Profit: Dna Cărare, în acest an Consiliul Concurenţei a împlinit 10 ani de activitate. Care sunt trei concluzii principale după un deceniu de activitate?

Viorica CĂRARE: Totalizând activitatea noastră, astăzi putem afirma cu mândrie, că în ultimii zece ani, am înregistrat rezultate importante. În special, am reuşit să construim o autoritate competitivă, apreciată şi la nivel internaţional – Consiliul Concurenţei. Totuşi, experienţa obţinută ne-a arătat că o autoritate de concurenţă puternică nu înseamnă şi un mediu concurenţial adecvat. Cât de puternică n-ar fi autoritatea de concurenţă, ea nu poate de una singură să asigure un mediu concurenţial loial în ţară. Acest lucru înseamnă că trebuie să depunem eforturi comune pentru a spori eficienţa activităţii tuturor instituţiilor statului întru liberalizarea economiei şi crearea unui mediu concurenţial loial.
 
Fiind o ţară mică şi ieşită dintr-un spaţiu cu o economie planificată, Republica Moldova are o economie de piaţă cu multe sectoare excesiv reglementate. Astfel, sarcina noastră este liberalizarea pieţelor.

În această ordine de idei am elaborat Programul naţional în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi autorităţile de reglementare sunt responsabile de realizarea acţiunilor prevăzute. Astfel, în procesul de implementare a Programului, autorităţile vor colabora între ele, dar şi cu organizaţiile neguvernamentale şi profesionale, mediul academic, comunitatea de experţi, mass media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a obţine un mediu concurenţial loial şi pentru a asigura creşterea PIB-ului. Într-un final, va creşte bunăstarea consumatorului şi calitatea serviciilor inclusiv.

În acelaşi timp, în condiţiile în care societatea evoluează, autoritatea de concurenţă are nevoie de fortificarea permanentă a capacităţii instituţionale, precum şi de preluarea experienţei şi celor mai bune practici internaţionale în activitatea sa. Însă cel mai important rămâne totuşi creşterea culturii concurenţiale în rândul societăţii.

Profit: Cu ce succese se poate lăuda Consiliu Concurenţei pe parcursul acestui deceniu? Au fost şi insuccese?

V.C.: În ultimii zece ani, am obţinut rezultate palpabile. Am elaborat şi am implementat o legislaţie cu cele mai bune practici internaţionale din domeniu. În acest sens, am reuşit reformarea cadrului legal şi instituţional din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, în special Legea nr.139 cu privire la ajutorul de stat aprobată în Parlament la data de 15 iunie 2012 şi Legea concurenţei nr. 183 aprobată în Parlament la data de 11 iulie 2012, astfel, fiind consolidată şi fortificată activitatea autorităţii publice – Consiliul Concurenţei.

Am crescut cultura concurenţială în societate şi am iniţiat un dialog continuu cu autorităţile publice şi mediul de afaceri în scopul dezvoltării unui climat economic atractiv şi echitabil, deschis pentru lansarea şi dezvoltarea afacerilor.

Cum am menţionat anterior, am reuşit să construim o autoritate competitivă, apreciată şi la nivel internaţional. Respectiv, Consiliul Concurenţei a obţinut locul I la categoria tematică „Promovarea cooperării cu instituţiile publice relevante pentru a echilibra obiectivele de concurenţă cu interesul public”, în cadrul Concursului Grupului Băncii Mondiale din 2015 şi Menţiune Onorabilă la categoria „Creşterea gradului de conştientizare a părţilor implicate din sectorul privat şi capacitatea consumatorilor de a descuraja practicile anticoncurenţiale” în cadrul Concursului Grupului Băncii Mondiale „Acţiuni în domeniul promovării concurenţei” pentru anul 2013.

Totodată, Consiliul Concurenţei a devenit furnizor de expertiză la nivel internaţional, oferind consultanţă în politici de ajutor de stat pentru autorităţile publice din Ucraina.

