Profit: Dle Onici, la 4 septembrie curent, reprezentanţii SIBA au avut o întrevedere cu oficiali de la BNM în cadrul căreia s-a discutat soarta celor câteva mii de angajaţi ai BEM, Băncii Sociale şi Unibank care urmează a fi disponibilizaţi în urma procesului de lichidare a celor trei bănci. Care sunt rezultatele acelei întrevederi?

V.O.: În primul rând, aş vrea să menţionez că în urma lichidării celor trei bănci, circa trei mii de angajaţi ai sectorului bancar vor rămâne fără salarii. În total, lichidarea acestor bănci va lăsa fără o sursă de existenţă circa 10 mii de cetăţeni ai RM, inclusiv copii, soţi/soţii şi alţi membri ai familiilor lucrătorilor bancari. Anume aceasta este problema şi durerea noastră. În cadrul întrevederii de la 4 septembrie, reprezentanţii BNM ne-au informat că la 16 octombrie urmează a fi anunţată lichidarea celor trei bănci. Conform legislaţiei, pentru prima lună, salariaţii vor primi plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Pentru a doua lună, vor primi plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu cuantumul salariului mediu lunar dacă persoana concediată nu a fost plasată în câmpul muncii. Pentru a treia lună, salariaţii vor beneficia de plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu cuantumul salariului mediu lunar dacă, după concediere, salariatul s-a înregistrat în decurs de 14 zile calendaristice la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă în calitate de şomer şi nu a fost plasat în câmpul muncii. Viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, a promis că legislaţia va fi strict respectată în procesul de lichidare a celor trei bănci. De asemenea, ni s-au dat asigurări că BNM lucrează intens la soluţionarea acestei probleme, care este una extraordinară şi deloc uşoară.

La întrunirea de la începutul lunii septembrie, de asemenea, a fost luată decizia ca în toate colectivele de muncă din cele trei bănci să fie organizate adunări la care angajaţii băncilor să fie informaţi despre deciziile luate de comun acord cu BNM, iar în timpul apropiat urmează să se ia o hotărâre în ceea ce priveşte necesitatea organizării unui miting de protest de amploare.

Profit: În cazul organizării unei asemenea acţiuni de protest, care va fi principala cerinţă?

V.O.: Prima cerinţă va fi stoparea lichidării celor trei bănci, iar în caz de lichidare să fie respectată legislaţia şi toate persoanele disponibilizate să fie reangajate în câmpul muncii. Aş vrea să menţionez faptul că la întrunirea din 4 septembrie au participat reprezentanţii sindicatelor din toate băncile. Scopul nostru a fost să-i familiarizăm cu activitatea SIBA, metodele prin care sunt apărate drepturile salariaţilor şi beneficiile de care se bucură membrii organizaţiei noastre.

Profit: Din cei trei mii de angajaţi care urmează a fi disponibilizaţi, câţi sunt de la BEM, cea mai mare instituţie care urmează a fi lichidată?

V.O.: Circa 2 200 de angajaţi sunt de la BEM. Este de notat faptul că angajaţii BEM întotdeauna au primit cele mai mici salarii, iar la moment prevederile contractului colectiv de muncă, document juridic garantat de Constituţie, au fost unilateral stopate de către administratorul special numit de BNM la această bancă. În special, a fost stopată achitarea tuturor ajutoarelor materiale, a bonusurilor şi adausurilor la salarii cu ocazia diferitor sărbători. Federaţia „SIBA” s-a adresat Inspecţiei Muncii care a obligat conducerea băncii să achite toate aceste plăţi timp de zece zile.

Administratorul băncii a refuzat să facă acest lucru, astfel cazul a ajuns în judecată. La 3 iulie, instanţa a luat decizia în favoarea sindicatelor şi a Inspectoratului Muncii. Administraţia băncii a atacat, însă, decizia în instanţa superioară, iar acum suntem în aşteptarea verdictului. Potrivit avocaţilor noştri, şansele de a câştiga procesul sunt mari. Dacă obţinem câştig de cauză, BEM va fi obligată să achite angajaţilor toate plăţile.

Pe parcursul ultimelor luni, am adresat mai multe scrisori deschise preşedintelui ţării, speakerului Parlamentului şi Guvernului prin care am cerut ca cele trei bănci să nu fie lichidate, iar în cazul în care totuşi acest lucru se va întâmpla, lucrătorii bancari să fie reangajaţi.

În special ne îngrijorează semnalele pe care le primim din partea angajaţilor de la BEM care susţin că sunt forţaţi să scrie cereri de concediere. Ne-am adresat tuturor colectivelor de muncă cu rugămintea de a nu semna nicio cerere, deoarece în acest caz angajaţii nu vor avea dreptul la niciun fel de indemnizaţii şi compensaţii în caz de lichidare a băncilor.

