Profit: Doamnă Mira, aţi putea să ne spuneţi câte ceva despre Dumneavoastră?

Clara MIRA: Sunt originară din Spania şi lucrez la FMI de peste 15 ani. Mi-am început cariera la Fond în cadrul Consiliului de directori executivi, în calitate de consilieră a directorului executiv pentru grupul Spaniei, iar mai târziu m-am alăturat Departamentului african. În ultimii ani, am lucrat ca reprezentantă permanentă a FMI în Uganda şi şefa misiunii FMI pentru Guineea. Înainte de a mă angaja la FMI, am activat la Comisia Europeană şi la Banca centrală a Spaniei.

Profit: Din decembrie 2021, finanţarea în baza programului susţinut de FMI se apropie de o sumă record de 1 miliard de dolari. Cum credeţi că ar trebui să utilizeze guvernul sprijinul financiar acordat de FMI?

Clara MIRA: Această sumă semnificativă include alocarea drepturilor speciale de tragere (DST) din anul 2021 (165 milioane de DST, adică aproximativ 236 milioane de dolari, la acel moment), mijloacele fiind utilizate în mod adecvat pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID-19. Dar dacă vorbim de programul ECF/EFF, atunci programul actual al autorităţilor susţinut de FMI a fost aprobat în decembrie 2021, iar suma alocată iniţial a fost majorată în mai 2022, pentru a oferi resurse suplimentare ţării, astfel încât Republica Moldova să fie capabilă să facă faţă impactului serios al războiului din Ucraina şi al multiplelor crize care s-au suprapus – e vorba de crizele din sectorul energetic, perturbările fluxurilor comerciale, impactul negativ asupra încrederii populaţiei, afluxul de refugiaţi. Prin alocarea mijloacelor în cadrul programului, ajutăm Republica Moldova să facă faţă nevoilor de finanţare a balanţei de plăţi, afectate de aceste şocuri, totodată protejând coeziunea socială. Mai exact, cea mai mare parte a resurselor va fi utilizată pentru sprijin bugetar şi, prin urmare, va acoperi cheltuielile prevăzute în bugetul aprobat de guvern, care în 2023 se concentrează în mod corect pe atenuarea efectelor sociale şi economice grave ale războiului din Ucraina şi a impactului şocului din sectorul energetic. Odată ce presiunile cauzate de criza energetică şi de criza creşterii bruşte a costului vieţii se vor diminua, principala prioritate ar trebui să fie sprijinirea redresării economiei şi, în consecinţă, a revigorării creşterii economice.

Într-un mediu foarte dificil, suntem impresionaţi să constatăm că programul este implementat cu succes. Autorităţile merită laude pentru angajamentul lor de a promova un pachet de politici macroeconomice solide şi reforme structurale ambiţioase menite să consolideze statul de drept, să reducă corupţia şi să îmbunătăţească managementul sectorului bugetar-fiscal şi celui financiar, aşa cum s-a convenit în cadrul discuţiilor pe care le-am avut şi conform recomandărilor oferite.

Autorităţile şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru obţinerea finanţării prin intermediul Mecanismului de creditare pentru rezilienţă şi durabilitate (RSF), pentru a aborda provocările cauzate de schimbările climatice.

Profit: Referitor la ultimul punct, aţi putea să ne vorbiţi pe scurt despre acest mecanism de creditare, care suplimentează instrumentele de finanţare ale FMI?

Clara MIRA: FMI îşi extinde setul de instrumente de creditare pentru a le oferi ţărilor membre noi modalităţi de asistenţă. Anul trecut a fost introdus RSF, un instrument de creditare care se concentrează pe abordarea provocărilor structurale pe termen lung, inclusiv a celor asociate cu schimbările climatice. Prin RSF se acordă finanţare la rate accesibile şi sprijin în materie de politici, pentru a ajuta la sporirea rezistenţei la şocurile externe, cum ar fi efectele negative ale schimbărilor climatice, contribuind la creşterea durabilă a ţărilor şi la asigurarea stabilităţii balanţei de plăţi pe termen lung.

Profit: În cazul în care Republica Moldova se adresează FMI pentru a obţine împrumuturi din Fondul pentru rezilienţă şi durabilitate, care ar putea fi cerinţele prevăzute de mecanismul de creditare RSF? Aţi putea să ne spuneţi care ar fi suma creditului ce i-ar putea fi acordat Moldovei prin intermediul RSF?