Cât despre insuccese, eu aş spune că sunt provocări pe care le întâmpinăm şi la care permanent căutăm soluţii.
Una din aceste provocări ar fi aplicarea neuniformă a legislaţiei din domeniul concurenţei în ordinea contenciosului administrativ de către instanţele de judecată, manifestată prin: constatarea de către instanţa de judecată a încălcării Legii concurenţei, admiterea unor probe în procesul civil care nu au fost cunoscute Consiliului Concurenţei în cadrul investigaţiei efectuate, practica neunitară a instanţelor la dispunerea conexării pricinilor în cazurile contestării de către mai multe întreprinderi a unei singure decizii a Consiliului Concurenţei.

O altă provocare pentru noi este sesizarea redusă a autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la problema drepturilor exclusive instituite de către acestea pentru diferite entităţi şi întreprinderi. Aplicarea incorectă a drepturilor exclusive împiedică implementarea adecvată a principiilor concurenţiale, liberalizarea şi deschiderea sectoarelor economice către concurenţă.

Profit: Unul dintre succese cred că a fost implementarea primului sistem electronic din lume de evidenţă a ajutorului de stat şi colaborare on-line cu furnizorii. Introducerea acestui sistem şi-a atins obiectivul?

V.C.: Crearea Sistemului informaţional automatizat „Registrul ajutoarelor de stat” (SIRASM) a fost o provocare pentru noi. Odată cu elaborarea şi implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat ne-am propus şi instituirea unui mecanism de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate şi care ar asigura o colaborare eficientă între furnizorii de ajutor de stat şi Consiliul Concurenţei. În această ordine de idei, în vara anului 2014, am lansat SIRASM-ul, un sistem creat cu suportul nemijlocit al Băncii Mondiale.

În anul 2016, deja, SIRASM-ul a fost pe deplin pus în aplicare. Volumul notificărilor şi raportărilor transmise prin intermediul sistemului a crescut considerabil comparativ cu anii precedenţi. În total la sistem sunt conectaţi 596 de autorităţi, în special, 562 APL-uri şi 34 APC-uri. Astfel astăzi, la SIRASM sunt conectate 100% din autorităţile publice centrale şi fiecare a şasea autoritate publică locală (60%). În anul curent deja 100% din furnizori au efectuat notificarea prin SIRASM comparativ cu 88% în 2016. Totodată, 58% din furnizori au efectuat raportarea prin SIRASM.

La capitolul problemele şi provocări cu care ne confruntăm aş menţiona fluctuaţia cadrelor în autorităţile publice locale, care creează necesitatea unei instruiri continue a angajaţilor furnizorilor de ajutor de stat.

Profit: Se spune că concurenţa sănătoasă contribuie la dezvoltare, duce la reducerea preţurilor şi nu permite concurenţilor să se relaxeze. Care sunt domeniile de activitate din RM unde putem deja vorbi despre existenţa unei concurenţe sănătoase? Cum se manifestă aceasta? În ce domenii concurenţa se simte cel mai mult?

V.C.: Despre o concurenţa sănătoasă putem vorbi atunci când companiile activează pe o piaţă liberă, iar preţul produsului este dictat de cerere şi ofertă şi nu este reglementat într-un fel sau altul. Un exemplu reprezentativ ar fi domeniul operatorilor mobili. E vorba de Orange, Moldcell şi Unite. Deşi sunt puţini, vedem cât de acerbă e concurenţa între ei - permanent sunt în căutare, în schimbare, ne propun oferte noi, preţuri diferite.

O altă piaţă competitivă este piaţa de retail alimentar din Moldova. Conform estimărilor, aproximativ jumătate de cifra totală de vânzări revine reţelelor de supermagazine şi hipermagazine, această cotă fiind mult mai mare în mediul urban. La moment, piaţa de retail alimentar din Moldova este foarte diferenţiată. Fiecare reţea de succes are clientul său, pe care îl reţine prin mesaj distinct, de exemplu, „produse autohtone”, „preţuri joase”, „aproape de casă” şi/sau prin sistem de loialitate. În condiţiile lipsei creşterii naturale a pieţei, unele reţele se extind teritorial în oraşe mici, de exemplu, Linella, iar altele dezvoltă branduri paralele în segmente noi - Fourchette Gourment, Green Hills Velmart, Metro Odido.

