De fapt, această situaţie are o explicaţie foarte simplă – majoritatea persoanelor responsabile de elaborarea bugetului, inclusiv premierul Zinaida Greceanîi, au făcut parte şi din vechiul Guvern. Se vede că aceştia au preferat să meargă pe cărăruia bătătorită deja, să propună un buget care, de bine de rău, permite ţării să înnoade tei de curmei şi să evite schimbările „revoluţionare”, deosebit de periculoase într-un an electoral. În rezultat, nici nu este de mirare că, dacă e să suprapunem proiectul de buget cu care a venit Guvernul acum un an şi cel cu care a venit recent, practic, nu vom vedea nici o diferenţă (ca structură), fiind doar precizate cifrele, care, evident, au crescut. Anume aşa am procedat şi noi, adică am suprapus cele două bugete (2008 în variantă iniţială şi 2009), lucru care permite lesne de făcut o analiză comparativă.

Venituri bugetare

Astfel, în 2009 se preconizează că veniturile bugetului de stat vor constitui 17,224 mlrd. lei, dintre care granturilor externe le vor reveni 819 mil. lei. O sumă de 558,1 mil. lei din granturi va fi pentru susţinerea bugetului, iar restul - pentru proiecte finanţate din surse externe. De notat că veniturile totale ale bugetului-2008 au fost preconizate acum un an la 14,658 mlrd. lei, dintre care granturile au constituit 1,175 mlrd. lei.  Pentru susţinerea bugetului în 2008 au fost prevăzute 731 mil. lei din granturile externe, iar pentru proiecte finanţate din surse externe – 444 mil. lei.   

Ca şi în bugetul-2008, cea mai mare pondere în bugetul-2009 o vor avea veniturile fiscale - 14,461 mlrd. lei. Dintre acestea impozitului pe venit îi vor reveni – 110,1 mil. lei (193,1 mil. lei în 2008), impozitelor interne pe mărfuri şi servicii – 13,163 mlrd. lei. (10,463 mlrd. lei). La cel de-al doilea tip de impozite se atribuie: TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova - 4,071 mlrd. lei (2,96 mlrd. lei), TVA la mărfurile importate – 8,820 mlrd. lei (7,3 mlrd. lei). Restituirea TVA este preconizată la nivelul de 1,806 mlrd. lei (1,46 mlrd. lei).

Tot din acest tip de impozite fac parte şi accizele, care în total în 2009 vor furniza bugetului 1,765 mlrd. lei (1,38 mlrd. lei). Accizele la materialul vinicol vor fi de 8,645 mil. lei (4,1 mil. lei), la rachiu, lichioruri, divinuri şi alte băuturi spirtoase - 228,8 mil. lei (199,1 mil. lei), la bere - 247 mil. lei (199,2 mil. lei), la produsele din tutun - 114,4 mil. lei (83 mil. lei), la bijuterii - 18,2 mil. lei (12,1 mil. lei), la benzină şi motorină - 467,5 mil. lei (467,5 mil. lei), la autoturisme – 700 mil. lei (449,8 mil. lei). Restituirea accizelor va constitui în total  93,3 mil. lei (90 mil. lei).

Printre veniturile fiscale ale bugetului pentru 2009 se numără şi taxele. Dintre acestea, venituri importante vor aduce: taxele rutiere în total - 108,9 mil. lei (96,1 mil. lei), taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate - 102,8 mil. lei (107,8 mil. lei), taxa de timbru - 15,7 mil. lei (10,5 mil. lei), taxa pentru revitalizarea agriculturii - 81,3 mil. lei (67,9 mil. lei), taxa vamală - 816,8 mil. lei (640 mil. lei), taxa pentru efectuarea procedurilor vamale - 328,8 mil. lei (211,6 mil. lei), taxa consulară - 38,6 mil. lei (59,7 mil. lei).