Clara MIRA: În decembrie 2022, autorităţile Republicii Moldova şi-au exprimat interesul iniţial faţă de RSF în calitate de instrument pentru consolidarea rezilienţei în faţa riscurilor climatice. De atunci, am lucrat îndeaproape cu guvernul şi cu alţi parteneri de dezvoltare pentru a evalua principalele provocări şi perspectivele reformelor în acest domeniu. Înainte ca Moldova să poată accesa finanţare prin intermediul RSF, trebuie să fie îndeplinite trei cerinţe. În primul rând, ţara trebuie să identifice un set de reforme de înaltă calitate prin care să abordeze provocările structurale pe termen mai lung asociate cu impactul negativ al schimbărilor climatice. În al doilea rând, Moldova trebuie să aibă un program de bază cu FMI care să se deruleze concomitent cu RSF timp de cel puţin 18 luni. Actualul program ECF/EFF oferă o bază solidă în acest sens. În al treilea rând, datoria publică a Moldovei trebuie să fie sustenabilă, iar ţara trebuie să aibă o capacitate adecvată de rambursare a creditelor acordate de FMI. Cele mai recente analize realizate de noi arată că, într-adevăr, datoria Republicii Moldova este sustenabilă, iar capacitatea de rambursare este adecvată. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a eforturilor urmează să se axeze pe identificarea unor reforme hotărâte care să inducă pe termen lung schimbări instituţionale şi de politici favorabile mediului.

În ceea ce priveşte suma creditului, ea va fi determinată în cadrul negocierilor viitoare cu autorităţile şi ulterior urmează să fie aprobată de Consiliul de directori executivi al FMI. Dar pornim de la nivelul standard de acces – 75 la sută din cota ţării în cadrul FMI. Deci, în cazul Moldovei vorbim de circa 174 milioane de dolari la cursul de schimb actual, acordaţi în funcţie de calitatea reformelor implementate.

Profit: Finanţarea prin intermediul RSF ar putea, ca şi în cazul altor credite acordate de FMI, să ia forma unui împrumut concesional acordat ţării?

Clara MIRA: De fapt, comparativ cu instrumentele tradiţionale de creditare ale FMI, RSF combină ratele joase ale dobânzii cu scadenţe semnificativ mai lungi – până la 20 ani. Totodată, rata dobânzii are mai multe nivele, condiţiile de finanţare fiind diferenţiate pe grupuri de ţări, iar statele membri cu venituri mici beneficiază de condiţii mai concesionale.

Profit:  În ce măsură experţii FMI împărtăşesc temerile Băncii Naţionale cu privire la o posibilă deflaţie care ar putea duce la situaţia când economia ţării ar deraia într-o spirală deflaţionistă? Ce măsuri trebuie întreprinse, în afară de relaxarea politicii monetare de către BNM, pentru a preveni scăderea concomitentă a inflaţiei şi PIB-ului?

Clara MIRA: Măsurile de politici pro-active promovate cu hotărâre de BNM pentru a ţine inflaţia sub control au fost eficiente şi dau roade. După o creştere vertiginoasă până la circa 35 la sută în octombrie 2022, inflaţia a început să scadă, ajungând la 18,1 la sută în aprilie 2023. Mai recent, observăm şi o tendinţă fermă de scădere a inflaţiei de bază. Totodată, efectele secundare sunt ţinute sub control, iar aşteptările sunt bine ancorate. La descreşterea rapidă a inflaţiei au contribuit reacţia fermă a BNM şi credibilitatea acestei instituţii, politica bugetar-fiscală mai restrictivă decât se aştepta, precum şi preţurile internaţionale mai favorabile la resursele energetice şi produsele alimentare. Întrucât se preconizează că inflaţia va continua să scadă rapid, în ultimele luni BNM a început relaxarea politicii monetare. Pe viitor, va fi important ca BNM să depună în continuare eforturi pentru readucerea inflaţiei la ţinta stabilită, ajustându-şi acţiunile în funcţie de necesităţi, pe baza datelor statistice disponibile şi a prognozelor revizuite. Deşi eforturile BNM par să aibă toate şansele să se soldeze cu succes, încă persistă un grad semnificativ de incertitudine, inclusiv din cauza evoluţiei extrem de imprevizibile a preţurilor la resursele energetice. În opinia noastră, în orice ţară a lumii ţinerea inflaţiei sub control este cea mai bună contribuţie pe care o poate aduce o bancă centrală la menţinerea stabilităţii macroeconomice, protejând categoriile cele mai vulnerabile (deoarece inflaţia îi afectează cel mai mult pe cei săraci).