Toate aceste evoluţii şi concurenţa acerbă între reţele au condus la scăderea treptată a nivelului mediu relativ al preţurilor în supermarketuri comparativ cu retail-ul tradiţional şi piaţa neorganizată. În paralel, a crescut în mod firesc şi cota reţelelor în rulajul global. Astfel, putem presupune că intrarea pe piaţă şi a altor investitori străini va continua aceste două dinamici, lansate odată cu intrarea pe piaţa noastră a reţelei Metro în anul 2004.

O deschidere pentru concurenţă liberă şi sănătoasă a suferit recent şi piaţa de comercializare a biletelor avia. Odată cu intrarea pe piaţa Republicii Moldova a companiilor aeriene internaţionale de low cost şi apariţia unei companii concurente - Fly One, au apărut numeroase oferte şi preţuri atrăgătoare pentru consumatori.

Profit: Dar care sunt domeniile unde se simte lipsa de concurenţă şi ce se întreprinde pentru impulsiona concurenţa? De exemplu, preţurile la carburanţi - practic sunt egale la toţi concurenţii. Este acesta un lucru normal?

V.C.: Domeniile în care există regulatori sunt cele care înregistrează cele mai multe probleme concurenţiale şi unde se simte lipsa concurenţei. Aceasta poate fi din două motive: sau din vina regulatorului, sau din vina legislaţiei existente. Reglementările presupun costuri directe impuse companiilor, dar şi costuri indirecte, care uneori lipsesc din vizorul autorităţilor de reglementare, cu toate că ele pot depăşi semnificativ costurile directe.

Costurile indirecte creează impedimente la intrarea pe piaţă şi limitează flexibilitatea companiilor. În aşa mod, se reduce atractivitatea investiţională a economiei Republicii Moldova per ansamblu, fiind strict necesară implicarea tuturor autorităţilor statului în asigurarea unui mediu favorabil dezvoltării economice şi atragerii de investiţii, lansării de noi afaceri, implementării de tehnologii avansate.

Printre pieţele cu pondere mare în PIB şi impact major asupra bunăstării sociale, şi care urmează a fi dereglementate, putem menţiona domeniul energetic, domeniile serviciilor informatice, turismului, culturii, politicii audio-vizualului şi mass-media, comerţului şi aspectelor legate de comerţ, prestării  serviciilor, domeniile serviciilor financiare, serviciilor poştale şi de curierat, serviciilor de transport; achiziţiilor publice; proprietăţii intelectuale etc.

Piaţa carburanţilor este una reglementată. Aici activează un regulator - Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Deşi piaţa produselor petroliere în general este deschisă concurenţei, preţurile cu amănuntul al benzinei şi motorinei sunt reglementate prin plafonare. ANRE stabileşte bi-săptămânal plafonul maxim al preţurilor respective, în funcţie de cotaţiile Platts FOB MED, componenta fiscală şi marja comercială specifică, reglementată pentru fiecare produs.

În acelaşi timp, există bariere artificiale la intrare pe piaţă impuse de stat. În acest sens, Legea privind piaţa produselor petroliere prevede necesitatea deţinerii de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor petroliere proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere principale în volum minim de 5 mii m³ şi a cuantumului capitalului propriu în valoare de cel puţin 8 mil. lei.

O altă piaţă reglementată este piaţa farmaceutică. O parte din reglementări sunt justificate de interese de securitate, pe când altele de exemplu, plafonarea adaosurilor comerciale a angrosiştilor şi farmaciilor sunt preponderent de natură social-economică. Printre posibile acţiuni de dereglementare, care ar da efect major şi imediat ar putea fi permiterea importului paralel de medicamente de calitate.