Ca şi în anii precedenţi, veniturilor nefiscale le revine o cotă neînsemnată în structura bugetului de stat. Printre acestea pot fi menţionate: dividendele aferente cotei de participare a statului în diferite societăţi pe acţiuni  - 100 mil. lei (132 mil. lei), defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat - 80 mil. lei (40 mil. lei), dobînzile la creditele acordate de la bugetul de stat - 40 mil. lei (30 mil. lei), dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare ale Trezoreriei de stat - 8 mil. lei (20 mil. lei), dobînzile de la depunerea mijloacelor bugetare la conturile depozitare bancare - 20 mil. lei (15 mil. lei).

Nu se ştie din ce motive, în 2009 va scădea, practic, în jumătate ponderea în buget a  taxelor şi plăţilor administrative, deşi acestea vor furniza şi în continuare venituri substanţiale. Dacă în 2008 din aceste taxe în bugetul de stat se preconiza vărsarea a 512 mil. lei, apoi în 2009 - doar 255,4 mil. lei. Din categoria respectivă de taxe fac parte: taxele pentru examinarea cauzelor de către instanţele de judecată - 60 mil. lei (62 mil. lei), taxele achitate pentru servicii notariale şi venitul notarilor de stat - 58 mil. lei (49 mil. lei), taxe pentru eliberarea paşapoartelor - 8,2 mil. lei (6,2 mil. lei), taxe percepute de poliţia rutieră – 500 mii lei (3 mil. lei), mijloace încasate ca urmare a excluderii terenurilor din circuitul agricol - 25 mil. lei (3 mil. lei) etc.

În schimb, statul are de gînd să se „revanşeze” pe alt plan - amenzile şi sancţiunile administrative urmează să aducă la buget în 2009 70 mil. lei, ceea ce este de două ori mai mult decît în 2008. Interesant, de unde ştiu cei care elaborează bugetul cîte încălcări şi în ce sumă vor fi făcute în anul viitor?             

Cheltuieli bugetare

În condiţiile în care Guvernul aşteaptă o creştere considerabilă a veniturilor bugetului în 2009, evident că a majorat şi cheltuielile. Astfel, acestea urmează să constituie 18,009 mlrd. lei, pe cînd în 2008 au fost de 14,881 mlrd. lei. Nici la acest capitol Guvernul nu a fost ingenios şi a venit cu vechea structură. La fel ca şi în anii precedenţi cele mai mari cheltuieli vor fi făcute pentru ocrotirea sănătăţii - 2,556 mlrd. (2,082 mlrd. lei) şi învăţămînt - 1,934 mlrd. (1,579 mlrd. lei), pentru menţinerea ordinii publice şi securitate naţională - 1,38 mlrd. (981,5 mil. lei), după care „slugile poporului” s-au gîndit şi la propriile comodităţi. Astfel, serviciilor de stat cu destinaţie generală (Parlament, Preşedinţie, Guvern) le-au revenit în total cheltuieli în sumă de 1,19 mlrd. (1,017 mlrd. lei).

Pentru activitatea externă a ţării în 2009 vor fi cheltuiţi 274 mil. lei (263 mil. lei), apărarea naţională - 276,7 mil. (279,4 mil. lei), justiţie - 318,5 mil. lei (287,8 mil. lei), ştiinţă şi inovare - 511 mil. lei (393,6 mil. lei), cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret - 259,3 mil. (245,1 mil. lei) etc.  

La fel ca şi în anii precedenţi, din buget se vor aloca sume relativ mici pentru unele domenii destul de importante. Foarte puţin se va aloca pentru industrie şi construcţii - 28 mil. lei (25,3 mil.lei), pentru agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor - 870,5 mil. lei (772,3 mil. lei), pentru transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii şi informatică - 535,2 mil. lei. (683,5 mil. lei).

La capitolul cheltuieli bugetare merită menţionat şi serviciul datoriei de stat, pentru care, în total, se vor aloca 876,6 mil. lei. (652,6 mil. lei). Pentru serviciul datoriei de stat interne se vor aloca 675 mil. lei, iar a celei externe - 201,6 mil. lei.

