Profit: Dle Pilloux, vizita dumneavoastră în Republica Moldova are loc într-un context regional foarte dificil – războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei care a schimbat  radical situaţia economică şi de securitate din regiune. Cum evaluează BERD impactul acestui război asupra Republicii Moldova?

A. P.: Impactul este resimţit de către cetăţenii RM în fiecare zi, deoarece preţurile la produsele alimentare şi la resursele energetice au crescut semnificativ, iar inflaţia a atins un nivel foarte ridicat. Preţurile la resursele energetice şi la produsele alimentare reprezintă o parte importantă a coşului de consum, astfel încât acest război afectează fiecare cetăţean moldovean în parte, iar pentru unii dintre ei este foarte dificil să se descurce în această situaţie.
Războiul împotriva Ucrainei a adus, de asemenea, incertitudini în ceea ce priveşte aprovizionarea cu resurse energetice. Securitatea energetică a devenit o problemă cheie şi de aceea BERD a acordat recent un împrumut în valoare de 300 mil. de euro Republicii Moldovei pentru a o ajuta să-şi diversifice aprovizionarea cu gaze naturale în ajunul sezonului rece şi pentru a reacţiona rapid în cazul în care livrările vor fi suspendate.

Profit: BERD a acordat acest împrumut la solicitarea autorităţilor RM sau iniţiativa a venit din partea băncii?

A. P.: Împrumutul a fost acordat la solicitarea autorităţilor RM.

Profit: Aţi putea să ne oferiţi mai multe detalii despre condiţiile în care acest împrumut este acordat? Care este rata dobânzii şi termenul de scadenţă?

A. P.: Nu sunt multe de spus aici, deoarece este un împrumut acordat statului, iar BERD are condiţii standard pentru acest tip de împrumuturi. Este un împrumut de 300 mil. de euro - cel mai mare acordat vreodată de către BERD Republicii Moldova.
Acordul privind 100 mil. de euro a fost semnat deja. Această sumă va fi folosită pe parcursul verii pentru a procura gaze naturale de la furnizorii europeni şi a le stoca în România şi Ucraina. Procesul nu a început încă, deoarece acordul de împrumut urmează să fie ratificat de parlament. Este, de asemenea, necesar de adoptat aşa-numita lege a gazelor. Parlamentul lucrează acum la acest capitol.
De asemenea, dorim să ne asigurăm că întreprinderea de stat Energocom va fi cea care va procura gazele naturale şi că ea dispune de toate competenţele necesare pentru a face acest lucru. Aşadar, lucrăm cu Energocom pentru a ne asigura că acest lucru este posibil.

Aceasta este cea de-a treia condiţie importantă care trebuie îndeplinită pentru ca R.Moldova să poată începe să utilizeze cele 100 mil. de euro.
Chişinăul va putea utiliza celelalte 200 mil. de euro în cazul întreruperii furnizării de gaze.

Profit: Potrivit estimărilor BERD, pentru ce perioadă aceşti bani sunt suficienţi pentru a achiziţiona gaze naturale din surse alternative?

A. P.: Estimările variază deoarece preţul gazului se schimbă în fiecare zi. Dar pentru a avea o idee despre ce înseamnă 300 mil. de euro voi spune că această sumă este suficientă pentru a achita circa 20% din consumul anual de gaze al Republicii Moldova, la preţurile actuale.

Profit: Va putea guvernul RM să ramburseze acest împrumut?

A. P.: Am analizat cu atenţie situaţia şi suntem siguri că R. Moldova are capacitatea de a-l rambursa. În caz contrar, nu l-am fi acordat.

Profit: Ce alt sprijin ar putea oferi BERD R. Moldova în viitorul apropiat pentru a ajuta ţara noastră să facă faţă provocărilor cu care se confruntă?

A. P.: În timpul vizitei la Chişinău am avut întrevederi cu Preşedinta Maia Sandu şi Prim-Ministra Natalia Gavriliţa. Le-am spus că BERD este alături de R.Moldova şi de cetăţenii ei pe parcursul acestei crize şi că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a ajuta ţara Dvs.

Primul aspect ţine, bineînţeles, de securitatea energetică. Am discutat deja despre problema aprovizionării cu gaze naturale. Dar putem realiza mai mult decât atât.

Colaborăm cu Guvernul pentru a accelera dezvoltarea energiei regenerabile.

BERD are multă experienţă în domeniul energiei regenerabile, fie că este vorba de energie eoliană sau cea solară, şi poate ajuta R.Moldova, în primul rând, în procesul de elaborare a unei legi bune privind energia regenerabilă şi în atragerea investitorilor.

Aş dori să subliniez faptul că securitatea energetică nu înseamnă doar achiziţionarea dar şi economisirea energiei, iar la acest capitol R.Moldova mai are încă mult de lucru. Le-am spus acest lucru Preşedintei Maia Sandu şi Prim-Ministrei Natalia Gavriliţa.