Şi piaţa serviciilor de transport rutier interurban şi internaţional de pasageri este puternic reglementată. Unele reglementări sunt excesive, distorsionează sau chiar elimină concurenţa pe anumite segmente ale pieţei, şi urmează a fi reconsiderate. De exemplu, oferta de servicii pe o rută sub aspectul numărului mijloacelor de transport şi orarului este stabilită nu de operatorii pieţei în dependenţă de cerere, ci de autorităţile de reglementare cu respectarea unor intervale prestabilite. Astfel, oferta de servicii în orele de vârf este limitată artificial în detrimentul consumatorilor şi operatorilor.

În 2016, odată cu aprobarea Legii comunicaţiilor poştale, a început liberalizarea pieţei serviciilor poştale. Totodată, liberalizarea practică a sectorului este dificilă, deoarece Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că toate serviciile poştale, cu excepţia poştei exprese, pot fi prestate exclusiv de întreprinderi de stat.

În ultimii ani, Consiliul Concurenţei şi-a intensificat eforturile în direcţia liberalizării şi dereglementării pieţelor, în vederea creării unei economii de piaţă performante. Reducerea presiunii asupra actorilor de piaţă este o acţiune prioritară pentru Consiliul Concurenţei, deoarece reglementarea excesivă reprezintă un obstacol în dezvoltarea economică.

Profit: Dacă ar fi să vorbim despre cifre, câte sesizări cu privire la încălcările concurenţiale primeşte Consiliul anual/lunar şi la ce se referă ele?

V.C.: Consiliul Concurenţei primeşte zeci de sesizări cu privire la încălcarea legislaţiei concurenţiale şi se referă la toate tipurile de încălcări - fie abuzul de poziţie dominantă, fie acţiunile anticoncurenţiale ale autorităţilor publice, fie concurenţa neloială, nenotificarea concentrării economice sau acorduri anticoncurenţiale. În 2016 am avut circa 60 de dosare în derulare, cele mai numeroase fiind în domeniile acţiunilor anticoncurenţiale ale autorităţilor publice, abuzului de poziţie dominată şi acordurilor anticoncurenţiale.

Profit: În ce domenii intenţionează Consiliul Concurenţei să efectueze controale în următoarele luni pentru a vedea dacă principiul concurenţial nu este încălcat?

V.C.: Consiliul Concurenţei preponderent efectuează inspecţii la întreprinderi şi asociaţii de întreprinderi, în special în cadrul dosarelor unde există semne de înţelegeri de cartel. Controlul şi inspecţia sunt două proceduri distincte, cu scopuri diferite şi reglementate de acte legislative diferite. Controlul este reglementat de către Legea nr. 131 din iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Controlul reprezintă un proces de sine stătător, cu instrumente specifice care are scopul de a constata respectarea legislaţiei şi de a verifica unele fapte.

Pe când, inspecţia este un instrument procedural de obţinere a informaţiilor şi a documentelor necesare la locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenţei pentru constatarea încălcării legislaţiei. Legea ne permite exercitarea inspecţiei doar în cazul în care există careva indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru investigarea unui presupus caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale iniţiată printr-o dispoziţie a Plenului Consiliului Concurenţei.

O inspecţie nu poate fi planificată din timp deoarece obţinerea informaţiilor şi documentelor poate fi efectuată în urma dispunerii de către Plenul Consiliului Concurenţei a iniţierii investigaţiei concurenţiale.

Profit: Cum se stabilesc amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei? Au fost cazuri când unii agenţi economic s-au plâns că amenzile au fost prea mari. Care este răspunsul Consiliului pentru aceşti agenţi economici?

V.C.: Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei nu sunt mici sau mari, ele sunt echitabile şi se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii concurenţei. Astfel, pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale amenda se stabileşte în cuantum de până la 0,5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării, iar pentru încălcări ale normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale - până la 5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării.

