Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Octavian ARMAŞU: BNM este o bancă modernă, europeană şi progresivă

Ilona NAVRUC | Instituţie & Realizări

Banca Naţională a Moldovei (BNM) are în spate o istorie de 30 ani, timp în care instituţia a trecut prin experienţe dificile, dar din care a învăţat şi a devenit doar mai puternică. Situaţia actuală din sectorul bancar denotă că până la urmă BNM a ştiut să-şi păstreze independenţa, să reziste la presiuni şi că pune interesul public mai presus de toate. Drept urmare, astăzi avem bănci puternice, bine capitalizate, cu o guvernanţă internă adecvată. Acest lucru a permis ca sectorul bancar din Republica Moldova să facă faţă provocărilor generate de două crize concomitent – pandemică şi economică. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, cu ocazia celor trei decenii de activitate, guvernatorul BNM, Octavian ARMAŞU, a relatat despre cele mai importante etape prin care a trecut autoritatea de reglementare în această perioadă, starea actuală a sectorului bancar din Republica Moldova, precum şi despre principalele priorităţi în dezvoltarea ulterioară a acestuia.

Profit: În data de 4 iunie curent, BNM a marcat trei decenii de activitate. Vă rog să numiţi cele mai importante etape prin care a trecut autoritatea de reglementare în această perioadă.

Octavian ARMAŞU:
Acum 30 de ani, odată cu înfiinţarea Băncii Naţionale a Moldovei au fost instituite bazele sistemului financiar-bancar din Republica Moldova. De atunci, au fost înregistrate mai multe realizări importante, cum ar fi introducerea monedei naţionale, modificarea obiectivului fundamental de la stabilitatea monedei naţionale la stabilitatea preţurilor, tranziţia la regimul de ţintire a inflaţiei, consolidarea independenţei şi a capacităţii BNM, implementarea unei noi legislaţii financiare-bancare ce transpune cele mai bune standarde internaţionale şi ale Uniunii Europene, precum şi alte realizări majore pentru reformarea, dezvoltarea şi fortificarea mediului financiar-bancar autohton.

În cele trei decenii, BNM a trecut şi prin experienţe dificile, din care a învăţat şi a devenit mai puternică, iar ceea ce avem acum în sectorul bancar denotă că până la urmă BNM a ştiut să îşi păstreze independenţa, să reziste la presiuni şi pune interesul public mai presus de toate. Drept urmare, astăzi avem bănci puternice, bine capitalizate, cu o guvernanţă bună, ceea ce ne-a permis să asigurăm o stabilitate financiară pe timp de pandemie.

Voi sublinia că în cei 30 de ani de activitate, BNM a evoluat spre o bancă centrală modernă, europeană şi progresivă, având un rol major în instituirea unei economii de piaţă pe deplin funcţionale, orientate spre bunăstarea economică generală în ţară.

Profit: Pe parcursul celor trei decenii, băncile moldoveneşti au servit drept locomotivă a transformărilor progresive din sectorul financiar. Care este rolul băncilor în prezent, când sarcina de bază este restabilirea economiei după pandemia COVID-19 şi criza economică din 2020?

Octavian ARMAŞU:
Provocările post-pandemie abia se profilează şi ceea ce contează astăzi este să înţelegem provocările şi să anticipăm evoluţiile şi modul în care să se reacţioneze la nivelul tuturor instituţiilor, cu eforturile şi responsabilităţile fiecăreia în parte, pentru că nu totul depinde de mandatul băncii centrale.

Banca Naţională va continua să îşi exercite atribuţiile pentru realizarea obiectivului său fundamental – menţinerea stabilităţii preţurilor. Relansarea economiei doar prin mecanisme de politică monetară nu este posibilă. Este foarte important ca acţiunile de politică monetară să fie însoţite de politica fiscală şi cea economică a Guvernului elaborate anume în acest scop – susţinerea relansării economiei după pandemie. Trebuie să existe o strategie clară pentru restabilirea încrederii economice, care este indisolubil legată de încrederea oamenilor în instituţiile statului şi în modul în care sunt gestionate consecinţele economice.

