Profit №_12_2023, decembrie 2023
Salt în clasa Premium sau Atractivitatea investiţională a «Tutun CTC»
De obicei, instalarea conducerii noi la întreprindere este cauzată de o serie întreagă de sarcini. Pe acestea le pun nu numai acţionarii, dar şi însuşi top-managerul, succesul pentru el este o chestiune de onoare. În cazul «Tutun CTC» SA rolul de acţionar îl are statul, iar cel al managerului cu ambiţii - Pavel Filip, care are o reputaţie bună de conducător. Multitudinea de sarcini, pe care acţionarii le-au pus în faţa lui, poate fi exprimată cel mai plenar prin îmbinarea de cuvinte „atractivitatea investiţională”, care trebuie să apară la combinatul de tutun odată cu venirea sa. Istoria cunoaşte multe exemple de realizare cu succes a unor asemenea sarcini, dar toate acestea reprezintă cazuri în care acţionarii care aveau nevoie ca întreprinderile să le fie atractive investiţional acceptau orice preţ. Cît priveşte puterea de atracţie a «Tutun CTC», noul conducător este nevoit să o creeze mizînd doar pe posibilităţile potenţiale ale combinatului şi, mai ales, pe capacităţile echipei de manageri. Dar, vorba ceea, nici un început nu este uşor.
Scurta cunoştinţă cu «Tutun CTC» i-a permis lui Pavel Filip să tragă pentru sine concluzia pe deplin optimistă că, în principiu, nu există mare deosebire între fabricarea produselor de cofetărie şi a celor din tutun. „Probabil, unica deosebire este că eu mă pricepeam la bomboane mai bine, pentru că am început să lucrez la fabrică după institut, ca inginer mecanic, de aceea ştiam acolo toate subtilităţile profesionale”, îşi aminteşte el de începutul activităţii la combinatul de tutun.
Din primele zile, Pavel Filip a remarcat asemănarea problemelor prin care trec ambele întreprinderi: lupta istovitoare pe piaţa internă cu produsele de fabricaţie ucraineană. Şi asta pentru că corporaţiile transnaţionale au achiziţionat în Ucraina producţii de ţigări care au nevoie de pieţe de desfacere. Datorită funcţionării regimului de liber schimb între Moldova şi Ucraina, articolele de tutungerie din import nu se supun taxelor vamale speciale.
Cît priveşte formula în vigoare a accizelor la articolele din tutun, aceasta, precum au menţionat exact specialiştii de la «Tutun CTC», este orientată mai degrabă împotriva lor, punîndu-l pe producătorul autohton în condiţii inegale cu concurenţii. Luînd în calcul sarcina strategică spre care este orientat numerosul colectiv al combinatului – să creeze atractivitatea investiţională datorită resurselor proprii - acest detaliu are o importanţă de principiu. El capătă o actualitate şi mai mare, dacă vom compara accizele în vigoare, de exemplu, în România sau Ucraina. Aşadar, în Moldova la o mie de ţigări se aplică un acciz în mărime de 6,6 lei (mărime constantă), precum şi 3% din preţul maxim declarat al ţigărilor (mărime variabilă). Rezultă că, vînzînd ţigări „Temp” la un preţ de 3,25 lei pe pachet, combinatul plăteşte 6,6 lei pentru o mie de ţigări, şi importatorul care comercializează ţigări, să zicem, la un preţ de 18 lei, de asemenea, cade sub un acciz analogic.
Chiar şi cu ochiul neînarmat se vede că partea variabilă a accizului în Moldova este prea mică comparativ cu România, unde mărimea ei se ridică la 23%, iar în Ucraina - la 20%. Cele mai simple calcule aritmetice ne sugerează că formula ideală şi, principalul, echitabilă trebuie să prevadă ca articolele scumpe din tutun să fie supuse unui acciz variabil mai mare.
În prezent, cota combinatului pe piaţa moldovenească a ţigărilor nu depăşeşte 40%, pentru că cealaltă parte a ei revine produselor din import. Pînă în ultimul moment, producătorul de ţigări autohton era prezent doar în segmentul de preţuri inferior, unde preţul produselor nu depăşeşte şapte lei pe pachet.