Ne aşteptăm că cererea internă (consumul şi investiţiile) va fi stimulată de trendul de scădere a inflaţiei şi de măsurile de relaxare a politicii monetare. Aceasta, împreună cu măsurile bugetar-fiscale mai expansioniste prognozate pentru acest an, vor duce, conform aşteptărilor noastre, la o uşoară revenire a creşterii PIB-ului în 2023.

Profit: Pe fundalul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, al crizei energetice şi altor provocări cu care se confruntă RM, ar putea FMI să-şi revizuiască condiţia ce ţine de deficitul bugetar al Republicii Moldova?

Clara MIRA: Permiteţi-mi să subliniez faptul că nivelul deficitului bugetar, ca şi toate celelalte condiţii ale programului, a fost stabilit de comun acord cu autorităţile. Deficitul bugetar aprobat pentru 2023 de 6 la sută din PIB deja include impactul provocărilor concomitente cu care se confruntă Moldova, inclusiv războiul din Ucraina şi criza energetică şi reflectă politicile promovate în vederea atenuării crizei costului vieţii şi asigurării securităţii energetice. Sunt planificate şi măsuri noi de sporire a investiţiilor în infrastructură şi abordare a problemelor ce ţin de capacitatea insuficientă în cadrul administraţiei publice. Desigur, este posibil ca obiectivele să fie ajustate printr-o rectificare a bugetului în cazul în care situaţia se va schimba în mod fundamental. Suntem întotdeauna pregătiţi să luăm în considerare politici care să reflecte mai bine realitatea actuală şi să le ajute ţărilor să facă faţă provocărilor în derulare, cum ar fi, de exemplu, inflaţia înaltă, menţinând în acelaşi timp rezerve financiare adecvate pentru a asigura protecţia împotriva riscurilor şi eventualelor şocuri din viitor. În cele din urmă, este important ca deficitul să poată fi finanţat în mod adecvat şi în condiţii rezonabile.

Profit:  Care sunt impresiile Dvs. actuale despre Moldova şi care sunt aşteptările Dvs. în calitate de şefă a misiunii FMI pentru Moldova?

Clara MIRA: Sunt foarte încântată de noul meu rol. Înţeleg că, de-a lungul anilor, Moldova şi FMI au construit un fundament de cooperare excelentă. Sper să continui această tradiţie prin menţinerea unui angajament deschis, sincer şi pozitiv şi a relaţiilor de lucru strânse cu autorităţile. În timpul scurtei mele vizite din martie, am remarcat ospitalitatea caldă a moldovenilor, inclusiv bucatele şi vinurile excelente! Chişinăul este un oraş frumos. sper să vizitez şi restul ţării în viitor. Cred că Moldova este o ţară cu un mare potenţial datorită locaţiei sale avantajoase, oamenilor muncitori, guvernului orientat spre viitor şi perspectivelor de aderare la UE. Este regretabil faptul că apropierea de războiul din Ucraina are un impact puternic asupra economiei şi societăţii din Moldova. În acest context, este atât de impresionant faptul că Moldova şi poporul său au găzduit zeci de mii de refugiaţi din Ucraina!

Totodată, mă întristează foarte mult faptul că populaţia din Moldova este în scădere din cauza lipsei de oportunităţi pentru tineri; cred că crearea de oportunităţi şi relansarea creşterii economice este o prioritate cheie. După părerea mea, eforturile continue ale Moldovei de a îmbunătăţi guvernanţa şi de a stimula competitivitatea vor juca un rol esenţial pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru cetăţenii Moldovei. În general, aştept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu autorităţile Moldovei, factorii de decizie în materie de politici, membrii societăţii civile, reprezentanţii comunităţii de afaceri şi alţi actori, pentru a mă informa referitor la punctele lor de vedere şi pentru a înţelege mai bine contextul, oportunităţile şi constrângerile existente. Aştept cu nerăbdare să lucrez alături de ei pentru a identifica soluţii adecvate care să ţină cont de circumstanţele unice ale Moldovei.■