Acum, când economia începe să reia turaţiile după pandemie, piaţa monetară şi sistemul bancar sunt pregătite să susţină relansarea acesteia. Inflaţia joasă permite să menţinem în perioada imediat apropiată o politică monetară relaxată şi stimulativă pentru economie. Sistemul bancar dispune de suficiente lichidităţi care aşteaptă să fie asimilate de agenţii economici, populaţie sau stat, iar ratele dobânzilor sunt la valori istorice foarte joase.

În acelaşi timp, ca după orice criză, este bine să se vină cu o nouă viziune. Noua realitate impune băncile să treacă la un nivel superior de dezvoltare – introducerea şi aplicarea tehnologiilor inovative – pentru a ţine pasul cu cerinţele timpului, în susţinerea economiei şi a cetăţenilor. Este nevoie de politici de susţinere a creşterii economice din partea Guvernului pentru a valorifica acele oportunităţi care au apărut în urma schimbărilor radicale, provocate de pandemie. Mă refer la digitalizare, educaţie financiară, dezvoltarea infrastructurii financiare şi susţinerea potenţialelor proiecte noi în economie. Banca centrală le va susţine în limita mandatului său.
Desigur, acum este imperios ca autorităţile şi instituţiile de drept ale statului să protejeze reformele din sectorul bancar, care au însănătoşit băncile din temelie. Trebuie să se înţeleagă faptul că atunci când se loveşte în progresele obţinute în domeniul financiar-bancar, de fapt, se loveşte în securitatea financiară a ţării.

Profit: Ce schimbări vor urma în politica BNM privind sprijinul financiar al economiei, astfel încât ţara să iasă cât mai rapid din criza cauzată de pandemia COVID-19?

Octavian ARMAŞU:
Banca Naţională are mandatul legal de a asigura şi a menţine stabilitatea preţurilor. Prin promovarea unei politici monetare adecvate, BNM reuşeşte să protejeze puterea de cumpărare a populaţiei şi să asigure condiţii optime pentru revenirea şi creşterea economică.

Astfel, de la debutul pandemiei, similar altor bănci centrale, BNM a întreprins mai multe acţiuni în limitele mandatului său şi ale instrumentelor de care dispune pentru a crea condiţii monetare orientate spre atenuarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei naţionale.

Pe parcursul anului trecut, rata dobânzii de politică monetară a fost redusă până la minimumul istoric de 2,65%. Această şi alte măsuri de politică monetară au fost îndreptate spre susţinerea cererii agregate şi a accesului agenţilor economici la resurse de finanţare, compensarea presiunilor dezinflaţioniste pronunţate, cauzate de diminuarea activităţii economice, precum şi spre readucerea ratei anuale a indicelui preţurilor de consum în intervalul ţintei de 5% cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale (p.p). Acesta este nivelul considerat optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.

Voi menţiona aici şi deciziile Comitetului executiv al BNM de a diminua norma rezervelor obligatorii în moneda naţională. Acestea au vizat majorarea lichidităţilor disponibile pentru băncile licenţiate şi au avut scopul de a preveni riscul de lichiditate, de a susţine procesul de creditare şi de a consolida sistemul bancar naţional.


În această ordine de idei, conform ultimei prognoze a BNM publicate în Raportul asupra inflaţiei nr. 2 din 7 mai 2021, rata anuală a inflaţiei va fi în continuare sub limita inferioară a intervalului-ţintă de variaţie în primele două trimestre, iar, începând cu trimestrul IV 2021, va reveni în coridor şi se va afla aproape de ţintă până la finele perioadei de prognoză.

La acest rezultat se va ajunge în urma deciziilor de politică monetară menţionate mai sus şi, totodată, prin politica monetară proactivă promovată de BNM.

Astfel, Banca Naţională a Moldovei permanent monitorizează cu precauţie situaţia macroeconomică internă şi cea externă şi, la momentul oportun, va veni cu măsuri necesare din arsenalul său de instrumente pentru a atinge obiectivul său fundamental. De asemenea, voi reconfirma necesitatea unor acţiuni comune şi din partea altor autorităţi, prin politici fiscale şi economice, care să însoţească deciziile de politică monetară.

Profit: Cum aţi caracteriza starea actuală a sectorului bancar din Republica Moldova?