În instanţa de judecată majoritatea întreprinderilor solicită anularea integrală a deciziei prin care a fost stabilită o amenda în privinţa acestora. De exemplu, în cauza „Scavolin” S.R.L. către Consiliul Concurenţei, întreprinderea a solicitat reducerea amenzii de la 21 mil. lei până la 1,6 mil. lei, însă instanţa a respins această cerinţă ca neîntemeiată. Totodată, aş menţiona că la nivel european pentru încălcarea normelor din domeniul concurenţei se aplică amenzi în mărime de până la 10% din cifra de afaceri realizată de întreprindere în anul precedent sancţionării.

Profit: Care sunt 3-5 cele mai frecvente încălcări depistate de Consiliu?

V.C.: Cel mai des ne confruntăm cu încălcări în domeniul concentrărilor economice nenotificate, concurenţei neloiale, acordurilor anticoncurenţiale ale autorităţilor publice şi publicităţii. Din cele peste 400 de dosare finalizate în 10 ani de activitate circa 100 au fost finalizate în domeniul nenotificării concentrărilor economice, fuziunilor şi achiziţiilor, peste 80 de dosare au fost finalizate în domeniul concurenţei neloiale şi alte 80 în domeniul publicităţii, iar 76 de dosare au fost finalizate în domeniul abuzului de poziţie dominantă.

Profit: Cât la sută din amenzile aplicate în 2016 au fost achitate? În general, agenţii economici achită imediat amenzile sau atacă în judecată deciziile CC şi cât de des se întâmplă acest lucru?

V.C.: În anul 2016 Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în mărime de 19,2 mil. lei. Totodată în primele luni ale anului 2017 au fost aplicate amenzi în mărime de 4,2 mil. lei, iar amenzile încasate în bugetul de stat pentru încălcările legislaţiei concurenţiale în anul 2016 au constituit 4,71 mil. lei. Dacă ne referim la situaţia privind achitarea benevolă a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei, pe parcursul anului 2016, ca urmare a Deciziilor emise de Plenul Consiliului Concurenţei, au fost achitate benevol amenzi în mărime de 294 323,27 lei.

Profit: Ce schimbări ar fi necesare la nivel legislativ/executiv pentru a ameliora mediul concurenţial din RM?

V.C.: La acest moment urmează a fi efectuate modificări la Codul Penal în vederea exceptării aplicării prevederilor legii penale faţă de agenţii economici care colaborează cu Consiliul Concurenţei, în limitele realizării politicii de clemenţă, conform prevederilor din Legea concurenţei, cât şi la Codul contravenţional în vederea stabilirii răspunderii pentru acţiunile autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei.

Totodată, în iulie curent, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului a fost examinat şi aprobat proiectul legii pentru aprobarea Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, elaborat de Consiliul Concurenţei. În Program sunt stipulate mai multe acţiuni pentru consolidarea mediului concurenţial, inclusiv de ordin legislativ. Aici vorbim de reexaminarea legilor, hotărârilor de Guvern, deciziilor autorităţilor publice locale etc., care au instituit drepturi exclusive precum şi alte bariere anticoncurenţiale. Aceasta este cea mai complicată şi responsabilă parte a Programului, fiind necesară implicarea tuturor autorităţilor publice, în limitele competenţelor deţinute.

În domeniul ajutorului de stat este necesar ca toate schemele de ajutor de stat să fie aliniate la acquis-ul Uniunii Europene. Aceasta va presupune: identificarea tuturor schemelor existente de ajutor de stat ce nu corespund cerinţelor legislaţiei în domeniu, identificarea actelor normative ce vin în contradicţie cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat, elaborarea propunerilor de modificare a legislaţiei şi prezentarea acestora spre aprobare.

Profit: În ce măsură în activitatea Dvs. vă ajută experienţa şi practica Consiliilor din alte state?

V.C.: Consiliul Concurenţei colaborează intens cu alte Autorităţi de Concurenţă, dar şi organizaţii internaţionale de profil în baza acordurilor bilaterale, proiectelor europene şi participări active la training-uri şi conferinţe organizate de aceste platforme internaţionale.

