Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

O reformă care durează

Igor VOLNIŢCHI | Profit & Opinii

Ce cred experţii despre una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani – a fondurilor de investiţii. La finele sesiunii trecute, parlamentul a prelungit termenul de lichidare a fondurilor de investiţii pînă la 1 iulie 2008. precedentul termen acordat în acest sens a fost 1 iulie 2007. Parlamentul a fost nevoit să procedeze astfel din cauza dificultăţilor apărute în procesul de estimare a costului distribuirii acţiunilor nevîndute. este vorba în special de acţiunile societăţilor comerciale ce fac parte din portofoliul fondurilor şi care se află în proces de lichidare, insolvabilitate sau nu dispun de active. o altă cauză care a dus la nerespectarea de către fonduri a termenului limită sînt procesele de judecată nefinisate în care sînt implicate ele. astfel, o reformă care durează de ani de zile, aşa şi nu a fost finisată în termenii prevăzuţi anterior şi nu există nici o garanţie că parlamentul nu va mai prelungi din nou termenul respectiv. totuşi, e clar că reforma încetul cu încetul se apropie de final. redacţia „Profit” a acordat cîteva întrebări la această temă unor experţi în domeniu.

 

 

 

Pe cît de necesară vi se pare reforma fondurilor de investiţii, care a început în 2005, dar, contrar aşteptărilor,  încă nu a fost finisată?

 

 

Iurie GOTIŞAN, analist economic:

 

După cum ştiţi în prezent decurg procesele de lichidare, reorganizare, fuzionare a fondurilor de investiţii. În aceste fonduri şi-au investit bonurile patrimoniale 1,5 milioane cetăţeni. Ca rezultat al privatizării în masă în anii `90 au fost create cca 40 de fonduri de investiţii şi 10 companii de trust. La procesul de privatizare contra bonuri patrimoniale au participat peste 3 milioane de persoane sau 89% din deţinătorii de bonuri. Transformarea fondurilor de investiţii în fonduri nemutuale (care nu sînt obligate să-şi răscumpere acţiunile de la acţionari), a agravat situaţia pe acest segment de piaţă. Din acest motiv, pentru a întoarce cel puţin parţial valoarea acţiunilor depuse la fonduri, în anul 2005 a fost modificată Legea privind fondurile de investiţii, care a fost eminamente necesară. Şase fonduri au decis să se reorganizeze. Dar, din păcate, nu toţi acţionarii s-au adresat la fonduri cu cerea să li se răscumpere acţiunile. De acest drept au beneficiat peste 35 mii acţionari, în acest scop fiind îndreptate doar 12,7 mln. lei. Nouă fonduri au decis să se lichideze din proprie iniţiativă. Pînă în prezent, au fost vîndute circa 40% din totalul pachetelor de acţiuni, cote-părţi deţinute de acestea şi, în medie, unei acţiuni îi revin 0,09 - 0,65 lei. Dacă vom calcula cît îi revine în medie unui acţionar, atunci ajungem la sume ce variază între 32 şi 235 de lei. Bineînţeles că sumele sînt foarte mici. Probabil că din acest motiv a apărut iniţiativa de a prelungi termenul de lichidare a fondurilor de investiţii pînă la 01.07.2008. Ca rezultat, vor fi scoase la vînzare pachetele de acţiuni şi cotele de participare rămase.

Alte 17 fonduri se află în proces de lichidare forţată. Mijloacele băneşti obţinute din vînzarea activelor sînt acumulate pe conturi de depozit. Aceste fonduri au acumulat în medie sume ce variază între 15 bani la o acţiune şi 1,79 lei la o acţiune, iar în medie pe acţionar – de la 34 la 428 lei. 

Patru fonduri – „Incom-Invest”, „Cărpineniprivatinvest”, „Glor-Invest” şi „Migdalinvest” au încheiat procedura de înstrăinare a activelor. În prezent acestea deţin doar active sub formă de mijloace băneşti ce vor fi împărţite acţionarilor.


Natan GARŞTEA, Estimator VM: Sincer, cred că reforma fondurilor de investiţii urma să fie făcută încă acum 5 ani şi finisată în termeni cît mai urgenţi. Deşi scopul primar al creării fondurilor de investiţii – privatizarea în termeni restrînşi a unei părţi semnificative a patrimoniului statului - a fost atins, în satisfacerea scopurilor ulterioare ele s-au dovedit a fi extrem de ineficiente. La majoritatea fondurilor de investiţii calitatea portofoliilor investiţionale a scăzut odată cu trecerea timpului, activele lichide fiind substituite cu pachete cu o lichiditate şi profitabilitate redusă. De asemenea, veniturile achitate de fondurile de investiţii acţionarilor săi erau cu mult mai mici decît  veniturile pe alte segmente ale pieţei financiare.

Cred că atît datorită modului în care au apărut fondurile de investiţii de la noi, cît şi datorită specificului organizării lor (în fonduri nemutuale), ele erau sortite eşecului, şi scopul organelor de stat în această situaţie era de a asigura lichidarea lor cu pierderi minime pentru acţionarii fondurilor de investiţii.

Veaceslav NEGRUŢA, analist economic: Sînt de-acord că termenul trebuia să fie prelungit deoarece cîteva fonduri nu s-au încadrat în termenul iniţial stabilit. E o procedură juridică  complexă, care necesită un lucru cu fiecare dţiinător de bon de privatizare. E vorba şi de activele care sînt în proprietatea acestor fonduri. Consider că o abordare de forţare a lichidării acestora n-ar fi fost justificată.