Octavian ARMAŞU:
În condiţiile pandemiei sectorul bancar din Republica Moldova şi-a continuat, în principal, evoluţia pozitivă, devenind mai consolidat datorită capacităţii băncilor de a-şi gestiona prudent activitatea şi ca urmare a activităţii de supraveghere a Băncii Naţionale.

Dacă ne referim la anul curent, pe parcursul trimestrului I, activele s-au majorat cu 605,2 mil. lei sau 0,6% până la 104 528,8 mil. lei. De asemenea, au crescut creditele – cu 993,9 mil. lei sau 2,2% până la 46 643,1 mil. lei. Ca şi în alte perioade, cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea sau construcţia imobilului – cu 460,7 mil. lei sau 5,8% şi la creditele de consum – cu 373,2 mil. lei sau 5,0%.

Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor s-a diminuat cu 0,2 p.p., constituind 7,2%. S-a diminuat nesemnificativ şi ponderea creditelor expirate în totalul creditelor – de la 4,5% până la 4,4%. Cum am menţionat şi anterior, în perioada crizelor, impactul acestora asupra creditelor neperformante ar putea fi întârziat.

Creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 1 227,3 mil. lei sau 2,4% până la 51 996,7 mil. lei arată că cetăţenii au încredere în bănci, iar nivelul înalt de lichiditate denotă că sectorul bancar e capabil să evite riscul legat de aceasta. Astfel, lichiditatea curentă a constituit 50,4% (limita ≥20%) şi indicatorul lichidităţii pe termen lung 0,7 (limita ≤1).

Totodată, depozitele persoanelor juridice s-au micşorat cu 1 793,5 mil. lei sau 6,2% până la 26 934,0 mil. lei ca urmare a micşorării soldurilor conturilor curente ale clienţilor din cauza efectuării plăţilor curente. La situaţia din 31.03.2021, profitul aferent exerciţiului pe sectorul bancar a constituit 422,4 mil. lei.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, acesta s-a micşorat cu 9,9 mil. lei sau 2,3% din cauza majorării cheltuielilor neaferente dobânzilor, preponderent ca urmare a majorării cheltuielilor administrative. Cât priveşte rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului, acestea au fost în descreştere nesemnificativă cu 0,3 p.p. şi, respectiv, cu 1,4 p.p., constituind 1,6% şi, respectiv, 9,3%. Astfel, avem un sector bancar rezilient şi cu o funcţionalitate sigură, în susţinerea economiei naţionale şi a cetăţenilor.

Profit: Numiţi vă rog principale priorităţi în dezvoltarea ulterioară a sectorului bancar.

Octavian ARMAŞU:
Pe parcursul anului 2022, băncile licenţiate urmează să prezinte pentru prima dată raportările privind procesul de evaluare a adecvării lichidităţii interne (ILAAP). ILAAP este un factor important în procesul de supraveghere, revizuire şi evaluare a activităţii băncilor. Astfel, în cadrul acestui proces va fi evaluată soliditatea, eficacitatea şi caracterul cuprinzător al cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate şi de finanţare aferente băncilor.

Totodată, BNM, în calitate de autoritate de reglementare, va întreprinde în continuare măsuri de perfecţionare a cadrului normativ ce guvernează activitatea bancară pentru menţinerea fiabilităţii şi a credibilităţii sectorului. Procesul de reglementare, în contextul cerinţelor prudenţiale, este orientat spre ajustarea cadrului normativ european, inclusiv Basel III.

La fel, pornind de la prevederile Regulamentului UE nr. 575 din 2013 care se transpune gradual în cadrul normativ bancar de la noi, este necesar să dezvoltăm actele normative în contextul evaluărilor bazate pe modele interne de rating ale băncilor. Astfel, cadrul normativ va fi ajustat şi completat cu prevederi referitoare la tratamentul riscului de credit, cu abordarea modelelor interne de rating respective.

Alinierea în continuare la cerinţele şi practicile internaţionale de supraveghere bancară va conduce la consolidarea permanentă a sectorului bancar. Astfel, vor fi create premise pentru ridicarea nivelului de încredere în sistemul bancar, precum şi a calităţii serviciilor acordate de către băncile autohtone.