În prezent, BERD colaborează cu autorităţile municipiului Chişinău în procesul de izolare a clădirilor publice şi cu Guvernul în procesul de izolare a clădirilor guvernamentale. Colaborăm cu băncile pentru a acorda împrumuturi cetăţenilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în acest scop. Dar acest lucru nu este suficient.

În prezent, cetăţenii R.Moldova care doresc să-şi izoleze casele achită integral toate costurile.  BERD este gata să colaboreze cu Guvernul la elaborarea unor măsuri care ar încuraja populaţia să investească mult mai mult în eficienţa energetică, inclusiv în izolarea caselor.

Profit: Războiul din Ucraina a perturbat lanţurile logistice şi de aprovizionare, importatorii şi exportatorii fiind în căutate de noi rute de tranzit. Portul internaţional Giurgiuleşti este una dintre aceste rute. Ce rol ar putea juca acest port, care este destul de mic în comparaţie cu porturile din Ucraina şi România, în noul context regional?

A. P.: Portul Giurgiuleşti este un atu strategic al R.Moldova. De la începutul acestei crize, volumul de mărfuri transportat prin intermediul acestui port a crescut semnificativ. Acum, portul este folosit nu doar de companiile moldoveneşti, ci şi pentru a exporta cereale din Ucraina şi pentru a importa produse în Ucraina, cum ar fi combustibilul. Aşadar, portul, deşi nu este unul foarte mare, este unul foarte util.

În 2021, BERD a preluat controlul deplin asupra operatorului portului, compania Danube Logistics, dat fiind încercările unui fost proprietar al portului de a-şi recăpăta proprietatea.

BERD întreprinde asemenea acţiuni foarte rar, doar în situaţii de pericol. În acest caz, a fost o situaţie periculoasă şi noi am făcut acest pas.

Acum trebuie să privim spre viitor şi sperăm că vom putea colabora cu Guvernul pentru a dezvolta împreună şi cât mai repede posibil portul Giurgiuleşti, nu doar partea pe care o deţinem noi, ci şi cea deţinută de stat - terminalul de pasageri.

Primele reacţii ale autorităţilor RM sunt foarte pozitive. Dar, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, este important să ne asigurăm că putem dezvolta în linişte acest port pentru binele ţării. De ce spun acest lucru? Pentru că portul a fost victimă a unei serii de litigii juridice în ultimii ani, care sunt inutile şi trebuie soluţionate.

Numărul mare de litigii consumă o mare parte din timpul conducerii portului şi al reprezentanţilor BERD, în calitate de proprietar legal al operatorului portuar. De asemenea, aceste litigii încetinesc dezvoltarea portului, deoarece nimeni nu  va dori să investească în dezvoltarea portul în condiţiile în care există incertitudini cu privire la acţionarii acestuia.

Dar există şi veşti bune. La 12 iulie, Curtea de Apel Chişinău a confirmat că  decizia prin care BERD a preluat controlul asupra operatorului portului în 2021 a fost perfect legală. Aşadar, lucrurile se îmbunătăţesc, dar trebuie să ne mişcăm înainte. Toate aceste litigii inutile trebuie să dispară, astfel încât să putem dezvolta portul cu bună credinţă împreună cu Guvernul.

Profit: Ce sume ar fi BERD dispusă să investească în portul Giurgiuleşti pentru a-l transforma într-un jucător mult mai important în această regiune?

A. P.: În primul rând, trebuie să cădem de acord cu Guvernul asupra acţiunilor ce urmează a fi întreprinse în viitor. Trebuie să vedem, împreună cu Guvernul, cum ar trebui să fie administrat portul. Poate că ar trebui să existe un operator mai competent decât BERD şi statul RM. Trebuie să discutăm acest lucru. Apoi vom discuta despre posibilele investiţii. Dar vă pot spune cu siguranţă că vom fi prezenţi şi vom continua să investim în portul Giurgiuleşti dacă va fi nevoie.

Profit: Potenţialul portului este utilizat la maxim în prezent?

A. P.: Nu. Ar putea fi construite mai multe spaţii de depozitare iar capacitatea de încărcare/descărcare a mărfurilor ar putea fi mai mare. Chiar este momentul să reflectăm asupra acestui aspect, pentru că portul Giurgiuleşti nu este singurul port mic din regiune.

În Ucraina avem porturile Reni şi Chilia, iar în România există portul Sulina. Aşadar, acum este momentul să acţionăm împreună cu Guvernul. BERD consideră că portul Giurgiuleşti are viitor şi că el poate deveni o companie foarte profitabilă.

Profit: Agenda vizitei Dvs. în RM a inclus şi o deplasare la portul Giurgiuleşti. Ce v-a impresionat sau poate v-a dezamăgit acolo? Ce mesaj, în numele BERD, aţi transmis conducerii şi personalului portului?

