Șeful misiunii FMI pentru Republica Moldova, Ruben Atoyan, a menţionat că Programul se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi, în pofida unor circumstanţe dificile şi a unor crize ce se derulează concomitent.

Ruben ATOYAN: Autorităţile au respectat toate criteriile de performanţă cantitative. Reformele structurale avansează treptat, dar mai sunt necesare eforturi pentru a promova integritatea, capacităţile şi independenţa celor mai importante instituţii din domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei şi pentru a consolida aplicarea cadrului legal anticorupţie. S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce priveşte eliminarea ineficienţei şi a inechităţilor din sistemul fiscal, inclusiv prin instituţionalizarea procesului de evaluare a facilităţilor fiscale ca parte componentă a procesului bugetar anual. Noul Guvern a reiterat angajamentul ferm de a implementa Programul şi dat semnale clare că este hotărât să promoveze cu fermitate politici bugetar-fiscale prudente care să fortifice rezilienţa economiei. Dată fiind probabilitatea destul de mare de materializare a riscurilor, este în continuare extrem de important de promovat politici adecvate care să fie susţinute de partenerii externi prin acordarea suportului bugetar.

Șeful misiunii FMI a spus că economia ţării s-a contractat puternic în anul 2022, din cauza repercusiunilor războiului desfăşurat în continuare de Rusia în Ucraina, cererii scăzute pe fundalul inflaţiei înalte şi creşterii costurilor de trai, precum şi volumului producţiei agricole mai mic decât s-a aşteptat.

FMI prognozează o redresare modestă a economiei în 2023, susţinută de restabilirea cererii interne şi îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică în statele-parteneri comerciali ai Republicii Moldova.

Ruben ATOYAN: Inflaţia a încetinit, deoarece Banca Naţională a Moldovei (BNM) a reacţionat proactiv pentru a limita efectele secundare şi a ancora aşteptările inflaţioniste. Indicatorii bugetari în 2022 au rămas robuşti, reflectând veniturile bugetare mai mari, granturile mai substanţiale şi menţinerea în continuare a tendinţei de executare a bugetului sub nivelul prognozat. Rezervele internaţionale continuă să ofere garanţii adecvate împotriva şocurilor externe, în timp ce băncile bine capitalizate, lichide şi profitabile au rezistat cu bine impactului iniţial al războiului. Politica monetară promovată este adecvată. Începând cu decembrie 2022, BNM a început să relaxeze treptat politica monetară, dată fiind decelerarea mai rapidă a inflaţiei decât s-a prognozat, datorată cererii interne slabe şi a unui set de politici austere per ansamblu. Relaxarea în continuare va trebui să fie ghidată de manifestarea unor tendinţe de scădere continuă a inflaţiei măsurate prin indicele preţurilor de consum şi a inflaţiei de bază. În condiţiile unui mediu extern incert, autorităţile rămân ferme în intenţia de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, iar intervenţiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilităţii excesive şi prevenirea fluctuaţiilor neordonate pe piaţa valutară.

Potrivit FMI, prelungirea şocurilor energetice sau manifestarea şocurilor noi în sectorul energetic ar putea duce la presiuni asupra balanţei de plăţi şi bugetului, reducerea consumului şi pierderea productivităţii, posibil punând la încercare coeziunea socială. Totodată, compromisurile la nivel de politici pot deveni şi mai grele în condiţiile sporirii presiunilor inflaţioniste, deteriorării încrederii sau apariţiei unor şocuri externe suplimentare. Escaladarea în continuare a războiului ar putea duce la noi valuri de refugiaţi sau la deteriorarea situaţiei economice şi de securitate.

Ruben ATOYAN: Cu toate acestea, o redresare mai rapidă a cererii interne şi o restabilire puternică a activităţii economice în statele-parteneri comerciali, precum şi susţinerea mai substanţială decât s-a aşteptat din partea partenerilor externi ar putea juca un rol favorabil pentru perspectivele de creştere economică. Progresele înregistrate de Moldova pe calea aderării la UE vor constitui un punct de sprijin esenţial pentru implementarea cu fermitate a reformelor. Autorităţile au o agendă ambiţioasă de reforme în ceea ce priveşte provocările asociate cu schimbările climatice şi şi-au exprimat interesul pentru obţinerea unei finanţări în baza Mecanismului pentru rezilienţă şi sustenabilitate (RSF) al FMI.

Misiunea a purtat discuţii preliminare cu privire la priorităţile de politici care ar putea fi sprijinite prin RSF, dar negocieri detaliate vor avea loc în contextul celei de-a patra evaluări a programului ECF-EFF din toamna anului 2023. Mijloacele acordate prin RSF ar putea ajuta Moldova să elimine lacunele de adaptare, sprijinind obiectivele politicilor de mediu şi de dezvoltare economică durabilă pe termen lung şi catalizând, în acelaşi timp, finanţarea publică şi privată pentru realizarea investiţiilor favorabile mediului.■