Din primele zile de activitate în funcţia de director general al «Tutun CTC» SA, noul său manager, apelînd la teoria restricţiilor, s-a întrebat: „Care este aspectul cel mai vulnerabil la combinat?” Avînd experienţa managerului de succes al unei întreprinderi mari, Pavel Filip a putut stabili că aspectul respectiv îl constituie anume vînzările. Oricît ar fi dorit, era imposibil să rezolve această problemă dintr-odată, fără o pregătire complexă. Astfel, pregătind o străpungere în sfera vînzărilor de produse finite, managerul a făcut în paralel totul ca să reducă la maximum cheltuielile combinatului. Pentru aceasta a trebuit să schimbe din rădăcină structura organizatorică a întreprinderii. Fireşte, nu s-a reuşit fără reducerea aparatului administrativ şi de conducere.
Pavel FILIP: Administratorii au ajuns la concluzia că pentru combinat va fi mai avantajos să cumpere unele servicii de la companiile specializate. De exemplu, cantina am transmis-o în arendă profesioniştilor şi, în loc de pierderi, am început să obţinem venituri fără să fi majorat, totodată, cheltuielile pentru alimentaţia muncitorilor şi funcţionarilor noştri şi, principalul, îmbunătăţind considerabil calitatea prînzurilor.
O asemenea experienţă a fost aplicată şi în alte sfere. De exemplu, de curăţenia şi menţinerea ordinii în secţiile şi pe teritoriul combinatului, precum şi parţial de transport se ocupă firme specializate, ale căror servicii sînt mult mai ieftine şi mai calitative.
În toate aceste luni, top-managerul înţelegea că scopul strategic nu e economia, ci creşterea vînzărilor. Comercializarea crescîndă a produselor va spori veniturile care îi vor ajuta pe manageri să rezolve problemele de îmbunătăţire a imaginii şi lansare a noilor brand-uri de ţigări de clasele Premium şi Medium.
Pavel FILIP: Partea leului din timpul meu de lucru îl consumam pentru analiza şi prognoza situaţiei. După reflecţii îndelungate, am ajuns la concluzia că trebuie schimbată radical imaginea combinatului.
Colectivul şi-a propus scopul să rezolve cu ajutorul calităţii două sarcini importante: să schimbe percepţia şi să se lanseze pe piaţă cu ţigări noi de clasele Premium şi Medium. Dorinţa atît de îndrăzneaţă se explică prin faptul că întreprinderea vrea să fie prezentă în segmente mai scumpe şi mai calitative ale pieţei, pentru ca consumatorii să ştie că «Tutun CTC» este în stare să producă ţigări calitative. „Consumatorii se pot asigura că noi sîntem în stare să fabricăm ţigări care nu sînt cu nimic mai rele, iar, posibil, chiar cu un nivel superioare produsului Premium care este prezentat acum pe piaţa moldovenească”, spune Pavel Filip.
Pentru a îmbunătăţi radical calitatea ţigărilor, combinatul a încheiat un contract cu compania elveţiană „P.Lehmann Consulting” pe termen de un an. Specialiştii acesteia ajută la elaborarea noilor brand-uri de ţigări, a căror calitate va fi cu mult mai înaltă decît produsele care se fabrică acum. Este vorba despre îmbunătăţirea calităţii brand-urilor populare „Temp” şi „Doina”, dar la stadiul de parteneriat principal al combinatului şi elveţienilor, întreprinderea va ieşi pe piaţă cu noi brand-uri de ţigări în clasele Premium şi Medium, unde produsele «Tutun CTC» nu sînt prezente deloc.
Pavel FILIP: Noi trebuie să ne găsim locul în segmentul de preţ mediu al pieţei. Aceasta mai are legătură şi cu faptul că la acesta revin cele mai mari vînzări de ţigări. Totodată, colectivul va menţine poziţiile în segmentul de preţ inferior, îmbunătăţind considerabil calitatea ţigărilor care se produc. Eu cred că cumpărătorii acestui segment vor fi surprinşi plăcut cînd chiar în iunie-iulie vor proba mărcile de ţigări pe care le cunosc de o calitate îmbunătăţită.