Profit: Membrii Guvernului Gaburici care nu au fost reangajaţi în Guvernul condus de Valeriu Streleţ au primit o compensaţie unică în sumă de şase salarii minime. Se va întâmpla acest lucru şi în cazul angajaţilor celor trei bănci?

V.O.: Legea nu prevede achitarea unei asemenea compensaţii în cazul lucrătorilor bancari. În cazul membrilor Cabinetului de Miniştri, aceste compensaţii unice au fost achitate în baza unei hotărâri de Guvern. În cea de-a treia scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Nicolae Timofti, Speakerului Andrian Candu şi Guvernatorului BNM Dorin Draguţanu, unul dintre puncte a fost examinarea posibilităţii achitării unei indemnizaţii unice salariaţilor care cad sub incidenţa lichidării băncilor după modelul acordării indemnizaţiilor membrilor Guvernului. De asemenea, am cerut ca statul să-şi asume cheltuielile pentru recalificarea angajaţilor băncilor, care nu vor fi angajaţi în alte instituţii financiare.

Până la moment, din totalul de circa trei mii de angajaţi care urmează a fi disponibilizaţi, doar 80 au fost reangajaţi la Poşta Moldovei. Cifrele vorbesc de la sine. BNM a promis să conlucreze cu băncile comerciale, astfel încât o bună parte din funcţiile şi angajaţii celor trei bănci să fie preluaţi de către celelalte instituţii financiare.

După calculele noastre, doar 30%, sau mai puţin de 1 000 din lucrătorii bancari disponibilizaţi, vor fi reangajaţi la alte bănci.

Profit: Sindicatele din start s-au pronunţat împotriva lichidării celor trei bănci. La moment se pare că aceste instituţii financiare vor fi totuşi închise. V-aţi conformat acestei decizii?

V.O.: Considerăm că activităţile care au dus la lichidarea acestor bănci au fost începute cu 2-3 ani în urmă. În 2013 şi 2014 mai multor agenţi economici şi ministere, de exemplu Moldtelecom sau Ministerul Sănătăţii şi cel al Educaţiei, li s-a propus să-şi transfere conturile de la BEM la alte bănci. Nu putem înţelege cum a fost posibil ca Guvernul, acţionarul majoritar al BEM, să propună clienţilor săi, instituţiilor de stat, să treacă la alte bănci. Astfel, încetul cu încetul, majoritatea clienţilor au plecat de la BEM. Procesul s-a accelerat după adoptarea, în mai 2015, a unei hotărâri de Guvern prin care agenţilor economici li s-a propus să-şi transfere conturile la alte bănci sau la Poşta Moldovei.

Profit: Cu ce se ocupă la moment angajaţii celor trei bănci în situaţia în care numărul clienţilor s-a redus considerabil?

V.O.: În cazul BEM, la moment, numărul clienţilor este încă destul de mare şi mai mult decât atât, nu cred că această bancă va dispărea.  

Profit: Consideraţi că Moldova are nevoie de o bancă de stat?

V.O.: Da, are nevoie. Nu mă pot încă împăca cu gândul că Banca de Economii va fi lichidată. Nu poate această bancă a poporului pur şi simplu să dispară. Cine va acorda credite preferenţiale tinerilor care vor să-şi achiziţioneze locuinţe? Această problemă ar putea fi mult mai uşor soluţionată în cazul existenţei unei bănci de stat.

Profit: Practica a demonstrat însă că mentalitatea sovietică – a tuturor şi a nimănui, deci se poate de furat – continuă să persiste în ţara noastră şi nu duce la nimic bun...

V.O.: Din păcate acest lucru este adevărat. Nu în zadar se spune că cel mai greu este să schimbi mentalitatea unui popor. Şi totuşi, în condiţiile unui control strict din partea autorităţilor, existenţa unei bănci de stat îşi are rostul.

Profit: Pe parcursul celor 24 de ani de independenţă, în Moldova au fost lichidate mai multe bănci. Cel mai recent exemplu este cel al Invest-privatbank, lichidată în 2009. Care sunt lecţiile învăţate din acel proces?

V.O.: Practica de lichidare a Investprivatbank a arărat că au fost comise şi încălcări. Iniţial, mai mulţi angajaţi au fost impuşi să scrie cereri de concediere. Totuşi, ulterior, în urma negocierilor purtate de sindicate cu lichidatorul şi reprezentanţii BNM, toţi cei circa 500 de angajaţi ai Investprivatbank au fost disponibilizaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. A existat un control strict din partea noastră.