A. P.: Într-adevăr, am vizitat şi portul Giurgiuleşti. A fost prima mea vizită la acest port. Am dorit să văd realitatea cu ochii mei. Am fost impresionat de cât de bine se dezvoltă portul atunci când este gestionat bine. Cifrele pentru 2022 demonstrează potenţialul acestui activ strategic, în ciuda blocajelor care împiedică o creştere şi mai rapidă. După cum am spus şi conducerii portului Giurgiuleşti, există potenţial enorm pentru dezvoltarea în continuare a portului, în strânsă cooperare cu Guvernul RM.

Profit: Unul dintre cele mai importante evenimentele ale lunii iunie pentru RM a fost decizia Bruxelles-ului de a-i acorda ţării noastre statutul de ţară candidat pentru aderarea la UE. Cum poate BERD ajuta R.Moldova să facă progrese pe calea integrării europene?

A. P.: Procesul de integrare în UE este unul destul de complex. ţările care doresc să între în UE trebuie să-şi ajusteze legislaţia şi reglementările la cele ale UE. Dar, în acelaşi timp, este foarte important ca economia R.Moldova să fie pregătită şi suficient de competitivă, stabilă şi rezistentă pentru a adera la UE.

Putem ajuta R.Moldova să-şi dezvolte economia prin consolidarea securităţii energetice cu ajutorul împrumutului de 300 mil. de euro.

Putem şi depunem multe eforturi pentru a dezvolta IMM-urile moldoveneşti, oferindu-le asistenţă şi consultanţă. În prezent, oferim consultanţă unui număr de 60-70 de companii pe an şi acces la finanţare, prin intermediul băncilor locale, pentru aproximativ 100-115 de IMM-uri. De asemenea, vom continua să finanţăm proiecte de infrastructură. În acest caz, este şi mai important să ne asigurăm că asistenţa acordată este utilizată eficient şi conform destinaţiei. De exemplu, în prezent punem în aplicare un program de reabilitare a drumurilor şi un program de restructurare a căilor ferate.

În unele cazuri, totul decurge conform planului, dar în altele nu. Aşadar, trebuie să lucrăm mult la acest aspect înainte de a investi în proiecte noi în RM. Trebuie să ne asigurăm că banii care sunt deja acordaţi ţării sunt utilizaţi.

Profit: Aş vrea să profit de ocazie şi să mulţumesc BERD pentru contribuţia la renovarea traseului Chişinău-Ungheni-Sculeni, pe care mă deplasez frecvent. Deşi cu mare întârziere, lucrările au fost totuşi finalizate.

A. P.: Sunt extrem de fericit să aud asta, să văd că oamenii beneficiază de munca şi investiţiile noastre.

Știm că sunt încă multe de făcut pentru a ne asigura că banii promişi ajung la destinaţie şi devin vizibili, cum este cazul traseului pe care îl menţionaţi. Facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că proiectele sunt puse în aplicare în conformitate cu termenele stabilite, dar acest lucru nu depinde doar de noi. BERD acordă împrumuturi Guvernului, care apoi angajează antreprenori pentru a efectua diferite lucrări. şi aici lucrurile nu merg întotdeauna conform planului, din varii motive.

Profit:  BERD este acţionar la două bănci din RM: maib şi Victoriabank. Cât de mulţumită este BERD de performanţa acestor bănci? Care este opinia BERD cu privire la planurile maib de a-şi plasa acţiunile pe piaţa bursieră internaţională (IPO)?

A. P.: După cum ştiţi, sectorul bancar moldovenesc s-a confruntat cu multe probleme în ultimii 20 de ani, dar suntem bucuroşi că în cele din urmă am reuşit, împreună cu partenerii noştri, FMI, Banca Mondială şi UE, să aducem investitori buni în mai multe bănci, precum Banca Transilvania în cazul Victoriabank şi Horizon Capitalşi Invalda INVL în cazul maib.

A fost dificil, dar astăzi Moldova are un sector bancar funcţional şi, dacă sunteţi destul de curioasă să vă uitaţi prin raportul scris de UE înainte de lua decizia de a acorda RM statutul de ţară candidat la aderarea la UE la sfârşitul lunii iunie, veţi vedea că două sectoare sunt prezentate destul de pozitiv: agricultura şi sectorul bancar.

Când am văzut acest lucru, am înţeles că am făcut ceva bun pentru sectorul bancar al RM.

Stabilitatea financiară este absolut esenţială pentru Moldova, mai ales în aceste vremuri dificile. Este necesar să facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne asigura că sectorul bancar nu suferă de pe urma unor şocuri sau procese care ar putea compromite capacitatea de a finanţa economia ţării. Sectorul bancar este un sector cheie pentru BERD, pentru că prin intermediul acestuia canalizăm banii către IMM-uri.

În ceea ce priveşte decizia maib de a emite un IPO, cred că este foarte bine că o bancă din R.Moldova are asemenea planuri şi acest lucru mă bucură foarte mult. Nu este uşor să ieşi pe pieţele internaţionale în aceste vremuri dificile şi s-ar putea să fie necesară o perioadă mai mult îndelungată pentru realizarea acestui obiectiv (maib a luat această decizie înainte de începerea războiului împotriva Ucrainei - Profit), dar planul este bun.■