Conducătorul combinatului este considerat ca fiind din categoria managerilor care ştiu din start că nu există probleme irezolvabile. El este adeptul ideii că soluţia poate fi găsită oricînd dacă problema este examinată în complex, ca să fie văzută şi analizată în întregime.
Pavel Filip povesteşte cu admiraţie despre o mare fabrică de ţigări din Croaţia al cărei exemplu îl inspiră. Datorită buchetului de componente ale managementului modern şi, principalul, politicii de stat corecte în sfera protecţiei pieţei, fabrica oferă statului defalcări de impozite mari, pentru că înregistrează un beneficiu de peste 100 mil. euro pe an.
Incontestabil, este încă prematur să comparăm indicatorii «Tutun CTC» cu fabrica croată prosperă. Dar aceasta nu înseamnă în nici un caz că de pe acum nu putem medita la timpul cînd o asemenea comparaţie va fi actuală. Echipa managerială actuală a combinatului de tutun lucrează exact în vederea apropierii timpului pentru o atare comparaţie. La această etapă, în faţa lor stă sarcina să facă întreprinderea atractivă pentru investiţiile care vor ajuta nu numai la dezvoltarea producţiei de ţigări, dar şi a întregii industrii a tutunului din Moldova după exemplul aceleiaşi Croaţii, unde 60% din tutunul în ţigări trebuie să fie obligatoriu de producţie autohtonă.
Meditînd asupra atractivităţii investiţionale a gigantului moldovenesc al producţiei din tutun, Pavel Filip, mai degrabă din falsă modestie, menţionează că persoana sa nu trebuie privită ca un făcător de minuni în acest plan. Deşi nu are pic de îndoială în privinţa potenţialului enorm al combinatului, crezînd în succesul răsunător al proiectului pe care acum îl realizează cu multă siguranţă numerosul colectiv al «Tutun CTC».
Fiind nevoiţi să mizeze doar pe propriile puteri şi resurse, managerii au ales varianta mai puţin costisitoare şi destul de optimă pentru apariţia ţigărilor în clasele Premium şi Medium. Deja pentru iunie este planificată apariţia produsului de clasa Premium, iar în iulie va fi fabricat un lot de «Temp» îmbunătăţit, în august – de «Doina», iar în septembrie pe piaţă va apărea noul brand de ţigări în clasa Medium.
Referindu-se la tema eventualei privatizări a «Tutun CTC», după ce acesta va deveni mai atractiv investiţional, top-managerul întreprinderii exclude apariţia vreunor impedimente pe această cale. „Eu pledez pentru privatizare cu ambele mîini”, recunoaşte el.
În acelaşi timp, Pavel Filip înţelege de minune că atunci cînd companiile transnaţionale au achiziţionat producţiile de ţigări în Ucraina, Rusia şi România, abia de este cazul să se mizeze pe venirea unui mare investitor de profil în Moldova. „Iar pentru un investitor de portofoliu combinatul poate fi o investiţie foarte atractivă şi, principalul, de mare rentabilitate”, spune el.
Totodată, Pavel Filip subliniază că pentru aceasta combinatul trebuie să rezolve trei sarcini: să menţină poziţiile în segmentul de preţ inferior, să se întărească în segmentul Medium şi să fie prezent în clasa Premium. “Sînt convins că consumatorul autohton va observa stăruinţele noastre şi, principalul, va aprecia la justa valoare calitatea îmbunătăţită a întregului sortiment de ţigări made in Moldova”, conchide el.
Mie personal, următorul fapt îmi dă siguranţa că atingerea acestor scopuri va fi pe puterile colectivului «Tutun CTC». În anul 2008, întreprinderea a obţinut după impozitare un beneficiu de peste 10 mil. lei. Şi aceasta avînd în vedere faptul că încă la mijlocul anului trecut, către momentul numirii ca director a lui Pavel Filip, el avea minus 12 mil. lei. Iar în anul curent acest indicator este planificat în sumă de peste 20 mil. lei. O asemenea creştere impresionează, dînd siguranţa celor care creează atractivitatea investiţională a «Tutun CTC» SA.
Adauga-ţi comentariu