern obligaţiunilor pe care le presupune sistemul social?
V.F.: Ştiu că se fac multe speculaţii la capitolul capacităţii noii guvernări de a face faţă plăţilor sociale, în special achitării pensiilor. Într-adevăr, probleme în acest domeniu există, deoarece precedenta guvernare nu numai că a avut o abordare eronată asupra sistemului de asigurare cu pensii, dar a şi reuşit să mărească deficitul pînă la proporţii catastrofale. În context, vreau să vă comunic că avem două priorităţi: pe termen scurt, asigurarea la timp a plăţii pensiilor şi fiţi sigur că vom reuşi acest lucru; pe termen lung – reformarea radicală a sistemului. Setul de măsuri preconizate în acest sens constă în: eliminarea avantajelor promise pentru anumite categorii de pensionari începînd cu perioada de contribuţie la sistemul de asigurări sociale obligatorii; transferarea graduală a poverii contribuţiei la sistemul de asigurări sociale obligatorii de pe umerii angajatorilor pe umerii angajaţilor; introducerea în cadrul sistemului de asigurări sociale obligatorii a opţionalităţii: începînd cu un anumit prag, persoana asigurată urmează să aleagă între sistemul public şi cel privat de asigurare socială; consolidarea capacităţilor instituţionale de supraveghere şi reglementare a fondurilor private de pensii; promovarea asigurării sociale facultative pentru persoanele afluente prin acordarea unor motivaţii de ordin fiscal; facilitarea accesului pe piaţa fondurilor internaţionale private de asigurări.
"Profit": Nu pot să nu vă întreb de perspectiva reglementării transnistrene. Cu atît mai mult cu cît în cadrul Guvernului pe care-l conduceţi a fost instituită o funcţie de vicepremier responsabil de problema respectivă.
V.F.: Ţin să vă asigur că la elaborarea tuturor politicilor sociale, economice, de alt ordin, vom lua în calcul şi perspectiva de reintegrare a ţării. Pentru noi, reintegrarea ţării, la fel ca şi relansarea economică, restabilirea statului de drept, integrarea europeană, va fi un obiectiv de primă importanţă.
Viziunea noastră la acest capitol este una cît se poate de clară: reintegrarea ţării urmează să se producă în baza şi în limitele Constituţiei Republicii Moldova, a cadrului legislativ în vigoare şi a standardelor internaţionale.
Din start, trebuie să fie clar: noi pledăm pentru soluţionarea problemei transnistrene exclusiv pe cale paşnică, prin intermediul unui proces de negocieri transparent, în cadrul formatului 5+2. Nici o altă cale nu este posibilă.
Noul Guvern va utiliza atît posibilităţile interne pe care le are la dispoziţie în acest sens, cît şi pe cele externe. Cînd spun posibilităţi interne, mă refer, în primul rînd, la crearea unor astfel de condiţii care ar face atractiv malul drept pentru cetăţenii de pe malul stîng. Adică, urmează să avem condiţii de activitate economică şi de afaceri atractive, o democraţie funcţională, un sistem social performant, un sistem eficient de protecţie a drepturilor omului etc. La posibilităţile externe urmează să atribuim promovarea unui mesaj coerent în vederea reglementării problemei, să ne asigurăm sprijinul partenerilor externi în acest sens, să dăm dovadă de corectitudine şi consecvenţă în raport cu factorii externi.
"Profit": Apropo, de politica externă. Care vor fi pilonii de bază ai acesteia?
V.F.: Politica externă va avea ca scop major crearea condiţiilor externe propice pentru asigurarea stabilităţii politice interne necesare pentru promovarea consecventă a reformelor dictate de imperativul integrării europene a ţării, depăşirea consecinţelor crizei financiare şi economice, precum şi pentru continuarea eforturilor de reglementare durabilă a problemei transnistrene.
Integrarea europeană va fi prioritatea absolută a politicii externe a ţării. Republica Moldova este un stat european cu un viitor european. Însă acest viitor nu va fi atins prin declaraţii, ci prin acţiuni. Guvernul se angajează să implementeze cu determinare şi voinţă valorile şi standardele europene în toate domeniile politice, economice şi sociale ale ţării.