 

Opoziţia parlamentară, care a venit cu ideea reorganizării fondurilor de investiţii încă în 2002, afirmă că puterea în mod intenţionat a tergiversat această reformă pentru a le permite unor fonduri „să spele” activele. Opoziţia a adus chiar şi unele exemple de posibile scheme în acest sens. Pe cît de întemeiate vi se par aceste declaraţii?  

Iurie GOTIŞAN: A face declaraţii nu este suficient, după mine cred că e necesară probarea documentară a acestora. Mai mult ca atît, anume în perioada post-2002 au derulat masiv procedurile de lichidare forţată a fondurilor de investiţii, ce nu şi-au conformat activitatea cerinţelor legislaţiei. Bineînţeles, că Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală au investigat cazurile semnalate de admitere a mai multor situaţii de „spălare a activelor”, însă rezultatele investigaţiilor nu s-au prea mediatizat.  



Natan GARŞTEA: Desigur, scheme de spălare a activelor există şi au existat totdeauna. Nu ştiu, însă, dacă ele au fost utilizate tocmai în perioada pregătirii reformei şi dacă există vreo legătură între aceste două evenimente. Cred că pe această temă sînt abilitate să se expună doar organele de stat competente, în primul rînd Comisia Naţională a pieţei financiare şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei. 

Au resimţit cetăţenii efectele reformei fondurilor de investiţii? 


Iurie GOTIŞAN: În rezultatul operării modificărilor la Legea cu privire la fondurile de investiţii în 2005, şi-au lichidat genul de activitatea profesionistă la piaţa valorilor mobiliare 6 fonduri de investiţii. Pe de altă parte, trebuie să mai menţionăm şi pasivitatea (sau indiferenţa) acţionarilor fondurilor de investiţii respective. Doar circa 39 mii (6,2% din numărul total al acţionarilor) s-au pronunţat pentru răscumpărarea acţiunilor deţinute la preţul aprobat de adunarea generală a acţionarilor. Vor avea posibilitate să ridice ceva bani şi acţionarii fondurilor de investiţii aflate în proces de lichidare.

 

Natan GARŞTEA: Reforma propriu zisă constă sau în lichidarea fondurilor de investiţii, sau în reorganizarea lor. Cred că este mai bună situaţia acţionarilor de la fondurile care se lichidează – ei vor putea să primească partea din activele fondului ce le revine ca acţionari, de regulă mijloace băneşti sau acţiuni a unor întreprinderi din portofoliul fondului, care nu au putut fi vîndute. În marea majoritate a cazurilor valoarea obţinută de către acţionari este cu mult mai mică decît valoarea nominală a acţiunilor deţinute. În schimb ei pot să uite despre epopeea cu fondurile de investiţii şi să întoarcă această filă.

Fondurile care se reorganizează vor activa în continuare ca societăţi pe acţiuni obişnuite, ceea ce lipseşte acţionarii lor de un şir de avantaje pe care le aveau ca acţionari ale fondurilor – limitarea cheltuielilor fondului, achitarea obligatorie a dividendelor etc. Consider că după reorganizare, e puţin probabil ca situaţia acţionarilor rămaşi să se amelioreze. Cel puţin în apropiaţii cîţiva ani. 

 

 Veaceslav NEGRUŢA: Categoric nu. Chiar de la bun început cetăţenii au fost în afara unor careva beneficii tangibile din crearea, activitatea sau lichidarea fondurilor. Lipsa de transparenţă în administrarea activelor de către administraţiile acestor fonduri a scos din circuit cetîţeanul care a încredinţat bonul său acestor fonduri. Astfel, proprietăţile statului în procesul de privatizare au trecut în mîinile unor grupuri restrînse. Iar cetăţeanul de rînd a fost doar un instrument intermediar în acest proces fără careva beneficii materiale sau financiare, cu unele foarte rare excepţii.

 

 

 

 



Care, în opinia Dvs, ar fi fost varianta optimă de reformare a activităţii fondurilor de investiţii?

Iurie GOTIŞAN: Optimal ar fi fost reorganizarea lor în fonduri de investiţii mutuale, care sînt obligate să-şi răscumpere acţiunile plasate între acţionari. În acest sens, fondurile de investiţii urmau să dispună de active lichide, a căror tranzacţionare ar fi asigurat mijloacele necesare. Perioada îndelungată de înstrăinare a portofoliului investiţional deţinut de fondurile de investiţii aflate în proces de lichidare demonstrează că acestea dispun de active preponderent nelichide.

 

Natan GARŞTEA: Consider că fondurile de investiţii create în perioada privatizării urmau să fie lichidate pentru a se recupera cît se mai putea din valoarea activelor lor. Dacă totuşi s-a mers pe ideea reorganizării lor, ar fi trebuit ca răscumpărarea acţiunilor să se facă la valoarea activelor nete la o acţiune (în medie, circa 1,4 lei), şi nu la jumătate din valoarea nominală (de regulă, 50 bani).
 
Cred că deja este timpul să se treacă peste această pagină din istoria pieţei de capital din Moldova. Crearea unor fonduri de investiţii mutuale de tip nou, care ar atrage de la investitori nu bonuri, ci mijloace băneşti reale şi le-ar investi în active cu o lichiditate şi profitabilitate înaltă, ar putea conduce la revigorarea acestui segment important al pieţei de capital din Moldova.
 

 

Comentarii [3]

Comentariu
  • 25.12.2014 07:44:41
  • 18.09.2016 04:48:05
  • 03.11.2021 12:54:52

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
16
Afişări de site:
2278203
Vizitori unici:
4722569

WebArt Pro