De asemenea, trebuie de notat că în 2009 pentru completarea rezervelor de stat se vor aloca 60 mil. lei, pe cînd în 2008 s-au alocat 49,1 mil. lei.  

Deficitul bugetar

În 2009 Moldova va avea un deficit bugetar mult mai mare decît în 2008 - 784,3 mil. lei contra a 223,7 mil. lei. Şi aici Guvernul nu a „inventat bicicleta” şi, ca şi în anii precedenţi, intenţionează să acopere deficitul din astfel de surse ca: rambursarea împrumuturilor acordate de BNM – 118,8 mil. lei; împrumuturi externe de 805,1 mil.(dar, în acelaşi timp se vor achita alte împumuturi externe de 482,7 mil. lei şi, prin urmare, va rămînea mai puţin de jumătate din suma menţionată); vînzarea şi privatizarea bunurilor domeniului public - 390,4 mil. lei etc.

În 2009 Fondul de rezervă al Guvernului va fi de 158,2 mil. lei (46 mil. lei), iar transferurile din bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - de peste 3 mlrd. lei (2,87 mlrd. lei).

Concluzii

Cu titlu de concluzie se poate de spus că, la fel ca şi în anii precedenţi, Moldova va avea un buget de consum, bazat în mare parte pe veniturile vămii, care, la rîndul său, va miza pe importurile masive în ţară. Acest lucru se vede lesne din majorările pe care Guvernul le aşteaptă la capitolul TVA la import, dar şi la capitolele taxe vamale şi taxe pentru efectuarea procedurilor vamale.

De asemenea, bugetul-2009 va fi unul orientat social, cele mai importante cheltuieli fiind făcute pentru ocrotirea sănătăţii, învăţămînt şi menţinerea ordinii publice.

Unicele „intrigi” ale bugetului se conţin la capitolul accize. Nu este clar pe ce mizează Guvernul atunci cînd prognozează venituri cu mult mai mari decît în anii precedenţi de pe urma aplicării accizelor la autoturisme, dar şi la produsele din tutun.

De asemenea, bugetul-2009 pune niţel pe gînduri la capitolul venituri ale statului ca urmare a acţiunilor pe care le deţine la diferite întreprinderi. Aceste venituri sînt mult mai mici decît acum un an, ceea ce ar însemna că, fie statul şi-a vîndut deja acţiunile la diferite întreprinderi, fie întreprinderile la care statul este acţionar au devenit mai puţin profitabile. În acelaşi timp, trebuie de menţionat că bugetul va obţine venituri mai mari decît în anii precedenţi de pe urma vărsării în buget a profitului întreprinderilor cu capital sută la sută de stat.

Alte concluzii ce pot fi făcute în baza proiectului bugetului pentru anul 2009 sînt: trezoreria de stat îşi va diminua defalcările în buget de pe urma plasării mijloacelor sale pe conturi bancare (în schimb, vor creşte sumele provenite din dobînzile de la plasarea pe conturi a mijloacelor bugetului); taxele şi plăţile administrative vor oferi bugetului în jumătate decît urmează să ofere în 2008 (suma nu e mică, e vorba de pierderi de circa 250 mil. lei); statul va obţine venituri cu mult mai mari decît în 2008 de pe urma scoaterii terenurilor din circuitul agricol (ceea ce ne duce la gîndul că foarte multe terenuri cu destinaţie agricolă îşi vor pierde acest statut în anul ce vine) etc.

În linii mari, acesta ar fi tabloul bugetului-2009 – un tablou care, cu excepţia diferenţelor menţionate deja, nu se deosebeşte prea mult de cel al bugetelor anterioare. Nu este cel mai bun buget pe care-l putea avea Moldova, dar nu ne rămîne decît să ne consolăm cu gîndul că putea fi şi mai rău.