De exemplu, până la moment avem semnate 8 tratate, 2 declaraţii, un plan de acţiuni, cu aşa ţări ca: Austria, România, Slovacia, Estonia, Cehia etc., iar recent, la evenimentul jubiliar de 10 ani de activitate a Consiliului Concurenţei, am semnat şi Declaraţia comună privind crearea reţelei a ajutorului de stat în cadrul Comunităţii Energetice. În acest context, vreau să menţionez că Republica Moldova a asimilat foarte bine experienţa statelor UE în domeniul ajutorului de stat şi astăzi, Consiliul Concurenţei a devenit un donator de experienţă pentru alte state din Parteneriatul Estic, cum ar fi Ucraina şi Georgia, în implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi promovarea reformelor necesare.

La capitolul asistenţă externă, fiecare proiect şi fiecare grant mic accesat presupune cooperarea şi lansarea dialogului, schimbului de experienţă cu autorităţi, experţi şi instituţii de profil din UE sau chiar SUA, toate fiind corelate cu implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Am valorificat asistenţa externă şi până acum avem cu aproximaţie peste 25 de proiecte şi granturi deja implementate. Cei mai mari donatori de asistenţă externă pentru Consiliul Concurenţei sunt Delegaţia UE în RM şi Grupul Băncii Mondiale. Pe viitor, ne dorim şi ne simţim pregătiţi să fim incluşi în proiecte ca donatori de experienţă pentru ţările din Parteneriatul Estic care doresc să parcurgă acelaşi drum european care înseamnă aceleaşi reforme, deja implementate cu succes în Republica Moldova.

Suntem activi în cadrul evenimentelor, platformelor de discuţii, conferinţelor internaţionale şi participăm în schimb de informaţii, aplicarea politicilor şi metodologiilor promovate la nivel internaţional de organizaţiile internaţionale ca UNCTAD, OCDE, ICN, Comunitatea Energetică etc.

Profit: Pe cât de bine legislaţia naţională din domeniul respectiv este ajustată la practicile europene?

V.C.: Noua Lege a concurenţei, aprobată în 2012, transpune prevederile art. 101-106 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi este perfect armonizată cu prevederile legislaţiei comunitare şi practicele europene. Totodată, în vederea aplicării eficiente a Legii concurenţei şi a Legii ajutorului de stat au fost adoptate peste 30 de Regulamente, care la fel transpun prevederile legislaţiei europene.

Profit: Care sunt principalele trei obiective strategice ale Consiliului Concurenţei pentru anul 2017?

V.C.: Având în vedere evoluţiile şi progresele din 2016, precum şi realizarea atribuţiilor Consiliului Concurenţei pentru anul 2017, ne propunem realizarea următoarelor direcţii prioritare de activitate:

• Implementarea Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat. Programul va asigura o nouă abordare de dezvoltare a concurenţei şi deschiderea sectoarelor economice către concurenţă. Intensificarea eforturilor pentru promovarea culturii concurenţiale în vederea  lărgirii spectrului de participanţi la evenimentele de advocacy;

• Intensificarea eforturilor în vederea identificării ajutoarelor de stat ilegale şi/sau utilizate abuziv. Elaborarea şi adoptarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în anul 2016;

• Intensificarea activităţilor pro-active de investigare, realizarea studiilor utile de cunoaştere a pieţelor (în comun cu partenerii de dezvoltare), revizuirea cadrului normativ de reglementare a mediului de afaceri privind compatibilitatea cu Legea concurenţei, aplicarea softului pentru investigaţii;

• Fortificarea capacităţilor instituţionale;

• Realizarea angajamentelor Consiliului Concurenţei stipulate în documentele de importanţă internaţională şi naţională asumate în materie de concurenţă şi ajutor de stat, prevăzute în Acordul de Asociere şi PNAAA, Foia de parcurs privind ameliorarea competitivităţii, Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018.■