Voi adăuga aici că băncile îşi vor dezvolta în continuare produsele şi serviciile electronice pentru a corespunde cerinţelor pieţei şi voi remarca inclusiv automatizarea în continuare a proceselor interne, care va asigura minimizarea riscurilor legate de acestea.

Profit: La ce să se aştepte sectorul bancar, în următorii doi sau trei ani, în ceea ce priveşte reformele din domeniu?

Octavian ARMAŞU:
Banca Naţională, în procesul de supraveghere a activităţii băncilor, se va axa şi în continuare pe domeniile în care pot surveni cele mai mari riscuri, fapt pentru care anual analizează şi aprobă priorităţile de supraveghere. Astfel, în viitorul apropiat, BNM va acorda o atenţie sporită analizei: (1) guvernanţei interne în bănci şi a modalităţii determinării necesarului de capital intern, (2) practicilor de creditare ale băncilor pentru a se asigura că acestea continuă a fi solide şi conforme cu reglementările în vigoare şi cu profilul de risc, (3) riscului asociat tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor, aspectelor legate de dezvoltarea infrastructurii IT, care să corespundă cerinţelor actuale şi să asigure nivelul de securitate corespunzător, (4) riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului şi îmbunătăţirea aplicării abordării bazate pe risc în procesul de supraveghere.

Voi menţiona, la fel, că în decembrie 2020 a fost aprobat Regulamentul privind efectul de levier pentru bănci. Acest indicator a fost introdus suplimentar la rata fondurilor proprii care este esenţială pentru a asigura existenţa fondurilor proprii suficiente de a acoperi pierderile neaşteptate. Astfel, aplicarea indicatorului efectului de levier va ajuta băncile să-şi administreze mai prudent riscurile şi să reducă la minimum pierderile de capital neprevăzute.
De asemenea, BNM va continua procesul de implementare a reglementărilor ce transpun cerinţele Basel III.

Totodată, dacă ne referim la reformele care se aşteaptă pe piaţa financiară, voi specifica: după ce, în anul 2023, BNM va prelua de la Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) funcţia de reglementare şi supraveghere a activităţii anumitor actori ai pieţei financiare, va avea loc consolidarea şi eficientizarea funcţiei în cauză. Acest fapt va avea un impact pozitiv şi asupra sectorului bancar din punctul de vedere al cunoaşterii riscurilor sistemice.

Profit: Ce angajamente îşi va asuma BNM pentru a elimina riscurile sistemice şi pentru a menţine în continuare stabilitatea financiară în ţară?

Octavian ARMAŞU:
Angajamentul BNM rămâne unul ferm faţă de societate: să fie în continuare o instituţie independentă şi să promoveze politici în interesul publicului.

Banca Naţională contribuie la menţinerea stabilităţii financiare şi la eliminarea riscurilor sistemice prin prisma obiectivului său fundamental şi a politicilor promovate – politica monetară şi valutară echilibrată, reglementarea şi supravegherea bancară şi a sistemelor de plăţi etc. Stabilitatea financiară, per general, reprezintă condiţia în care sunt eliminate episoadele de criză, dar şi funcţionarea neîntreruptă a sistemului financiar pentru furnizarea serviciilor acestuia.

De la începutul pandemiei, eforturile BNM, la fel ca şi cele ale altor bănci centrale din lume, au fost axate pe menţinerea funcţionării instituţiilor financiare şi stimularea intermedierii financiare. Mă refer, în special, la menţinerea ofertei şi a accesului la credite pentru economie. Şi pentru că este prematur să vorbim despre ieşirea din criză, este raţional ca BNM să menţină politicile care contribuie la stimularea economică, fără a prejudicia obiectivul său fundamental de menţinere a stabilităţii preţurilor.

În ceea ce priveşte eliminarea riscurilor sistemice, acest proces este unul continuu. În condiţiile de pandemie şi ale restricţiilor aferente, o atenţie sporită se acordă riscului de credit. După cum ştiţi, există întotdeauna un decalaj între evoluţiile economice şi modificarea calităţii portofoliului de credite. De aceea băncile trebuie să fie permanent prudente pentru a recunoaşte la timp creditele problematice. Totodată, necesităţile sporite de finanţare arată cât de importantă este monitorizarea riscului de supraîndatorare a debitorilor mai grav afectaţi de criza pandemică. Pe parcursul acestei crize, băncile s-au arătat a fi reziliente, reuşind să menţină rezerve solide de capital şi de lichiditate. Suplimentar, potenţialele riscuri sistemice care pot ameninţa sectorul financiar sunt motorizate şi analizate în cadrul Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară. Acesta reprezintă o platformă de cooperare interinstituţională pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea riscurilor care ameninţă stabilitatea financiară la nivel de sistem şi emite recomandări corespunzătoare.