În raport cu Uniunea Europeană (UE), Guvernul R. Moldova va urmări negocierea şi semnarea neîntîrziată a Acordului de Asociere cu UE, care ar oferi ţării noastre noi oportunităţi şi perspective previzibile în următoarele domenii de cooperare: liberalizarea regimului de vize, crearea zonei de liber schimb aprofundat şi comprehensiv, integrarea economică şi asigurarea securităţii energetice prin aderarea la piaţa energetică (de gaze şi electricitate) europeană. În acelaşi context, pentru a promova cît mai eficient agenda noastră europeană, o atenţie deosebită va fi acordată lărgirii grupului de prieteni ai R. Moldova în cadrul UE. Totodată, Guvernul va pleda în continuare pentru creşterea rolului UE în soluţionarea conflictului transnistrean.
În relaţiile cu statele vecine, Guvernul va promova o politică de cooperare şi bună vecinătate şi va depune eforturi sporite pentru a normaliza şi impulsiona cooperarea bilaterală şi transfrontalieră cu România şi Ucraina, pentru dezvoltarea unor relaţii privilegiate bazate pe pragmatism şi abordări moderne ale relaţiilor dintre vecini în contextul procesului de integrare europeană.
Cu România, vom semna Convenţia privind micul trafic la frontiera moldo-română; vom propune Guvernul României şi vom promova elaborarea unei strategii de dezvoltare a relaţiilor bilaterale; vom soluţiona în spirit european chestiunea încheierii Tratatului politic de bază şi Acordului privind regimul de frontieră; vom iniţia un parteneriat strategic de lungă durată în domeniul integrării europene; vom atrage experienţa valoroasă în domeniul integrării europene vizînd armonizarea legislaţiei şi implementarea acquis-ului comunitar.
Cu Ucraina, Guvernul va promova cooperarea bilaterală în baza unui parteneriat privilegiat cu Guvernul de la Kiev în toate domeniile de interes comun: securitatea energetică, cooperarea regională, integrarea europeană, reglementarea conflictului transnistrean, cooperarea în cadrul CSI, aprofundarea cooperării economice bilaterale; reglementarea raporturilor de proprietate. În contextul edificării unor frontiere sigure şi transparente, Guvernul pledează pentru finalizarea procesului de demarcare şi încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat.
Pornind de la parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă, convenit prin Tratatul Politic de Bază moldo-rus semnat în 2001, dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale se vor baza pe principiile egalităţii suverane, respectului mutual, cooperarea reciproc avantajoasă şi neamestecul în afacerile interne. O atenţie deosebită va fi acordată coerenţei dialogului politic bilateral şi dezvoltării relaţiilor economice bazate pe transparenţă, pragmatism, previzibilitate şi respectarea intereselor reciproce. Guvernul pledează pentru o interacţiune strînsă cu Federaţia Rusă atît în plan bilateral, cît şi în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri în formatul 5+2, valorificînd în deplină măsură aportul său în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi viabile a conflictului transnistrean cu respectul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Reglementarea conflictului transnistrean şi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ţării noastre vor fi subiecte importante pe agenda diplomaţiei moldovene.
În relaţiile cu Statele Unite ale Americii (SUA), Guvernul va depune eforturile necesare in vederea iniţierii unui Parteneriat Strategic bazat pe următoarele principii: sprijin reciproc pentru suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor; consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, suveran şi democratic, capabil să contribuie la securitatea şi prosperitatea nu doar a cetăţenilor săi, dar şi a întregii Europe; încurajarea şi susţinerea eforturilor Republicii Moldova în vederea aprofundării legăturilor sale politice, economice, sociale şi de securitate cu Comunitatea Euroatlantică; susţinerea integrării depline a Republicii Moldova în UE etc.
Cooperarea regională şi internaţională va avea ca scop definitoriu promovarea agendei de integrare europeană a R. Moldova. În acest context, R. Moldova va urmări intensificarea cooperării politice, de securitate şi comercială cu/în cadrul organizaţiilor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, la care sîntem parte, şi anume: Iniţiativa Central-Europeană (ICE), CEFTA, Consiliul Cooperării Regionale (Ex-Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est), Procesul de Cooperare Politică în Sud-Estul Europei, GUAM, OCMN, RACVIAC. De asemenea, consideram importantă dezvoltarea dialogului interguvernamental şi cooperării economice în cadrul CSI.
Organizaţiile internaţionale, în particular ONU, OSCE şi Consiliul Europei, vor continua să rămînă o platformă importantă pentru promovarea obiectivelor noastre strategice, şi anume: integrarea europeană, democratizarea şi modernizarea ţării, reîntregirea teritorială a ţării, întărirea suveranităţii şi independenţei şi dezvoltarea parteneriatelor strategice cu principalii actori internaţionali.