Acelaşi lucru se va întampla şi în cazul demarării procesului de lichidare la BEM, Banca Socială şi Unibank. Vom face tot posibilul pentru a apăra fiecare angajat.  Pot să vă spun că procesul de lichidare a Investprivatbank, demarat în 2009, nu a fost finalizat încă. Vorbim aici de o bancă mică. Puteţi să vă imaginaţi când va fi finalizat acest proces în cazul BEM, care este o bancă cu mult mai mare. Probabil peste câţiva zeci de ani.

Profit: Caţi la sută din foştii angajaţi ai Investprivatbank au fost reangajaţi în sistemul bancar?

V.O.: Atunci nu s-a pus problema reangajării. Dar toate plăţile au fost achitate conform legislaţiei.

Profit: Cum aţi caracteriza negocierile pe care le purtaţi cu Guvernul şi BNM? Vedeţi mai multă deschidere din partea autorităţilor?  

V.O.: Situaţia este destul de complicată. La moment autorităţile par să fi adoptat o poziţie mult mai constructivă şi să demonstreze mai multă deschidere. Sperăm foarte mult că Guvernul şi BNM îşi vor ţine promisiunile şi vor respecta întocmai legislaţia în vigoare, după cum au promis în cadrul întrevederii de la 4 septembrie. Noi, sindicaliştii, vom monitoriza acest proces şi vom insista asupra respectării tuturor prevederilor Codului Muncii.

Profit: Privită dintr-o parte, se creează impresia că situaţia de la Unibank este diferită de cea de la BEM şi Banca Socială, iar soarta de mai departe a acestei bănci, de asemenea, ar putea fi diferită.

V.O.: Într-adevăr, situaţia de la Unibank este diferită. Această bancă, din cât se pare, a fost mai puţin implicată în tranzacţii dubioase. Potrivit salariaţilor Unibank, până la moment, legislaţia a fost respectată întocmai de către conducerea băncii.
Părerea mea este că această bancă, la care situaţia financiară este mult mai bună decât la BEM şi Banca Socială, nu va fi lichidată. Spre deosebire de cele două bănci, Unibank a reuşit să-şi menţină majoritatea clienţilor. Colectivul este unit, iar conducerea respectă întocmai contractul colectiv de muncă. La Unibank nu au fost înregistrate cazuri de exercitare a presiunilor asupra angajaţilor. Nimeni nu a fost forţat să depună cerere de demisie. Desigur, unii angajaţi pleacă, dar nu forţat.

De la BEM şi de la Banca Socială, de asemenea, unii angajaţi au plecat de bună voie şi nesiliţi de nimeni. Unii dintre ei, specialişti de înaltă calitate, şi-au găsit deja locuri de muncă la alte bănci. Totuşi numărul lor este foarte mic.

Profit: Câte din cele 14 bănci sunt membri ai SIBA?

V.O.: Zece. La alte patru bănci, inclusiv la Finconbank, Mobiasbancă şi Procreditbank, nu există organizaţii sindicale. SIBA are circa 9,000 de membri, ceea ce reprezintă circa 78% din toţi lucrătorii sistemului bancar. Cotizaţiile de membru sunt de 1%. Din această sumă, 60% rămân la organizaţiile sindicale locale, iar 40% vin la noi. Din suma respectivă noi întoarcem înapoi membrilor de sindicate 20% sub diferite forme, inclusiv organizarea odihnei copiilor şi a diferitor concursuri şi festivităţi, sărbători sportive, acordarea de ajutoare materiale etc.   

Profit: Potrivit datelor statistice, lucrătorii bancari sunt printre cei mai bine plătiţi angajaţi din RM, cu salarii medii de 8-10 mii lei. Această cifră însă include atât salariile de zeci şi chiar sute de mii de lei ale managementului superior, precum şi salariile de doar câteva mii de lei ale subalternilor managementului inferior.

V.O.: În primul rând, aş vrea să menţionez că potrivit ultimelor date statistice sistemul bancar nu mai deţine prima poziţie la capitolul salarii, ea fiind ocupată de angajaţii Moldtelecom. În al doilea rând, un număr destul de mare de angajaţi ai sectorului bancar, în special casieri, şoferi, şoferi incasători sau contabili au salarii de doar 2-3 mii de lei. Cele mai mici salarii sunt achitate la BEM şi Banca Socială. Anterior, am propus în repetate rânduri semnarea unui acord cu BNM şi Asociaţia Băncilor care să prevadă majorarea salariilor categoriilor de angajaţi menţionaţi mai sus. Cu regret, propunerea noastră de a stabili un salariu minim pentru unele categorii de lucrătorii bancari nu a fost auzită.■