Profit: Dar ce va întreprinde BNM pentru o adaptare rapidă a sectorului bancar la tehnologiile inovatoare?

Octavian ARMAŞU:
Înainte de toate, voi reitera că îmi doresc ca resursele umane ale Băncii Naţionale a Moldovei să nu mai fie consumate de lupta pentru protejarea reformelor, dar să fie îndreptate spre inovaţie şi dezvoltare.

Progresul tehnologic a avut întotdeauna un impact major asupra dezvoltării tehnologiilor şi serviciilor financiare. Acesta s-a manifestat atât prin lansarea pe piaţă a unor produse noi de către prestatorii de servicii de plată, de asemenea, prin posibilitatea utilizării mai rapide şi mai comode a serviciilor respective de către consumatori.

Dezvoltarea continuă a tehnologiilor informaţionale are o contribuţie semnificativă la elaborarea şi implementarea noilor sisteme de plăţi şi decontări, a instrumentelor de plată fără numerar, a sistemelor automatizate de deservire la distanţă.

Sectorul bancar din Republica Moldova şi prestatorii de servicii de plată nebancari fac paşi importanţi în adaptarea serviciilor pe care le oferă tehnologiile inovatoare. Majoritatea băncilor şi prestatorilor de servicii de plată nebancari deja dispun de sisteme automatizate de deservire la distanţă, cum ar fi internet payments sau mobile payments. Gama de servicii şi produse oferite de către aceştia beneficiază tot mai mult de tehnologiile inovatoare. Este important de sesizat că procesul de adaptare este unul continuu şi care necesită resurse şi timp. Băncile şi prestatorii serviciilor de plată nebancari trebuie să se orienteze spre această adaptare pentru a nu rămâne în urmă şi a răspunde preferinţelor tot mai mari pentru servicii moderne ale consumatorilor.

BNM, în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere, contribuie în sensul respectiv prin elaborarea şi ajustarea unor reglementări de un caracter neutru din punct de vedere tehnologic, prin desfăşurarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii financiare şi prin setarea unor obiective strategice, cum ar fi, de exemplu, promovarea plăţilor fără numerar.

Cu toate acestea, rolul important în adaptarea serviciilor financiare la tehnologiile inovatoare îl au, preponderant, entităţile ce oferă servicii financiare, precum şi deschiderea pieţei şi încrederea clienţilor acestor entităţi în noile tehnologii. Rolul autorităţilor în această transformare este de a găsi şi de a promova echilibrul între inovaţie şi riscurile ce trebuie identificate şi gestionate de către actorii pieţei financiare.

Profit: În perioada menţionată, BNM a emis cea mai mare bancnotă de 1 000 de lei. Care va fi cea mai semnificativă bancnotă din punctul de vedere al valorii pe care banca o va emite în cel de-al patrulea deceniu?

Octavian ARMAŞU:
Băncile centrale din întreaga lume emit bancnote cu o valoare nominală mare ca urmare a cererii respective din partea populaţiei. Este important să se înţeleagă natura necesităţii bancnotelor în acest sens pentru a prognoza emisii eficiente. Adică, fără exces sau lipsă de bancnote de o anumită valoare nominală. Actualmente, nu se remarcă o necesitate de a emite bancnote cu o valoare mai mare.

Profit: Vă mulţumim pentru interviu!■

 

Comentarii [3]

Comentariu
  • 23.06.2021 02:52:51
  • 24.06.2021 12:44:52 Arcadie
    BNM tina situatia sub control, numai ca leu este prea slab...
  • 24.06.2021 12:44:52 Arcadie
    BNM tina situatia sub control, numai ca leu este prea slab...

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2507697
Vizitori unici:
5317841

WebArt Pro